773 matches
-
că are 18 trepte la casă. Farmacistu ar fi trebuit să demonstreze la proces că nevastă-sa nu se uita la telenovele. Bine, la tirajul viitor pot schimba, să pretind că soția Farmacistului se uita la o dezbatere despre selful dialogic și disonanța cognitivă. Să zicem că textul are mecanismele sale și e nevoie să dai de acel mecanism și apoi realitatea se coagulează, singură se scrie. Se bulucește acolo. Cuvintele cheamă realitatea. De unde să știu io că are 46 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am o fetișoară nemăritată. BĂNUȚ, T.P., 159. Uite ce-i, domnișorule. Hm! Aș vrea să știu dacă ceasornicele mor ca și vietățile. SADOVEANU, O. IX, 412. Mătușă... uite ce ieste, îmi place fata. TDM II: 522. 24 Spre deosebire de alte categorii dialogice, în comunicarea media se evidențiază caracterul standardizat, planificat, elaborat, al replicilor; sunt dezvoltate strategii de comportament lingvistic prestabilite (este mai puțin permisă improvizația decât în comunicarea colocvială); libertatea de comunicare este îngrădită de responsabilitatea funcției; stima publicului pentru comunicator se
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
limita", "pragul", "pasul dinaintea acestui prag", prin care Derrida încearcă cu obstinație să fixeze coordonatele "unei geografii imposibile, ilicite a proximității"30. Este perspectiva comunicațională pe care o dezvolta și poeticianul Mihail Bahtin ca expresie a speranței în șansa "construirii dialogice" a lumii prin limbaj 31. Comunicarea cu Celălalt nu este interpretată în termeni de "asemănare" și/sau "diferență", de "identic" și/sau "diferit", ci în cel al înțelegerii constructive a altui popor sau altei culturi, atitudine ce implică toleranță, simpatie
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
structurii spațiale și referențiale a limbajului, Lacan și limbajul ca spațiu între diferitele registre ale Simbolicului, Imaginarului și Realului, Bahtin, cu teoretizarea limbajului în câmp spațio-temporal, prin chronotop câmpul istoric al dominației unor anumite forme de limbaj (cu introducerea teoriei dialogice a spațiului și a noțiunii de hete-roglossia, a limbajelor care funcționează la plural, între oameni și locuri), spațiile identității și alterității, spațiile intermediare și de frontieră. Metoda deconstructivistă pune sub semnul întrebării logica limbajului prin care s-au exprimat pretențiile
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Cronicar Dialogic, de fapt heteroglossic În anii ’80, Cristian Moraru se remarca în revistele literare prin articole deosebit de plicticoase, împănate de concepte la modă atunci în teoria literară. Își suplinea lipsa de idei cu un belferism academic indigest. Acum, aflăm din nota
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
exploatat, în acest articol, exclusiv sub aspect așa-zicînd ideologic), beligerantul se avîntă împotriva "dușmanului" cu o înverșunare care-l face să-și piardă uzul rațiunii. Exaltarea pricinuită de lectura volumului Pururi tînăr... capătă următoarea expresie: "la Cărtărescu primează spiritul postmodern, dialogic, de fapt heteroglossic, polilogic, ca să folosesc termeni făcuți faimoși de Bahtin și Kristeva; spiritul bricoleur, eclectic, heteroclit, democratic (în sens cultural), antielitist, deschis, pluralist-liberal, încrezător în noile sinteze socioculturale și în formele de comunicație (și comunitate) care se nasc din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
spiritus rector. Desigur, mai mult la modul inefabil și gratuit, decît la modul aplicat. Din această conformație de profunzime au ieșit toate utopiile lui instituționale, proiectele lui , toate presupunînd o construcție colectivă, de echipă [...] dincolo de vocația constructivă, Profesorul avea vocația dialogică. Nu cultiva și nu încuraja vasali. Parteneri de idei și proiecte - asta stimula el. Cum n-a avut niciodată o instituție în care să investească această carismă emulativă, a devenit el însuși o instituție". Pentru Alexandru Mușina, vocația de constructor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
o văd ca pe un fenomen strict contemporan), aplicând teoriile despre carnaval ale lui Bahtin într-un mod care respinge opoziția binara dintre această și cultură înaltă, în momentul în care se confruntă cu hibriditatea și ambiguitatea istorică. Din perspectiva dialogicului bahtinian, cultura de masă dobândește o legitimitate similară cu aceea a carnavalului analizat de Bahtin în opera lui Rabelais. Într-un mod similar, Matei Călinescu, în Cinci fete ale modernității (1987), chiar dacă adopta o atitudine critică față de Kitsch (fenomen care
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
spun că textul literar, văzut ca suport pentru interpretări diverse dispare, ci că el devine una dintre etapele creației colective, a cărei finalitate nu e - în fond - textul reprezentației văzut ca un dat, ca un produs definitiv, ci efectul stimulator, dialogic, al textului reprezentației în raport cu spectatorul. Altfel spus, ceea ce Cristina Rusiecki acuză ca fiind o „elaborare de buletin de știri” marchează, la rigoare, mutația dinspre semiologia unei receptări finite, contemplative, în care producția de semnificație e ulterioară receptării și - la rigoare
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
e atât un "metaunivers", situat dincolo de simțuri, căci presupune o implicare senzorială, cât un "paraunivers", situat în vecinătatea celui real. Separarea ciberspațiului de realitatea virtuală e imposibilă întrucât ele sunt în interdependenta, chiar în suprapunere a semnificaților. Văzută că “utopie dialogica” (Frederic Jameson) această lume își conturează o poetica a genului în primul rând prin ruptură de literatură SF. Prima paradigmă care e supusă efasării presupune o eliminare a “posibilelor” puse sub semnul viitorului. Cyberpunk-ul operează cu un prezent continuu care
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
axfisie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voință (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în «sfadă»." Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor poeziei românești o configurație dialogică. Pe de-o parte revolta și idealurile, transfigurate în așa zisele "universuri compensative": revoltă, erotică, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine, Victor Hugo etc), iar pe de altă parte tentația
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
mult de filosofia continentală a științei, traducând din Poincaré, Gonseth, Bachelard, și scriind monografii despre Gonseth și Bachelard. De asemenea, a publicat o carte despre viziunea epistemologică a lui Morin asupra complexității. Alt interes principal al lui Tonoiu este filosofia dialogică sau . A scris de asemenea o carte excelentă despre Mircea Eliade, "Ontologii arhaice în actualitate". Marin Țurlea și-a dedicat cariera filosofiei matematicii. Lucrarea sa, "Filosofia și fundamentele matematicii" trasează o distincție între cercetarea proprie a matematicienilor pe bazele lor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
esoterică de diverse proveniențe: biblică, hermetică, gnostică...Theodor Codreanu este un alt critic care a analizat romanul Uezen, acesta considerând că stilul prozatorului este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist. Criticul mai afirmă că partea originală a imaginarului lui Ionuț Caragea constă în viziunea unui univers postapocaliptic, transmundan, transportat integral în virtualitate, ca supremă inconsistență
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30)" și postdoctoratul (2011) cu tema " Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea". Este conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
vor fi fost ele. Firește, nu știu dacă se putea. Oricum, Aliona a făcut treabă admirabilă.” „Toți termenii pe care autoarea îi ia în discuție (unii sunt evidențiați în subtitlul cărții) rezultă unul din altul aidoma păpușii rusești. Astfel, caracterul dialogic al operei, situat pe mai multe paliere: polifonie (existența mai multor „adevăruri” expuse în operă), poliglosie (corul de voci) și cronotopicitatea sensului (posibilitatea dialogului situat la distanță în timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
situat pe mai multe paliere: polifonie (existența mai multor „adevăruri” expuse în operă), poliglosie (corul de voci) și cronotopicitatea sensului (posibilitatea dialogului situat la distanță în timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc basarabean. Strategiile dialogice ... sunt aplicate, în funcție de materialul disponibil, la analiza romanelor: "Din calidor" (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, " Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun, "Spune-mi
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
2003) de Aureliu Busuioc ș.a. Romanul ca lume postBABELică înfățișează o explorare teoretică arborescentă, doctă, cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.” „Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.” „Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) și, în ultimă instanță, aplicația creatoare pe textul
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) și, în ultimă instanță, aplicația creatoare pe textul concret.” „Alionei Grati îi reușește un demers sintetic de așezare la locul cuvenit a scrierilor lui Paul Goma, pe multiple niveluri, totodată, un exercițiu didactic adresat
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
realizează mult mai mult: o înțelegere a unui ansamblu de fenomene prin care s-a creat o nouă paradigmă, transferul anumitor poetici și școli de poetică înspre postmodernism. ” „Propunându-și a detecta, cu minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă” (în sensul unui spațiu cultural comun) literatura basarabeană, vădește tocmai disponibilitate dialogică.”
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]