1,285 matches
-
căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un mod critic și constructiv de a participa la o cunoaștere dezinteresată. Un sistem antidemocratic compus din politicieni și norme arbitrar gândite, impuse societății. Sistemul totalitar al lumii moderne este compus dintr-o serie de instituții (spitale, școli, instituții ale Justiției și Fiscului, poliție, armată, servicii speciale etc.) pe baza unor pozitivități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcția puterii-cunoaștere în societățile noastre, atunci când afirmă că aceasta determină formele și domeniile posibile ale cunoașterii. De ce? Pentru că există cunoaștere în afara cunoașterii oficiale/oficializate. Pentru că acțiunea puterii (social-politice), de cele mai multe ori, nu atinge toate domeniile de cunoaștere autentică, de cunoaștere dezinteresată; domenii ce sunt prezente, la un moment dat, într-o societate, chiar dacă la periferia discursului oficial. Este doar o iluzie că întreaga cunoaștere a unei societăți se dezvoltă în raport cu puterea social-politică, iar orice posibilitate independentă de cunoaștere ar fi determinată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exercita în afara unor drepturi civice fundamentale. Pe de altă parte, există incompatibilități majore între regimul de funcționare a cunoașterii și a puterii. În timp ce puterea modernă se manifestă încă prin închidere, costrângere, normativizare, modelare sau prin forme stilizate de interdicții, cunoașterea dezinteresată se manifestă mai mult prin deschidere, exterioritate, relații, forme de acces, libertate de creație și de exprimare. Ceea ce eu numesc cunoaștere dezinteresată este dincolo de sofisticările social-politice ale unei cunoașteri impuse, este dincolo de ceea ce Foucault numea "formidabilul postulat" ("orice vizibil este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
De cele mai multe ori, cunoașterea instituțională și aparatul discursiv de care se înconjoară nu fac decât să producă instrumentalizări de idei, de enunțuri, de evidențe etc. Dacă cunoașterea oficială este acreditată cu producerea și distribuția adevărului în societățile noastre, atunci cunoașterea dezinteresată, acea cunoaștere care nu urmărește un scop politic, o funcție, un privilegiu, dar care le poate obține pe baza unor merite certe, este responsabilă cu investigarea formelor și a producțiilor de... adevăr. Atunci când Foucault sesizează tehnici de control ale statului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a stabili un set de autori pe post de simboluri religioase. Acești autori sunt, de regulă, înregimentați doctrinar și politic. O posibilitate de piață liberă a ideilor va exista doar atunci când editurile și mass media vor ajuta la modul dezinteresat anumiți intelectuali, care vor să-și publice ideile/cunoașterile prin intermediul cărților, al revistelor culturale etc. Cert este că statul, împreună cu intelocrația lui, favorizează un anumit grup de intelectuali în câștigarea pieței ideilor; piață controlată și prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unei inegalități bazale între elite și ceilalți. La modul cum se manifestă, sistemele de învățământ moderne nu sunt altceva decât vehicule ale puterii-cunoaștere, în loc de instituții pentru o societate civilă liberă și matură în gândire. În loc să stimuleze voința de cunoaștere, cercetarea dezinteresată, sistemele "noastre" îndârjesc relațiile de putere, diseminează în rândul tinerilor dorința (irațională) de putere, de a fi puternic și important, de parcă aceste atribute se pot dezvolta fără o cunoaștere istorică și umanistă. Ele produc în masă inegalități sociale și economice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a fost preocupat de raporturile dintre discursuri, societate, control public și producere de adevăr. Discursurile din societate sunt în avangarda puterii-cunoaștere, dar pot fi și o contrapondere la puterea-cunoaștere. Oricum, discursurile sunt "ceva interesat" în raport cu ceea ce se desemnează drept cunoaștere dezinteresată. Această cunoaștere dezinteresată politic nu urmărește, nu vizează. Ea încearcă să cunoască, să analizeze, să descrie, precum un obiectiv, relațiile din cadrul societății, exprimându-le în judecăți de valoare după o logică primară și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de raporturile dintre discursuri, societate, control public și producere de adevăr. Discursurile din societate sunt în avangarda puterii-cunoaștere, dar pot fi și o contrapondere la puterea-cunoaștere. Oricum, discursurile sunt "ceva interesat" în raport cu ceea ce se desemnează drept cunoaștere dezinteresată. Această cunoaștere dezinteresată politic nu urmărește, nu vizează. Ea încearcă să cunoască, să analizeze, să descrie, precum un obiectiv, relațiile din cadrul societății, exprimându-le în judecăți de valoare după o logică primară și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are nicio treabă cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau Gellu Naum. Redescoperit și ilustrat în anii '60 de neoavangarda onirică (D. Țepeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel ș.a.), suprarealismul românesc a rămas fidel definiției date de părintele său: atotpoternicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, un nou chip de a exista în lume. Nicolae Bârna nu uită să acorde locul ce i se cuvine "antiliteraturii" lui Urmuz, cel de precursor absolut al avangardismului, dar și de anticipator al absurdului, citatul din Eugène Ionesco
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iubind-o platonic pe Otilia și carnal pe Georgeta. Un cuplu interesant este cel alcătuit din Otilia, plină de feminitate și Pascalopol, om la cincizeci de ani, bogat și distins, care are afecțiune paternă față de fată, candoare sufletească, o iubește dezinteresat. Otilia este personajul enigmatic, tulburând pe Felix, ca în cele din urmă să-l prefere pe experimentatul Leonida Pascalopol. Ea iubește luxul, călătoria, muzica, misterul (enigma este însăși feminitatea ei) și vine într-o noapte să i se ofere lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de cuplu ale unui om tânăr: Mama. Nimeni nu se compară cu mama. Ea este femeia unică, a cărei sexualitate este atât de bine ascunsă, încât tot ce face pentru copilul ei îndrăgostit pare a fi mai important și mai dezinteresat decât biata lui dragoste. Pentru a dimi nua influența mamei asupra partenerului tău, trebuie să știi să continui pe teren propriu dragostea maternă, pe care el s-a obișnuit s-o primească de atâția ani. Fratele sau sora. Merită să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai natural, Henri Agel consideră regretabil că, la începuturile filmului sonor, creatorii au renunțat la limbajul specific descoperit în perioada filmului mut, preferând artificialul din teatru. "Cinematograful mut scrie Henri Agel reușise, după treizeci de ani de căutări și experiențe dezinteresate, să-și găsească un limbaj. Să dai cu piciorul la toate și să revii cu cinism în urmă, punând pe un Mounet-Sully și Sarah Bernhardt să ilustreze pe ecran, într-un stil pompos și declamator, capodoperele clasice, însemna sacrificarea deliberată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ușor, anume conștiința particulară în care este ea prezenta"31, iar neantul nu este negarea lumii obiective, ci "depășirea propriilor limite ale reprezentării". Dacă pentru Kierkegaard neantul poate fi depășit prin umor, la Cioran valorile se clatină la cel mai dezinteresat examen, timpul sau este "un timp mort, asfixiant, o atemporalitate blestemata, o eternitate a diavolului, diferită de cea a lui Dumnezeu, pe care o putem numi la fel de bine și infern, locul acela unde suntem condamnați la eternitate"32. Parcă îl
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitară și sălbatică<footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, cap. II, Î. 3, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, pp. 224-225. footnote>. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresată a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor<footnote Pr. Dr. I. Băjău, Trăirea virtuoasă după Sfântul Vasile cel Mare, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p. 96. footnote>. Marele ierarh a
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
să dispară realități "masive", sau crea alte realități. "Cuvântul adună sau dezbină pe oameni, influențând decisiv soarta colectivității sociale. Dacă avem în vedere că, chiar lumile pe care pare a le crea cuvântul pus în slujba fanteziei, nu sunt create dezinteresat, de dragul lor, ci, în ultimă analiză, pentru a le oferi altora ca o concepție, ca o norma mai justa de comportare, ne dăm semna că funcția cuvântului nu stă în revelarea gratuită și teoretică de mistere idee care stă la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
să dispară realități "masive", sau crea alte realități. "Cuvântul adună sau dezbină pe oameni, influențând decisiv soarta colectivității sociale. Dacă avem în vedere că, chiar lumile pe care pare a le crea cuvântul pus în slujba fanteziei, nu sunt create dezinteresat, de dragul lor, ci, în ultimă analiză, pentru a le oferi altora ca o concepție, ca o norma mai justa de comportare, ne dăm semna că funcția cuvântului nu stă în revelarea gratuită și teoretică de mistere idee care stă la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
neglijarea sau scurtcircuitarea anumitor protocoale științifice, înlocuite prin considerații de un alt ordin, adesea speculativ. Această dorință de acțiune era omniprezentă la clasici (în primul rînd la Ricardo) și a trebuit să apară Walras pentru a ne aduce o abordare dezinteresată a sistemului economic, în Elemente de economie politică pură (1874), continuat de majoritatea secolului al XIX-lea. În schimb, secolul al XX-lea avea să aducă cu sine aceeași nerăbdare de a acționa și o preocupare încă mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
existat o separare conștientă între economia politică și etică. De aici a rezultat principiul neutralității etice a economiei. În germană i se spune Wertfreiheit, adică neutralitate axiologică. Însă Myrdal, în opoziție cu Keynes, spunea că nu există vreo știință socială dezinteresată, n-a existat niciodată și, din punct de vedere logic nici n-ar putea să existe. Aprecierile valorice ale principalelor noastre concepte reprezintă de fapt interesul nostru pentru o anumită chestiune. Poziția lui Myrdal este contrară celei ortodoxe. Deci principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
concepția Sfanțului Părinte, nimic nu caracterizează mai bine natura umana decât faptul de a comunica unul cu altul și de a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitara și sălbatică{\cîte 57}. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresata a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor{\cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu vehemență de Poartă și Austria. Problema unirii a fost abordată de marile puteri în conformitate cu propriile lor interese:Franța era interesată de creșterea prestigiului și influenței ei la Dunăre. Sardinia și Prusia luptând pentru propria lor unitate au susținut, nu dezinteresate, unirea românilor, Rusia era forțată de împrejurări să și modeleze atitudinea după cea a Franței. Anglia aliata Franței în războiul Crimeii, apărătoarea integrității Imperiului Otoman, și a modificat ulterior poziția, integrându-se după congres grupului puterilor ostile unirii. Turcia și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Rom. 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească în „zilele rele” (Efes. 6, 10-13). De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului”: „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Rom. 5, 5). În
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Rom. 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească în „zilele rele” (Efes. 6, 10-13). De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului”: „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Rom. 5, 5). În
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
concertat, coordonatorul acelei echipe răspunde și pentru supravegherea și gestionarea activităților de natură medicală ale celorlalți membri. Astfel, dacă în urma unei intervenții chirurgicale, chirurgul-șef, coordonator al echipei, abandonează pacientul în grija celorlalți colaboratori ai săi și se arată total dezinteresat, chiar și față de posibilele complicații firești ale intervenției chirurgicale, va răspunde pentru o astfel de atitudine culpabilă, chiar dacă deciziile în privința manevrelor terapeutice aplicate respectivului pacient sunt luate de alți colegi, membri ai echipei. Aceasta nu înseamnă însă că medicul coordonator
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sale. De multe ori, deficiența este depistată doar la contactul cu grădinița sau cu școala. Mai ales atunci când deficiența nu se manifestă explicit în diferitele situații de viață și când părinții sunt fie foarte încântați de copil sau, dimpotrivă, indiferenți, dezinteresați. "Timiditatea" sau chiar "originalitatea" pot fi invocate pentru slaba participare sau pentru lipsa performanței copilului la jocurile cu alți copii. Abia când eșecul școlar devine evident atunci părinții încep să se îngrijoreze. La început, vor suspecta învățătoarea de lipsă de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în țară sau străinătate etc.) sau a altora (de regulă, personalități cunoscute, cu renume); de cele mai multe ori se începe prin a sublinia calitățile auditorului, creditându-l pe acesta cu însușirile dorite etc. Un auditoriu - fie el format și din elevi - dezinteresat, apatic, incapabil să vibreze la adevărurile lecției, sau chiar ostil, constituie condiții de compromitere totală a lecției. Nici cel mai bun profesor nu poate obține rezultate în astfel de condiții. Enunțarea subiectului lecției se face cu voce tare, clară și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]