1,095 matches
-
adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism; eșec; etern; eu; evadare; explicație; faptă rea; foc; folositoare; fraudă; fricos; fugă; furie; frustrare; galben; găsită; gelozie; gogoașă; gogonat; greutate; greutăți; groaznic; grosolană; idiot; ied; ieftin; iluzie; impresii; indiferență; indiscret; infractor; inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
precădere controlul, supravegherea (pluriăpanoptică și posibilitatea de manipulare mintală a ființelor umane. Prin tehnologiile virtuale, medicina a devenit una informațională și comunicațională, aducând cu sine atât avantajele, cât și riscurile specifice informațiilor și comunicațiilor, precum virușii și cenzura, manipularea și dezinformarea. Aceste tehnologii infomedicale construiesc un tip de încorporare, mai degrabă decât reprezintă sau reproduc imagini ale trupului. Astfel, fotografierea și filmarea fetusului aflat în pântecul mamei au, în subsidiar, scopul de a crea o „subiectivitate fetală”, de a construi o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
te depărta de adevăr, este o formă de agresiune verbală puțin discutată, însă deseori pusă în practică în companiile americane. De multe ori „se administrează cu ajutorul misterului”, lăsându-i pe angajați pierduți în ceața unor adevăruri spuse pe jumătate, a dezinformărilor și a informațiilor înșelătoare. Întrucât acești angajați nu au cum să verifice niciodată ce știu de fapt managerii, acești șefi pot scăpa permanent de acuzația că ar fi mințit, susținând că ei înșiși se aflau în întuneric. Cu siguranță, sunt
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Alegerile întreprinse atunci, pentru a legitima noul regim, au fost falsificate, iar demonstrațiile de protest au fost înăbușite cu o violență implacabilă. Partizanii "democrației populare" (nu se putea admite o democrație pură și simplă) au recurs atunci la toate resursele dezinformării și demagogiei pentru a-i asigura succesul. Camioane cu demonstranți aduși de te miri unde și dispunând de mijloace contondente au intrat în scenă la timpul oportun pentru a-i intimida, risipi și admonesta pe adversarii politici. Istoria acelui moment
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pregătită anume în oficinele puterii. Dacă alegerile au dus la un rezultat scandalos pentru orice democrație, neverosimil pentru oricine cunoaște realitățile noastre și jenant chiar pentru echipa dirigentă, este pentru că luni în șir organele puterii au dus o campanie de dezinformare sistematică. Ele n-au avut altă grijă decât să întrețină pe de o parte iluzia reformelor ameliorative, iar pe de alta să împroaște cu noroi pe oricine stânjenea efortul legitimării prin verdict electoral. Verdictul s-a dat, urmarea se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a amăgi în plan moral, a imagina, a fabula în plan estetic și a înșela, a fura, a sustrage în plan juridic; praxiologic înțeleasă ca ocultare, deghizare în spațiul cultural, ca deformare, degradare, metamorfoză în spațiul socio-economic și ca mistificare, dezinformare, trucare în spațiul ideologic 548). Dacă eliminăm din definiția minciunii două componente care apar foarte des în analiza acestui concept necesitatea aserțiunii unei propoziții false și intenția de a înșela, ajungem la o înțelegere a minciunii ca mască discursivă: nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
partizană a gândirii politice, ideologicul este, după cum am arătat, doar una dintre ipostazele acesteia: ipostaza paralogică. Aceasta conferă ideologicului identitatea combativă, limitativă și exclusivistă cu efecte politice, deseori, neproductive și periculoase. Un ideologic centrat exclusiv pe paralogic, blocat în deturnările, dezinformările și manipulările propagandistice, rămâne un ideologic închis. De aceea, din perspectiva paradigmei comprehensivității și a remodelării eco-sistemice a conceptului de ideologie, se impune, cred, deschiderea paralogicului spre celelalte ipostaze ale gândirii. Deschiderea spre protologic, logic, metalogic ar însemna conexarea mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
său. Constantin Argetoianu afirma că prezența acestuia a dat partidului ”nervul ce-i lipsea”. În ciuda dezbinărilor personale, conservatorii s au regrupat pentru a organiza o campanie electorală energică. Printr-o susținută propagandă, conservatorii încercau să influențeze opinia publică, folosind chiar dezinformarea prin prezentarea într-o formă exagerată a inițiativelor liberale, pe care le caracterizau drept un pericol atât pentru marea, cât și pentru mica proprietate, expuse, deopotrivă exproprierii. Conservatorii ofereau țăranilor un milion de hectare pământ fără a recurge la expropriere
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a fost acela de a informa și instrui ceea ce ar fi trebuit să conducă la mai multă libertate și mai multă cunoaștere; din păcate, ea și-a trădat în mare măsură acest scop: media au devenit prea adesea mijloace de dezinformare și manipulare în masă uneori conștient, alteori involuntar, dar nu mai puțin nociv; fără a uita de excepții, să admitem că ele au reușit să pervertească noțiunile însele de informație, cunoaștere și libertate". (Cornea, 2014, pp. 188-189) Să fie prea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
realitatea cotidiană în care trăim. în mod cert, nu. Ci mai ales preferința pentru marea literatură rusă, cu precădere, Dostoievski și Cehov, doi titani care transmit peste secole unduiri ale tragismului cotidian: durerea, inechitatea, minciuna, necredința ș.a. De aceea, haoticul, dezinformarea, nerespectarea unor deontologii etice (Raport confidențial despre scufundarea piramidelor, Să trăLți, șefu’!, Era marinar și semăna cu Al Pacino) se cer imperios divulgate. și cum „lanțurile gândului negativ” ne pot „încolăci” (Prentice Mulford), în mod cert, nu-ți vor da
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
revărsare în abrupt... Sfâșietor de trist... în tot acest conglomerat al bulversantelor încununări ale verbalului, ceea ce extragem, spre exemplu, din romanescul lui Dan Plăeșu - cu referire, expres, la Veghea (1985) sau la Lucrare de control la istorie (1989) - reținem urmărirea, dezinformarea, spălarea creierelor „oamenilor muncii”, pentru a vedea doar partea bună a societății românești antedecembriste. Iar pentru ca această cizelare să nu dea greș, existau „secretari cu propaganda”, într-o încrengătură foarte stufoasă, la care se adăugau alte forme diversificate de implementare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
personalizând în exces până azi confruntarea politică. Pe fondul violențelor efective, violența simbolică și demonizarea partidelor istorice, dar și a segmentelor celor mai active ale societății civile, devenite subit paradigmă a dușmanului intern, au toate datele unei vaste operații de dezinformare. Interzicerea de facto a punctelor de vedere divergente în raport cu discursul promovat de noua guvernare, în special la televiziune și cu mai mare abilitate la radio e acompaniată de o zvonistică abilă, în buna tradiție a tehnicilor Securității, care asigură difuzarea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se manifestă brutal, chiar dacă intermitent, violența simbolică a propagandei negative declanșate de FSN face să reînvie pentru mulți amintirea terorii din primii ani ai regimului comunist. Chiar dacă această spaimă rămâne simbolică, eficacitatea ei nu poate fi negată, mai ales că dezinformarea merge mână în mână cu brutalitatea efectivă: un anonim ucis în propriul său sat fiindcă seamănă cu Ion Rațiu, bătăi organizate, mai ales la țară, pentru a-i intimida pe susținătorii partidelor de opoziție dovedesc că oricine ridică glasul contra
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
că e vorba de același autor. Percepem, pe de altă parte, și schița unui război civil în manieră transnistreană sau iugoslavă în această confruntare în care fiecare dintre tabere pune în joc și mijloace materiale, și mijloace de propagandă și dezinformare: de partea românească, televiziunea, care, departe de a calma spiritele, le incită, în continuitate perfectă cu propaganda național-ceaușistă; de partea maghiară, reporteri care, ciudat, se găseau la Târgu-Mureș în mare număr pe 19 martie, și care îi demonizează sistematic și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fruntea țării, în 1996. Cu toate acestea, în opinia publică, și chiar în zonele cele mai active ale militanților CDR, acest episod este perceput ca un eșec dureros. O asemenea contradicție impune explicații. Așa cum am mai spus, binomul violență fizică/ dezinformare, pe care FSN îl pusese în funcție încă din 1990, mai ales contra partidelor istorice, dar și contra tuturor aliaților acestora, a avut drept urmare transformarea luptei politice în opoziție etică ireductibilă. Angajamentul politic de partea Opoziției devenise astfel expresia unei
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
3. Destine Dan Lucinescu Descriere: Cartea prezintă destinele unor oameni deosebiți: celebrul savant german Wernher von Braun, inginerul și aviatorul polonez Jan Kaspik și savanta Marie Curie. 4. Lupta Dan Lucinescu Descriere: După mai bine de 50 de ani de dezinformare comunistă privind participarea României în cea de-a doua conflagrație mondială, „Lupta” una dintre puținele cărți care se ocupă, pe baza unei documentări riguroase, de adevăratul rol jucat de România alături de trupele Germaniei la campania pe frontul de Est, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
travaliului simbolizator al comunicării sociale apare impresia (sau obsesia) că utilizarea datelor semnificative ale realității este inacceptabilă. Asupra acestei impresii vrem să ne oprim în final. Cel mai frecvent, acuzele de manipulare (în sensul "ocult" al acesteia) vizează, de fapt, dezinformarea, secretul, minciună și omisiunea în prezentarea unor date. Însă, pe cât de reprobabile sunt acestea, pe atât de clare (dar și lipsite de interes) sunt pentru discuția noastră. Considerăm că fiecare dintre ele trebuie imediat dezvăluite și condamnate. Problemă de fond
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
moral-axiologice), care a făcut din minciună obiectul uneia din poruncile interdictive ale Decalogului, transmise din generație în generație: "Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău" [Exod, 2:16; Deuteronom, 5:20]. O sinteză a celor două surse ale răului (minciunii, dezinformării) în lume ne este înfățișată de Henri-Pierre Cathale, care consideră că "există fără nici un dubiu, nu numai ca înclinație naturală de a ascunde poftele și eșecurile, ci și ca voință deliberată [culturală, n.n. TDS] de a face rău și de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mitizarea, ca formă distorsiona(n)tă a discursului mitic, vrăjirea ca expresie a discursului magic sau ocultarea ca formă a discursului ocult, mistificarea sau dogmatizarea ca modalitate de a ascunde realități ale discursului mistico-religios, falsificarea ca temei al discursului filosofic, dezinformarea sau ideologizarea ca mijloc de pervertire a demersului politico-ideologic, ero(n)area specifică demersului științific, imaginarea/inventarea ca acțiune specifică demersului creator etc. 3.4.2. Temporalitatea semnului deforma(n)t Toate formele de discurs mai sus enumerate se manifestă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1968. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin, Minciuni, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1997. *** Dicționar biblic, Editura "Cartea Creștină", Oradea, 1995. *** Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, București
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o mănușă, sau cerul gurii care tînjește după gustul zahărului. Locke scria în 1690, iar Browning în jurul anului 1860; paleta colorată de talente retorice individuale, oferită în vremurile ce au urmat de către agențiile specializate în reclame și departamentele guvernamentale de dezinformare, confirmă adevărul prezent în spusele lor. Unii scriitori, și anume filosoful Thomas Hobbes (1839: 36; 1840:25) și psihanalistul Sandor Ferenczi (1955:72), au scos chiar în evidență capacitatea de a minți ca unul din criteriile care deosebesc ființele umane
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a minți care aproape că te face să-ți înșeli prietenii, fără să-ți păcălești și inamicii" (Guthrie 1953). El scria cu mult înainte de înflorirea propagandei negre din timpul celui de-al doilea război mondial și înaintea apariției termenului "dezinformare" care avea rolul de a mușamaliza înșelătoria suferită atît de suporteri, cît și de inamici. Înșelăciunea pe timp de război, atunci cînd vizează mai degrabă inamicul decît concetățenii, are mai mult intenția de a submina interesele adversarului, în folosul propriu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
față de membrii Congresului. Arendt arată că evenimentele respective erau arhicunoscute inamicului (cf. Arendt 1968:236; 1972:14, 27). În ciuda scăderii credinței în sinceritatea guvernului pe timpul războiului din Vietnam, administrația Statelor Unite a încercat să dea publicului impresia că nu exista nici o dezinformare. În 1966, amiralul Poindexter propunea un program de dezinformare prin care mass-media americană ar fi răspîndit zvonul că ar fi existat o puternică opoziție internă împotriva colonelului Gadaffi. Președintele Reagan și asistentul său Larry Speakes au negat existența unei asemenea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
arhicunoscute inamicului (cf. Arendt 1968:236; 1972:14, 27). În ciuda scăderii credinței în sinceritatea guvernului pe timpul războiului din Vietnam, administrația Statelor Unite a încercat să dea publicului impresia că nu exista nici o dezinformare. În 1966, amiralul Poindexter propunea un program de dezinformare prin care mass-media americană ar fi răspîndit zvonul că ar fi existat o puternică opoziție internă împotriva colonelului Gadaffi. Președintele Reagan și asistentul său Larry Speakes au negat existența unei asemenea propuneri cînd aceasta a fost dezvăluită de ziaristul Bob
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
propuneri cînd aceasta a fost dezvăluită de ziaristul Bob Woodward. Negarea a fost făcută în mod previzibil; însă este mai interesantă declarația unei persoane oficiale cu identitatea necunoscută. Aceasta a spus: "Trebuie să facem diferența între felurile de public, între dezinformare și înșelătorie" (Hoffman 1986). Cu alte cuvinte, după părerea lui, a-l înșela pe Gadaffi ar fi fost un act justificabil din partea guvernului american, nu însă și dezinformarea propriului popor. Pentru Statele Unite, Bok (1978:xviii, 141f.) consideră că 1960 a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]