2,118 matches
-
m-aline... Undeva, acolo, este pace poate... Și pășesc pe cioburi de nădejdi pierdute Să-mi găsesc iubirea, dincolo de toate, Alergând prin temeri, încă nedurute! Dincolo’’ e bine! Greul, e aici! Ce-ar putea să fie, altceva mai rău!? Vălul deznădejdii, dacă îl ridici, Afli poate-acolo, puntea peste tău... Eu pornesc acuma! Undeva...departe! Las în urmă-mi truda unei vieți proscrise... Și v-aștept pe toți,’’dincolo de toate’’ Să ciocnim o cupă cu nectar de vise!... Referință Bibliografică: Dincolo de
PĂRERI PERSONALE-VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360680_a_362009]
-
armonie de ambele părți. Toți trebuie să se informeze și să cunoască Legea bumerangului, când facem bine primim bine și invers, dar se întâmplă uneori că facem bine și primim rău, și asta se întimplă datorită sentimentelor depresive, descurajante, de deznădejde, negative - cum ar fi tristețea, frustrarea, pe care le îndreptam asupra noastra și cu care ne facem singuri rău, devenind proprii noștri dușmani. E bine să ne încredințăm lui Dumnezeu și să-L lăsăm pe El să lucreze : “Mă încredințez
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
oglindesc în lacrimi de cristale sparte Cazute-adanc într-ale conștiinței gânduri moarte. O clipă de tăcere rasare-n asfințit Când clopotele urii par...că au amuțit Petale gri de soare acoperă pământul Stau veștede și triste acoperind mormântul. Deșert de deznădejde îmi încununa capul Mă uit neputincios cum viata-si face saltul Sunt părăsit într-un pustiu amnezic Și cu dureri de suflet fără anestezic. Citește mai mult Un gând ce zboară undeva departeRatacitor cu visul alb în noapteSe oglindesc în
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
visul alb în noapteSe oglindesc în lacrimi de cristale sparteCazute-adanc într-ale conștiinței gânduri moarte.O clipă de tăcere rasare-n asfintitCand clopotele urii par...că au amutitPetale gri de soare acoperă pamantulStau veștede și triste acoperind mormantul.Desert de deznădejde îmi încununa capulMa uit neputincios cum viata-si face saltulSunt părăsit într-un pustiu amnezicSi cu dureri de suflet fără anestezic.... XIII. RĂTĂCIRE, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. Am rătăcit clipe dulci și
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
lui Ion, cel pentru care sacrificase totul și fără de care viața ei devine o povară. Frământările fetei, conștientă de lipsă de dragoste din partea lui Ion, complexata de frumusețea Floricăi, sunt creionate cu fină intuiție psihologică, autorul insistând mai ales pe deznădejdea ei care îi dă adesea “gânduri de moarte”. Destinul ei este tipic lumii rurale unde “femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii”. Otilia, eroina românului “Enigmă Otiliei” de George Călinescu, este unul dintre cele
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. Crucea Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de iubire, Cu capul încoronat cu spinii lumii. Tu, Cruce, redă-ne apa vieții, Fă
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile pogorâtoare din înaltul simțirii, pecetluind soarta magmei fumegânde a unei Iubiri imposibile ... Un alt fel de Memoire d'outre tombe, în descendența unui posibil Chateaubriand al zilelor noastre. Așa cum poate fi o
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
apus, o stea s-a risipit - și la moartea ei, a căzut o stea, un fatalism luminos - luminat de aura Iubitei, înveșnicită în memoria Iubitului, preluat pe cont propriu de Poet, ce depășește astfel falsul fatalism mioritic, purtător de noi deznădejdi ... Ciopor de stele îi vor împrumuta Lumina lor, străluminându-i pletele de umbră, refăcându-i conturul luminos cu razele scăpate din îmbrățișarea Orientului Veșnic ... Coroborând titlul volumului : Înger răstignit cu poemul Recviem, notăm că rugul de trandafir pe suflet așezat, trimite
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
solz de pește, cu nuanțe de vișină putredă. Din loc în loc se vedeau aspersoare ce-mprăștiau sfânta apă peste taluzurile cu iarbă fragedă, că am simțit răcoarea ca pe o binefacere, un balsam pentru un suflet ce ajunsese în pragul deznădejdii. Când am coborât din camion, picioarele nu mă mai ascultau, îmi tremurau din toate închieturile, și mii de ace mă înțepau datorită amorțelii. Am îngenuncheat lângă marginea peluzei umede. Pentru o clipă am uitat unde mă aflu, și am întins
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
Printre cioburile clepsidrei sparte îmi caut bucăți de aducere aminte, de răspunsuri pe care sufletul meu le cunoaște dar mintea nu știe cum să le descifreze, pentru că mintea mi-e plină de rețeaua labirintica a învățămintelor asimilate acum; frică, neputința, deznădejde. Referință Bibliografica: File de carte. O altă lecție: frică / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Clarissa Emanuela : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FRICA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360155_a_361484]
-
de așezat în icoanele vândute direct de pe trotuar îmi desfac coapsa mai arunc în lume o disperare fără căpătâi un alt număr de înregistrare în rândul supușilor politically correct de-a pururi și în vecii-vecilor fără identitate nu-mi sugruma deznădejdea las-o naibii să se exprime liber într-o lume obsedată de perfecțiune încorsetată în cămăși de forță albe întotdeauna albe nu-mi spune că trebuie să mă spăl în fiecare dimineață cu sângele proaspăt scurs din carnea cireșelor de
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
gloanțe care își caută ținta unele îmi zdrelesc carnea altele se înfig adânc aș fi vrut ca ziua de astăzi să fie sărită în calendare rupe pagina nu vreau s-o citesc iar și iar cu ochii albiți de durere deznădejdea se încolăcește molatec șarpe leneș în jurul inimii mele strângând ușor până la limita sufocării ... Citește mai mult sunt tristă astăzicuvintele tale trec pe lângă mineca niște gloanțecare își caută țintaunele îmi zdrelesc carneaaltele se înfig adâncaș fi vrut ca ziua de astăzisă
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
sunt tristă astăzicuvintele tale trec pe lângă mineca niște gloanțecare își caută țintaunele îmi zdrelesc carneaaltele se înfig adâncaș fi vrut ca ziua de astăzisă fie sărită în calendarerupe paginanu vreau s-o citesc iar și iarcu ochii albiți de durere deznădejdea se încolăcește molatecșarpe leneșîn jurul inimii melestrângând ușor până la limita sufocării... XVII. INFECT, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013. marele guru își mângâie prelung barba rotește într-un pahar de cristal un Jack
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
somniferele nu-și mai fac demult datoria plouă întruna cine a spus că atunci când plouă dormi cel mai bine creierii îmi sunt înghețați îi simt mișcându-se ca niște reptile care caută soarele doamne, ce mi-e dor de normal deznădejdea urlă ca o femeie care-i gata să nască doar că femeia aceasta nu este gravidă și curând o să nască cu aceeași durere o tumoră uriașă pe care nu vrea sub nici o formă să o arunce o strânge în brațe
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
curând o să nască cu aceeași durere o tumoră uriașă pe care nu vrea sub nici o formă să o arunce o strânge în brațe puiul mamei puiul mamei copilul a fost invizibil nouă luni mai poate fi încă vreo două câtă deznădejde găsești pe marginea străzii unde se distrează boem șobolanii atrași de pantofii lucioși cu care prostituatele bat trotuarul treizeci de pași în sus treizeci în jos în altă viață au fost soldați mărșăluind sau ... Citește mai mult nu mai pot
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
mai mult nu mai pot să adormsomniferele nu-și mai fac demult datoriaplouă întrunacine a spus că atunci când plouă dormi cel mai binecreierii îmi sunt înghețațiîi simt mișcându-se ca niște reptilecare caută soareledoamne, ce mi-e dor de normal deznădejdea urlăca o femeie care-i gata să nascădoar că femeia aceasta nu este gravidăși curând o să nască cu aceeași durereo tumoră uriașăpe care nu vrea sub nici o formă să o arunceo strânge în brațepuiul mameipuiul mameicopilul a fost invizibil nouă
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
să nascădoar că femeia aceasta nu este gravidăși curând o să nască cu aceeași durereo tumoră uriașăpe care nu vrea sub nici o formă să o arunceo strânge în brațepuiul mameipuiul mameicopilul a fost invizibil nouă lunimai poate fi încă vreo douăcâtă deznădejde găsești pe marginea străziiunde se distrează boem șobolaniiatrași de pantofii lucioși cu care prostituatele bat trotuarultreizeci de pași în sustreizeci în josîn altă viață au fost soldați mărșăluindsau ... XIX. SĂ VORBIM DESPRE DRAGOSTE, ZICI?, de Nuța Istrate Gangan, publicat în
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STELE DE GHEAȚĂ Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului steluțe furioase de omăt se izbesc ostentativ de pereții fragili ai sufletului formând cununi sângerânde țipând rugător în corul deznădejdii durerea apoi se topesc în cristale sărate iar ruga se poticnește în valuri amăgitoare din care se fac căi înodate de gânduri înstrăinate și adâncesc stranii găuri negre prin care trec simțiri înghețate împietrite de timp și robite de agonia
STELE DE GHEAŢĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359822_a_361151]
-
Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. doar păsările morții scrutează bolta noastră se scutură ninsoarea din pomii ce se rup au înghețat și geamul și florile din glastră iar câinii-și latră frigul cu urlete de lup e iarna deznădejdii cu ochi mărunți de vrăbii cu dinți ieșind din soare cu lame de pumnal o casă sfârtecată de țurțuri și de săbii și promoroaca strânsă-ntr-un nechezat de cal zăpada nesfârșită lucește ca o salbă nici timpul nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
în depărtarea albă și-n suflete antarctici de moarte și de gheață ... Citește mai mult doar păsările morții scruteazăbolta noastrăse scutură ninsoarea din pomiice se rupau înghețat și geamul și floriledin glastrăiar câinii-și latră frigul cuurlete de lupe iarna deznădejdii cu ochi mărunțide vrăbiicu dinți ieșind din soarecu lame de pumnalo casă sfârtecată de țurțuri șide săbiiși promoroaca strânsă-ntr-unnechezat de calzăpada nesfârșită luceșteca o salbănici timpul nu mai este ce-a fostîntr-altă viațăavem priviri pierdute îndepărtarea albăși-n suflete antarcticide moarte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
o închin. Împarte mai degrabă, tăcerile cu mine Și, nu închide gândurile tale-ntr-un suspin. Un pic mai amăruie îmi este viața-acum, La margine de șanț, pribeag fără vreo vină, Încerc să mai disting al crinului parfum, Prin marea deznădejde, în straie de lumină. Și viața mea e-amară. Hai să-o schimbăm acum În stropi de bucurie, căci n-avem nici o vină Pentru ce-a fost... Oprește-te din drum! Vino, căci sufletul meu, după tine suspină! M-am
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
sau care ar fi urmările de-ar exista ceva concret? Doar gânduri și cine le-ar cere, și atâta timp cât nu le pun în practică e încă bine. Eu nu vreau să mai cunosc ce înseamnă din nou dragostea care aduce deznădejdea. Ce am e cel mai bun. Apoi, cine-i acest om care declară sus și tare că moare după mine? Poate să moară când i-o veni vremea. Cum să cunosc realitatea? Cum să-i cunosc adevăratele gânduri. Și dacă
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
să-mi reamintească inima că nu este existentă doar pentru iubire. Sunt încă tânăr și totuși, inima nu alege vârsta. Acum neputința de a face ceva mă omoară cu zile și nu mai spun cum voi trece noaptea sau nopțile. Deznădejdea, disperarea, toate întrunite dar am speranța care mă însoțește gândind la ce va fi. Încerc deși doctorii m-au cam speriat. *** Mai avea puțin înainte de a pleca de acasă spre viața nouă care a amânat-o cu atâta timp și
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
semn cât de mic de compasiune! Orestes putea să dispară din viața ei, nu o mai interesa în nici un fel. Ceea ce conta acum pentru ea era viitorul ei strălucit, bogăția și adorarea din partea celor avuți! Atunci, Orestes se cutremură de deznădejde, urmărind măcar un prilej, cât de mic, să fie singur cu ea, ca ea să-i explice ce se întâmplase, în speranța că poate ar mai exista o șansă de întoarcere. Fără milă, ea nu-i oferi niciodată această ultimă
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
să fie singur cu ea, ca ea să-i explice ce se întâmplase, în speranța că poate ar mai exista o șansă de întoarcere. Fără milă, ea nu-i oferi niciodată această ultimă șansă. Iar el, răpus de tristețe, chiar deznădejde cruntă, se duse la comandantul garnizoanei, cerând să părăsească slujba din garda cetății. Nu-l mai interesa. Renunțase la toate hainele cele mândre de sutaș, la armele lui sclipitoare, apoi, în miez de noapte, pe o furtună mare, a părăsit
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]