1,251 matches
-
doliului, circumscriind starea de melancolie unei "anulări a interesului pentru lumea exterioară", ceea ce pictorul sesizează în atitudinea unui Ovidiu care întoarce spatele agitației vibrante a lumii în care a fost inserat, o lume care îi este complet străină. Însă acest dezinteres pentru lumea exterioară configurează și dimeniunea sensibilității artistice a poetului, a cărui ipseitate melancolică constituie și expresia vocației sale. Este foarte posibil ca pictorul să fi avut drept inspirație statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari în 1887
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină o relativă indiferență a partidelor față de statutul de membru (din care derivă lipsa lor de activitate în acest sens) și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție. A doua prezintă detaliat avantajele unui număr mare de membri pentru partide și sistemul politic în care acestea activează. Cea de-a treia secțiune prezintă evoluțiile numărului de membri al principalelor partide din România postcomunistă, oferind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de sprorirea continuă a acestuia. Concluzii Acest capitol a descris succint evoluțiile procentelor de membri ale partidelor românești importante din perioada postcomunistă. Acest studiul explorator a pornit de la premisele particularităților central și esteuropene și a expus motivele pentru care există dezinteres pentru calitatea de membru atât din partea alegătorilor, cât și a partidelor. Totuși, cele din urmă au multe de pierdut în urma acceptării unei implicări reduse a alegătorilor. Precedenta secțiune a ilustrat cum un bazin extins de membri aduce beneficii în plan
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
foarte limitat (Enache 2011). Deși partidele politice stau la baza funcționării sistemelor democratice, interesul românesc se concentrează mai puțin pe apariția și dezvoltarea partidelor, în general, și ale partidelor mici, în special, cât asupra performanțelor electorale ale partidelor parlamentare. Acest dezinteres vine atât din neîncrederea generală în partidele "de buzunar", cât și din interesul scăzut pentru studierea contextelor locale. Pentru cunoașterea cât mai bună a sistemului politic și a sistemului de partide, partidele mici nu pot fi excluse din cercetare. Nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al grupurilor parlamentare din cadrul acestuia și al partidelor politice europene în viața politică a Uniunii. A treia parte examinează alegerile europene ca formă de participare a cetățenilor la viața politică a Uniunii, oprindu-se asupra principalelor constante ale acestor scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
scrutin transnațional din toate timpurile 66, "un exercițiu democratic fără precedent"67. În ciuda importanței simbolice, se pare că și alegerile din 2004 confirmă prima ipoteza a teoriei alegerilor de ordin secundar. Cu cât puterile Parlamentului European cresc 68, cu atât dezinteresul cetățenilor este mai mare. Potrivit purtătorului de cuvânt al PE, în 2004 s-a înregistrat "o participare decepționantă, cu adevarat ridicol de mică". S-a vorbit despre "un semnal de alarmă" și de faptul că Europa este "absentă". Mai puțin
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
scrutinurilor precedente, atenția mediatică s-a focalizat asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt cel mai des analizate într-un cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul scrutinului din 2009, putem constata că la puțin mai mult de 6 luni de la scrutin, 67% dintre europeni nu știu când vor fi organizate următoarele alegeri europene și că 54% se declară complet dezinteresați
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
societatea și cultura românească, la imaginea de maturitate și bătrânețe din Franța și Statele Unite, anii finali, când devenise un savant extrem de senin, distanțat de lume, până acolo încât colegii săi americani spuneau tot felul de anecdote care subliniau tocmai acest dezinteres față de lume. Bunăoară, odată i s-a spus că America se află în pericol deoarece rușii au instalat rachete în Cuba. La care el ar fi răspuns: "Bun! Dacă le aruncă, țineți-mă și pe mine la curent!". Ignora total
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
găsi, ca să zic așa, locul lor într-o mică antologie a poeților din veacul lui Carol I". Totuși, și de această dată, Ion Luca propune o suspendare a filiației ereditare autor-operă, apelînd modelul operelor paricide care cuceresc universul într-un dezinteres total pentru creator. Către Horia Petra-Petrescu formulează o întrebare ce își conține și răspunsul ("Ce-are a face familia mea, care nu e nobiliară, cu operele mele?"), unui colaborator mai tînăr îi oferă un răspuns fabulistic: ("Cînd ai dumneata o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
probleme de cultură cu masa publică de consumatori de cultură"3. Comună fiecăreia dintre aceste interpretări a vieții publice este insistența cu care se afirmă că societățile civile dominate de economii structurate pe producția de mărfuri încurajează egoismul moral și dezinteresul pentru binele public, maximizează timpul pe care cetățenii sînt obligați să-l aloce muncii plătite, lipsindu-i în acest fel de posibilitatea de a se implica în viața publică, și promovează ignoranța și dezamăgirea prin manipularea de către mass-media orientată către
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
pentru că acestea puteau aduce bani ieftini din afară, de la societățile lor mamă din țările de origine, unde, din cauza bancarizării la saturație, banul băltea. Era adus aici pentru a face pui prin acordări de credite către entități românești (firme sau indivizi). [...] Dezinteresul practic pentru banul românesc a avut consecințe grave. La depozite, băncile străine au putut practica dobânzi sub rata inflației. Ceea ce a descurajat economisirea și a creat o dependență nejustificată de aportul de bani externi pentru finanțări. A fost, dimpotrivă, Încurajat
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
și impacientarea pot contribui la o atitudine improprie. Un ascultător trebuie să vrea să asculte efectiv dacă vrea să dobândească cunoștințe noi și să înțeleagă ce spune altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare de slabă calitate sunt: * dezinteresul față de cele auzite; * criticarea excesivă a vorbitorului; * atitudine argumentativă în exces; * interesul numai pentru fapte (constatări empirice) care blochează explicațiile raționale și judecățile valorice; * luarea de notițe voluminoase care frânează pătrunderea sensurilor ideatice; * ascultarea parțială și lipsa de efort intelectual
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de studii aplicate de psihologia copilului și de psihologia educației, cu accent pe fenomenologia proceselor psihice (studii aplicate și activități de concretizare), astfel încât să poată traduce cât se poate de fidel stările afective ale copilului (stările de motivare/demotivare, interes/dezinteres, curiozitate/plictis în raport cu nivelul și complexitatea conținuturilor utilizate în activitățile de învățare). 5.11. Copilul între supra și sub motivare Dacă stimularea este prea puternică, afirmă Desmond Morris, îți poți reduce răspunsul comportamental prin scăderea reacțiilor față de stimulii primiți. Principiul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
au știut dintotdeauna că cel mai mare pericol pe care îl aveau de înfruntat nu era suprasimplificarea conceptelor, ci erodarea interesului și a susținerii prin lipsa înțelegerii și apatie. (Botton, 2013, pp. 111-112) În acest context, configurat de lipsa voinței, dezinteres și neatenție, se impune printre altele repetiția ca formă de a păstra contactul cu auditoriul: "Dincolo de faptul că au nevoie să fie transmise într-un mod elocvent, ideile trebuie să ne fie repetate constant. De trei, cinci sau zece ori
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deci de încredere care îl discreditează pe cel "vinovat" și printre membrii altor ghilde. În cazul forumurilor abuzul în raport cu domeniul cunoaște și alte mecanisme de limitare: sancționarea imediată din partea celorlalți participanți, pe de o parte, iar pe de altă parte, dezinteresul participanților în general pentru teme din afara acelora care fac obiectul forumului (este și motivul pentru care cei interesați de subiecte multiple sunt înscriși la mai multe forumuri de dezbateri). Circumstanțele favorizante țin de posibilitatea/practica utilizării unui avatar (a mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu urmărirea scopurilor organizației din care fac parte". (Maslow, 2013, p. 394). Datele obținute la finalul cercetărilor noastre relevă o situație atipică în ceea ce privește utilizarea pedepselor în cadrul câmpului educativ școlar. Deși respondenții confirmă utilizarea pedepselor în școală, distribuția acestora relevă același dezinteres din partea profesorilor ca și în cazul recompenselor. Având în vedere că școala funcționează prin recursul la pedepse și recompense, frecvența scăzută a utilizării pedepselor (ca și a recompenselor) este departe de a demonstra asumarea de către birocrația educațională a teoriei Y
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o valoare dominantă (așa cum am arătat mai sus, când am prezentat concluziile lui R. Rezsohazy despre valorile lumii contemporane), cele mai multe explicații sociale vor indica drept cauza principală a schimbărilor și problemelor sociale individul. Șomajul este interpretat ca un semn al dezinteresului indivizilor față de muncă și efort și nu ca o problemă socială cu cauze sociale (naționale sau globale); sinuciderea va avea întotdeauna o cauză ce trebuie căutată în biografia autorului și nu va fi privită în raport cu anomia socială (așa cum ne-a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); * în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte el trebuie să răspundă cerințelor organizaționale, să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
face ca cei timizi să devină mai volubili, mai activi,mai curajoși, să capete mai multă încredere în capacitățile lor. Jocul didactic poate fi folosit cu succes în captarea atenției copiilor pe tot parcursul activității didactice și înlăturarea oboselii și dezinteresului. Dacă subliniem și unele efecte funcționale secundare ale jocului didactic - tendința de repetare, destinderea și odihna - înțelegem rolul acestuia în înlăturarea plictiselii ce amenință în cadrul exercițiului. Plăcerea funcțională care acționează în timpul jocului va crea o nouă formă de interes, de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către adolescenți a nevoii de implicare a părinților în educația lor. Lipsa abilităților necesare Dezinteres Probleme familiale Din spusele participanților a reieșit că una din cauzele manifestării acestui stil o reprezintă concepțiile anacronice. Vocile participanților sînt edificatoare. Pentru părinții mei școala a fost un rău necesar, așa că nu se prea implică, deci mă cam lasă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că-i de ajuns că-mi plătesc școala. S2: Mulți dintre părinți văd implicarea ca pe o corvoadă, alții abia dacă-și pun problema ei și, cum este cazul meu, concep implicarea doar de dragul de a-și satisface amorul propriu. Dezinteresul este un factor des menționat de participanți atunci cînd vorbesc de implicarea scăzută a părinților în educația lor. Vocile care urmează susțin acest lucru astfel: S1: Nu se implică prea mult, aproape deloc. Foarte puțin mama, iar pe tatăl meu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt invocate drept cauză probleme familiale, unele conflicte existente, care reprezintă obstacole în calea unei atenții mai mari pe care părinții ar trebui să o acorde copiilor lor. Iată cîteva intervenții de acest gen: S1: Este o situație în care dezinteresul se află la el acasă. Asta se datorează nu încrederii lor în mine, ci unui sistem familial supus conflictelor interne. S2: Am în vedere că o seamă de probleme familiale serioase îi împiedică, însă puțină atenție ar putea acorda. S3
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea acorda. S3: Ai mei nu fac mare lucru decît poartă discuții în contrapunct cu mine și mă descopăr tot timpul etichetat: "copil problemă". Comunicarea limitată este o strategie de acțiune/interacțiune caracteristică acestui stil, care se asociază frecvent cu dezinteresul părinților. O adolescentă relatează: Nu vorbim aproape deloc despre școală. Nu-i interesează ce fac acolo, vreau să vadă doar note bune în carnet și abia așteaptă să vadă că am terminat liceul și să scape de mine. Evaluarea implicării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]