818 matches
-
frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales în construcția personajului principal, același Simeon Armașu, acum complet metamorfozat într-un arivist fără scrupule. Și inginerul Andrei Moga, din Reptila, este tentat să se cațere în vârful piramidei, dar este dezgustat în cele din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică, precum și un roman polițist, cu subterane confruntări între comuniști, fasciști, iredentiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
sens care s-a accentuat printre cei reflexivi în urma falimentului religiilor antice. În această stare putea să pătrundă fără prea multă dificultate un mesaj care, proclamând un înalt ideal moral, putea să-i atragă tocmai pe cei care se simțeau dezgustați de viața trăită până atunci. Unele caracteristici ale cultelor misterelor ne vorbesc despre existența unei dorințe profunde de răscumpărare a omenirii din acel timp, care trebuie să-și fi plecat auzul atunci când i s-a oferit mântuirea veșnică din partea unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teascul aprinderii mâniei lui Dumnezeu Atotputernic (Apoc 19, 11-15). Din sfintele Evanghelii aflăm că și Isus a recurs uneori la folosirea imaginilor și a unor frazelor războinice sau revoluționare, care, dacă nu ar fi bine înțelese, ar putea scandaliza ori dezgusta, întrucât aparțin lui Cristos, iubirea și blândețea întruchipată. Una dintre aceste fraze ne o reamintește pe cea folosită de ambasadorul roman, în fața senatului cartaginez, în istorisirea lui Tit Liviu: Să nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgâne tradiționale și prin apostazie, la care își îndemna soldații personal sau prin reprezentanții săi. Excesul de sacrificii făcute și mulțimea de victime au transformat templele păgâne într-o grămadă de cadavre, iar banchetele care urmau au devenit adevărate orgii, dezgustând din ce în ce mai mult lumea rafinată a Orientului Mijlociu. Fără să-și dea seama, tocmai aceste excese au determinat lumea orientală, inclusiv păgână, să urască tot mai mult păgânismul și împăratul, adevăratul autor al acelei vulgarități care (...) vărsa prea des pe altare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se extinde, contaminându-i și pe ceilalți În dorința de a-l face. Μ Cum se explică faptul paradoxal că mulți dintre cei cu averi materiale foarte mari ajung să se comporte totuși ca niște oameni blazați, plictisiți sau chiar dezgustați de toate? Poate prin faptul că, atunci când sunt singuri cu ei Înșiși, Își constată sărăcia interiorului lor: nu au ce să-și spună, În afară de obișnuitele lor preocupări de Înavuțire. Μ De ce nu numai principiile moralei creștine, dar și codurile juridice
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu jenă de către cel care o are, deoarece este generatoare de mari invidii. Mai mult chiar, pe unii frumusețea corporală Îi handicapează, făcându-i să se simtă stingheri În societate; pe alții, dimpotrivă, Îi face aroganți! Μ „Orice prostie este dezgustată de sine” (Seneca). Afirmația surprinde, deoarece prostia este orgolioasă prin ea Însăși. Doar Într-o singură situație se produce dezgustul, și anume atunci când prostul ajunge să-și dea seama de prostia lui. Μ Se știe că mari personalități ale științei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dar am spune mai degrabă sufletul) protagonistului, apoi trupul său (În)dopat și psihicul său amorțit de somnifere trăiesc viața ca pe o stare iremisibilă de apatie: viața ca o comă. Capitolul 13. Cinism, vulgaritate, machism, toate premediate. Naratorul este dezgustat de omenire. Mizantrop și misogin. Îl vizitează la locul de muncă o anume Sandra Heksjtovoian, o artistă absolventă a Artelor Frumoase din Caen: voia să-i arate ceva și să-i propună, desigur, finațarea unei expoziții. Ce-i arată? Mulaje
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sfîrșitul Evului Mediu: nu unul care să se adreseze rațiunii, ci simțurilor, provocînd frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție cathartică. Ne dezgustă protagonistul - să nu-i semănăm! Ne dezgustă obscenele bacanale - să iubim! Ne dezgustă societatea În care trăim - să luptăm, deși epoca utopiei a trecut; dacă nu, ne retragem și murim. Mesajul lui Houellebecq este astfel paradoxal: dintr-un ocean pestilențial
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se adreseze rațiunii, ci simțurilor, provocînd frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție cathartică. Ne dezgustă protagonistul - să nu-i semănăm! Ne dezgustă obscenele bacanale - să iubim! Ne dezgustă societatea În care trăim - să luptăm, deși epoca utopiei a trecut; dacă nu, ne retragem și murim. Mesajul lui Houellebecq este astfel paradoxal: dintr-un ocean pestilențial sîntem chemați la puritate. Iubirea ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție cathartică. Ne dezgustă protagonistul - să nu-i semănăm! Ne dezgustă obscenele bacanale - să iubim! Ne dezgustă societatea În care trăim - să luptăm, deși epoca utopiei a trecut; dacă nu, ne retragem și murim. Mesajul lui Houellebecq este astfel paradoxal: dintr-un ocean pestilențial sîntem chemați la puritate. Iubirea ne-a rămas, spre deosebire de fățarnica prietenie, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lor vană...” 1) Cel ce spune aceasta nu e un om de o altă meserie, ci tot un poet. Bacovia a găsit aci cea mai potrivită denumire pentru o poezie dezavuată și de alții înaintea sa. Poezia „vană” l-a dezgustat în mai multe rînduri pe Eminescu. E poezia celor ce n-au „nimic de spus” („O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus”), „cu versuri goale de cuprins”, a barzilor interesați („Care ncearcă prin poeme să devină cumularzi”), cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
216. Eminescu a sperat o iubire tot așa de sinceră și de curată ca acea de la Ipotești, dar a rămas dezamăgit. Iubitele care i-au ieșit în cale aveau multă experiență în relațiile lor cu bărbații, așa că toate l-au dezgustat pînă la misoginism. Într-o scrisoare către Veronica Micle, el concludea: "Cuvîntul nu-i cuvînt, amorul nu-i amor și frumusețea e inscripția unui otel". Și tot acolo: Ce să mai continuăm, Doamnă, o comedie pe care D-ta ai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spre o lume ideală, preocupat de fericirea neamului omenesc, dar nefericit el însuși, nenorocește și pe cei din jurul său, pradă mizeriei, visează onorurile Capitoliului și constată surprins că nu este nimic. Dornic de renume și avid de putere, este repede dezgustat de ceea ce posedă (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția nervoasă este caracterizată îndeosebi prin hipertrofia creierului și a craniului, etajul superior (frontal) al capului predomină ca înălțime și ca lățime, cap en „toupie”. Statură înaltă, cu forme subțiri, corp
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
atrăgătoare și criticându-ne dacă refuzăm. Aceștia cred că dacă încearcă de mai multe ori și cu insistență ne vor obosi, și vom trece de partea lor. Dacă însă vom ceda, probabil ne vom supăra pe ei si vom fi dezgustați și de propria noastră persoană. Din fericire, există o tehnică ușor de învățat care ne permite să stăvilim până și cea mai insistentă încercare de manipulare. Ea se numește tehnica "discului stricat", pentru că ne obligă să tot repetăm, asemenea unui
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Pentru a verifica, eu, Catherine Blaya și echipa noastră am mers să vedem la fața locului, uneori prin cercetări de lungă durată, în America de Sud și Africa. Nu-i atât de simplu pe cât îmi închipuiam, chiar dacă ne-am întors, fără îndoială, dezgustați de efectele acestei globalizări. Paradoxurile "mondializării" A venit momentul să înfruntăm una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am verificat rezultatul pe îndelete pentru a-mi liniști conștiința. Am început atunci să studiez probleme de aritmetică, aparent fără prea mari rezultate și fără să bănuiesc că asta ar putea avea cea mai mică legătură cu cercetările mele anterioare. Dezgustat de insucces, am mers să petrec câteva zile pe malul mării și mă gândeam la cu totul altceva. Într-o zi, plimbându-mă pe o faleză, mi-a venit ideea, cu același caracteristici de concizie, spontaneitate și certitudine imediată, că
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai erudit iudeo-creștin și care a înțeles, dacă mai era ceva de înțeles, că plăsmui- rea pute îngrozitor. Origene a fost obligat să recunoască aceste grave antinomii ale Torei și Talmudului, datorită filozofilor greci care au început să o studieze dezgustați de dovezile barbariei iudaice existente în scrisorele pretins ,,dăruite” de Iahwe. El recunoaște că multe texte din Tora și Talmud nu pot fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de infinite Matrioști. Numerele întregi reprezentau puritatea lui Dumnezeu, în timp ce iraționalele și alte mulțimi bizare de numere nu erau decât niște monstruozități - închipuiri ale unor minți omenești imperfecte. Iar numerele transfinite ale lui Cantor erau cele mai rele dintre toate. Dezgustat de Cantor, Kronecker a lansat atacuri caustice împotriva realizărilor acestuia și i-a îngreunat extrem de mult eforturile de publicare a lucrărilor. În anul 1883, când Cantor s-a înscris la concursul de ocupare a unui post la Universitatea din Berlin
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să: "Et je vous aime, depuis un an, en secret, dans le secret de mon cœur. Oh! j'ai souffert, allez, et lutté, je ne peux plus, je vous aime..." [Maupassant, Bel-Ami, p.215-216]. Semnificative apar însă recomandările lui Duroy, dezgustat de sentimentele prea sincere și acaparatoare ale doamnei Walter, care dă sfaturi de tactică feminină, bazată pe sentimente și durere, mai mult simulate decât resimțite 324. Scenă așteptării Tradițional, așteptarea corespunde imanentei statice feminine: Penelopa așteptându-l pe Ulise, singurul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sufletești. Chiar aceeași trăire se nuanțează, În funcție de obiectul la care se raportează (ex: există o plăcere a generozității, sau a zgîrceniei; o plăcere a ambiției, sau a diferenței și a delăsării etc.). * „Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta În detaliu ceea ce era suportabil În ansamblu.” (Paul Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de a fi este suficient să te gîndești, de exemplu, la faptul că „timiditatea” pe care o ai Îți creează probleme În societate, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ambasadorul Suediei să remarce„vecinii Franței să se teamă în fața acestei lăcomii“. Cu toată bucuria și euforia momentului nașterii moștenitorului - urmat la doi ani de un alt„miracol“, nașterea fratelui său, Monseniorul, Ludovic al XIII-lea era de-a dreptul dezgustat de copil. Astfel, în 1640, când Delfinul avea doar doi ani, tatăl său nota în jurnal:„Sunt total nemulțumit de fiul meu. Imediat cum mă vede, începe să țipe ca și cum l-ar fi văzut pe diavol și strigă după mama
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că nu avea păduri, ape și nici un peisaj natural deosebit. Într-un comentariu al ducelui, ținut secret pe perioada vieții și descoperit după moartea sa, declara:„Violența exercitată peste tot asupra naturii scârbește și dezgustă. Abundența apei, forțată să iasă la suprafață și canalizată din toate direcțiile, o face să fie verde, plină de mâl, noroioasă; împrăștie o umiditate perceptibilă și nesănătoasă și un miros care este și mai neplăcut“. Chiar și Voltaire, care era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
primit niciodată audiențe; nu era etichetă, iar oamenii erau într-un talmeș-balmeș. În exterior regele a permis tuturor bărbaților să poarte pălării; iar în sufragerie, toată lumea, chiar și căpitanii, locotenenții și sublocotenenții avea permisiunea să stea jos. Acest obicei mă dezgusta atât de mult, încât nu am mers niciodată acolo.“ Urmează descrierea unui alt episod în care regele nu mai respectă eticheta, cu ocazia morții unei persoane importante:„într-o singură zi a venit toată lumea la Marly pentru a și exprima
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
De regulă societatea face o separație netă între bolnavi și medici, pe de o parte, și restul societății, pe de altă parte. În mod firesc nici o societate nu iubește boala. Ea este un fenomen temut și nedorit. Sperie și totodată dezgustă. Bolnavii sunt compătimiți. Medici respectați și cultivați ca necesari. Ei sunt rezerva de speranță la care societatea apelează atunci când apare pericolul bolilor. Boala, la rândul ei, are și ea două conotații. Pe de o parte, este alterarea stării de normalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le prezinți probleme în care nu înțeleg nimic și în care, ca să pătrunzi, trebuie să treci prin definiții și prin reguli așa de sterpe pe care ele nu sînt obișnuite a le vedea în amănunt, că se descurajează și se dezgustă. Dar mințile slabe nu sînt niciodată nici oameni de cultură, nici oameni de știință". Cei doi prieteni, Ion Ghica și Vasile Alecsandri, ține să ne atenționeze Ion Barbu, sînt spirite în formațiuni comparabile și, în pofida acestei realități, constatăm: "Cît de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]