772 matches
-
fețele modernității, postmodernismul este poate înzestrat cu cel mai mult spirit critic: autosceptic și totuși curios, neîncrezător și totuși căutător, binevoitor și totuși ironic"176. Această caracterizare a fenomenului postmodern îl conduce spre o viziune bahtiană asupra culturii ("carnavalescă", "polifonică", "dialogică"), astfel încât criticile prea dure la adresa postmodernismului i se par ușor deplasate, susținătorii modernismului poziționându-se doar într-o indezirabilă de acum "retorică a conservării estetice" și a principiilor absolute. Postmodernismul posedă avantajul de a induce o conștiință a pluralității, virtute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
minimă bază comună de discuție (un acord minimal) sunt excluse din sfera aplicabilității argumentării. Pornind de la modelele discursive uzuale, Adelino Cattani 536 surprinde o schemă de interpretare a întregii istorii a filosofiei, ca istorie a relației dintre modelul de cooperare, dialogic și modelul conflictual-polemic (așa-zisa "filosofie ca război", adică întreaga perioadă reprezentată de Cicero, Quintilian, Erasmus, dar și de Toulmin, Perelman sau Habermas, pentru care dezbaterea este de o importanță capitală atât pentru dezvoltarea filosofiei, cât și a vieții social-politice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reprezentat opera sindicatelor muncitorești de pe întreg teritoriul țării. Această regionalizare va constitui, așa cum se va putea constata ulterior, pe lângă un avantaj "cantitativ", unul dintre principalele puncte slabe ale Solidarității. Apoi, compoziția socială a mișcării era diversă și în același timp dialogic orientată: "muncitori, profesori universitari, doctori, învățători", care dezbăteau problemele curente și propuneau o multitudine de planuri pentru rezolvarea lor (Duică: 2007, 69). Solidaritatea unește multe tendințe sociale și asociază persoane aderând la diferite ideologii, cu diferite convingeri politice și religioase
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup, sprijinindu-i să conștientizeze aspectele psihologice care obstrucționează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup, sprijinindu-i să conștientizeze aspectele psihologice care obstrucționează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a proteja prin puterea emoției binefăcătoare lumea noastră; prin pace și unitate, prin spiritualizare. Am învățat din prietenia și colaborarea cu Alexa Visarion, precum și cu alți oameni spiritualizați din țară și din lume, că "limbajul interior" are o structură dialogică și este incomparabil mai dramatic decât cel oral. Fără dimensiuni spirituale, cultura nu poate exista. Astăzi, când fac prin puterea memoriei drumul întors, sufletul mi se bucură și mă face să mă simt norocos și mândru. Prin creațiile lui în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de la anglistul Steve americanizat, "Dear Avedanei" -, ultima domniei sale carte, Acolada atlantică, declanșatu-s-au brusc în spiritu-mi insolat infinite conexiuni viață-literatură-artă, favorizate de anii noștri de randevuuri mai mult sau mai puțin întîmplătoare: insolite partide ("internaționale") de ping-pong, subțiri libații dialogice în pivnițe secrete, replici schimbate, acid, în aburite vernisaje, întîrzieri pe sucite retroversii. Un capitol din superior-delectabilul său periplu american punctează ca doct interludiu soluțiile narative ale anilor optzeci, cu lungă bătaie în devenirea prozei moderne. Ei bine, cu imprudența
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe relația dintre identitate și alteritate. Utilizând ca punct de referință sistemul persoanelor gramaticale, teoreticianul distinge trei „Arhipersonaje”: monologic (un „El” privat de relația cu Celălalt, o „sumă de atribute” având o existență pur obiectuală: Dinu Păturică, Dionis, Goriot ș.a.), dialogic (un „Eu” care se definește în funcție de un „Tu”, un subiect veritabil constituit prin raportul cu alteritatea: Bernard din Falsificatorii de bani de Gide sau personajele lui Dostoievski) și trialogic (un „Eu” care se constituie în relație cu „Tu”, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
în același timp, dificultatea de a concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar, dar în același timp concurent și antagonist între aceste instanțe care au, fiecare în parte, o logică proprie: dialogica. Principiul de recursie înseamnă că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unui vârtej aerian sau acvatic, este determinat de întâlnirea unor fluxuri antagonice în aparență, ce devin însă complementare pentru a constitui o formă de auto-organizare și o unitate activă."66 "În și prin Renaștere cultura europeană apare ca o fierbere dialogică permanentă, suscitând o efervescență de idei, teorii, aspirații, visuri, forme ce se vor asocia ca într-un vârtej. Acest "vârtej" cultural se naște în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un vârtej. Acest "vârtej" cultural se naște în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp, Europa. Vârtejul cultural este distinct de vârtejul istoric, deși interferează în permanență cu acesta." 67. O dialogică există în toate culturile, dar această dialogică, în majoritatea culturilor, a putut fi mai mult sau mai puțin închisă într-un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp, Europa. Vârtejul cultural este distinct de vârtejul istoric, deși interferează în permanență cu acesta." 67. O dialogică există în toate culturile, dar această dialogică, în majoritatea culturilor, a putut fi mai mult sau mai puțin închisă într-un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau controlat. Specificul culturii europene rezidă în primul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi mai mult sau mai puțin închisă într-un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau controlat. Specificul culturii europene rezidă în primul rând în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu strivește sau extermină pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Antagonismul se află în cadrul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonisme interne între tendința sa critică și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturii europene rezidă în primul rând în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu strivește sau extermină pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Antagonismul se află în cadrul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonisme interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalitatea închisă, și trebuie să se autocritice neîncetat, pentru a nu se autodistruge. De asemenea, umanismul european suportă și produce un antagonism profund
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează devenind modă, superficialitate, snobism și conformism). Ceea ce contează în viața și devenirea culturii europene este întâlnirea fecundantă a diversităților, antagonismelor, concurențelor, complementarităților, adică dialogica lor. Aceasta este produsul-producător al cercului "turbionar", unde fiecare element sau moment este în același timp cauză și efect al întregului cerc, care se transformă într-o spirală nebuloasă. "Dialogica este cea care se află în inima identității culturale europene
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
europene este întâlnirea fecundantă a diversităților, antagonismelor, concurențelor, complementarităților, adică dialogica lor. Aceasta este produsul-producător al cercului "turbionar", unde fiecare element sau moment este în același timp cauză și efect al întregului cerc, care se transformă într-o spirală nebuloasă. "Dialogica este cea care se află în inima identității culturale europene, și nu unul sau altul dintre elementele sau momentele sale." 68 Acest punct de vedere face ca apartenența la Europa să fie o chestiune de alegere a fiecărei societăți, iar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și ca mod de contemplare a existenței, ca viziune estetică și chiar ca filosofie. Atitudinea detașată, discret semnificativă adoptată de Caragiale este, așa cum am subliniat deja, de sorginte socratică. La maieutica de tip socratic trimite și predilecția sa pentru organizarea dialogică din textele în proză, în special din cele publicistice, în care interacționează permanent cu cititorii, flatați în aparență, însă invariabil "moșiți", ghidați să subscrie la adevărul sugerat prin ironie. Concludent în acest sens este textul Cronicii fantastice, în care este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
câteva procedee caragialiene care vor face carieră în special prin contribuția prozatorilor optzeciști. 4.4.1. Oralismul Una dintre cele mai emblematice trăsături ale stilului caragialian, comentată de majoritatea cercetătorilor operei sale, este oralitatea, generată în primul rând de caracterul dialogic al tuturor textelor sale, inclusiv al celor din publicistică și din corespondență. Atunci când afirma că marele Caragiale "s-a cheltuit în literatură vorbită"165, Zarifopol face mai mult decât un reproș la adresa lenei de meridional a prietenului său, întrucât indică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spre acțiunea transformatoare și spre perspectiva proiectului (principiu-speranță). Practica, pentru faptul că este istorică, se deschide spre solidaritate. Prin experiență, iubirea se inserează în câmpul moralității, realitate care ia formă în epoca noastră. Aceste aspecte care descriu atitudinea critică și dialogică a doctrinei Bisericii în confruntarea ei cu ideea de experiență necesită o ulterioară atenție față de sensul comun al credincioșilor (sensus fidelium), ca posibil mediator al experienței. 2.4 Atenția crescândă față de sensus fidelium Reflecția despre sensus fidelium a cunoscut un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în 1985. Poezia lui M. cultivă un umor discret, reținut, asociat acidității asumate, într-un stil direct, ca într-o radiografie a trăirilor. Figura centrală din plachetele sale este profesorul, mască auctorială ce dezvoltă aserțiuni filosofice. Poemele au o structură dialogică: se deschid cu maximele expuse de profesor, urmează interpretarea în registru parodic și se încheie cu adevărurile expuse ex cathedra de către profesor. Umorul fin vine din manevrarea ingenioasă a acestui scenariu care opune absolutul prozaismului cotidian: „Progresul este intrarea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]