9,048 matches
-
a scris poezie religioasă și a citit-o prietenilor. "Gelozia" regimului comunist putea fi fatală: nu admitea decât iubirea față de el, definitivă și în exclusivitate. Nu există limbaj alternativ care să poată fi acceptat într-un univers concentraționar. Dar, când dictatura obosește sau se simte sigură pe ea, pot exista soluții de evitare a pactului, altădată obligatoriu. În primii ani de după 1948 în România nu se putea publica decât literatură oportunistă sau care putea fi asimilată literaturii oportuniste. Literatura evazionistă devine
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
artistică. Tot atât de importantă a fost și prezentarea video făcută de coregraful Manuel Pelmuș, rezultat al unor interviuri luate unor protagoniști ai scenei dansului din anii '70 și '80, din contextul cărora a reieșit condiția marginală, neinstituționalizată a dansului contemporan sub dictatură. Această condiție a generat o mentalitate, de care se pare că nu ne-am eliberat încă, așa cum am încercat să arăt la începutul acestui text. De altfel, prelegerea Mihaelei Michailov, făcută în calitate de critic de dans, a sugerat, prin chiar titlul
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
asistă uimit, rușinat și lecuit, la controlul corespondenței colegilor, dându-și seama de tertipurile regimului comunist și de fațada lui triumfalistă, pe punctul de a-l atrage și de a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
a unui exil abstract și ambiguu. Biografic, personalitatea scriitorului Norman Manea s-a construit la intersecția a trei experiențe: ca evreu, avea de înregistrat ecourile deportării, ipostază ce prefigurează Holocaustul; ca român, avea de depus mărturie despre condiția artistului sub dictatura comunistă; ca american, a trăit și trăiește experiența cosmopolită a deplinei libertăți de exprimare, fără a putea ignora însă riscurile societății de consum, în sensul alienării, bufonadei sau subestimării artistului. O evreitate ratată (dar cu atât mai interesantă cu cât
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
dar cu atât mai interesantă cu cât e ratată și târziu recuperată) se completează și se potențează cu o românitate ratată și cu o nu mai puțin ratată americanitate. Ratarea artistului saltimbanc schimbă numai contextul: din comunism în capitalism, din dictatură în societatea de consum. Pentru scriitor și pentru cititor, ca și pentru textul narativ prin care comunică, ar putea să fie productive simbolic ambiguitățile exilului. Artistul, veșnic nemulțumit, nu e niciunde acasă, nici măcar în propriul text.
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
românesc din faza de început (perioada textualistă). În fine, recitite astăzi, textele din O sută de ani de zile la Porțile Orientului, Epopeea spațială 2084 sau Planeta Mediocrilor pot fi interpretate ca momente ale rezistenței anticomuniste din perioada finală a dictaturii. Sarcasmul coroziv al acestor texte poate fi pus în relație cu vituperantele intervenții ale lui Neculai Constantin Munteanu de la microfonul Europei Libere. Faptul că textele au apărut în presa din România regimului Ceaușescu spune multe despre "competența" temuților cenzori. Iar
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
profesorii de literatură română, printre studenții la Litere și printre scriitorii contemporani, doritori să vadă cum sunt reflectați. Anul trecut, un mic scandal a animat puțin lumea literară prin revolta câtorva cercetători împotriva acestui proiect privilegiat, perceput ca exercitarea unei dictaturi, a unei cercetări impuse, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" și al celorlalte institute similare din țară. Am interpretat acest protest ca pe o nevroză profesională, ca pe o stare de oboseală, poate chiar depresie, ce pot
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
relaționare cu contrariul, subdiviziune de grupuri de interese, coexistență a semnalizărilor alternative. A fi supravegheat în continuu lichidează fundamentul instituțiilor democratice, ce oscilează între tratamentul egalitar și cel diferențiat. E imposibil să nu observăm că ne îndreptăm spre o nouă dictatură, de tip diferit, disimulată în legi de ââsiguranță>>, de ââordine>> și de ââautoritate>>. Una dintre caracteristicile sociale rezidă în dreptul individului de a nu fi ââmassă>> și de a refuza rigiditatea identitară pe care supravegherea (prin teama subsumată) o sugerează, impune
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
cu adnotările Mihaelei Cristea, cu titlul Reconstituiri necesare (Ed. Polirom, 2005). Distorsionările la care îngrijitoarea ediției supune textele, prin mijlocirea unor comentarii echivalente cu "trucarea unor figuri de epocă" nu sînt puține: "Sînt scoși retușat propagandiștii de mîna întîi ai dictaturii proletariatului, diriguitorii Ťculturaliť spre compromise cu Puterea, ca N. Moraru, Ion Vitner, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmăl-niceanu i drughie, care au retezat cariera literară a lui Blaga ori Voiculescu, Alexandru Vona ori Pavel Chihaia, Dinu Pillat ori Alexandru George, Vladimir
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
nu e tocmai decent să-i numesc "obsedați de Securitate" pe cei care au fost sau sunt preocupați de rolul politic al unei instituții nefaste. Fără ea nu este de imaginat comunismul românesc și nici o altă formă de comunism. Orice dictatură are nevoie de o asemenea instituție de supraveghere, control și represiune - ceea ce nu înseamnă că ea trebuie privită cu o acceptare resemnată, ca pe o fatalitate. Ea intră în mecanismul specific al exercitării puterii - și tocmai din acest motiv interesează
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
și tocmai din acest motiv interesează, în primul rând pe istorici și pe politologi, dar și pe oricare om care vrea să înțeleagă cum a fost posibil să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Orice regim politic - și democrațiile, și dictaturile - se apără de dușmanii dinlăuntru și de dușmanii dinafară. Depinde cum o face, cum își legiferează autoconservarea și acțiunile de autoapărare. Securitatea a afectat însă profund libertățile cetățenești, a constituit un regim de teroare, a indus frica și a instaurat
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
exista riscul să intre în conflict sau într-un fel de competiție internă două orientări ale Securității: una controlată de Nicolae Ceaușescu, alta de Elena Ceaușescu. Realitatea întrece imaginația. Dacă am fi găsit această realitate într-un roman sud-american despre dictaturile locale, am fi considerat că este o invenție a scriitorului, dincolo de limita verosimilului. Dar "poveștile" reale despre conflictele din interiorul Securității sau dintre Securitate și Partidul Comunist bat orice film sau orice ficțiune. Partea cea mai întinsă a volumului de
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
prestigiu. Dar în impresiile pe care le așterne în "scandaloasa" Spovedanie pentru învinși, scriitorul își exprimă profunda lui dezamăgire: " Am plecat cu gânduri și elanuri, care s-au prăbușit pe drum." Ce constată autorul Chirei-Chiralina? în loc de libertate și democrație, - o dictatură, care, în numele proletariatului, umple închisorile de opozanți și îngroașă coloanele celor deportați în Siberia. Totul nu e decât demagogie a unei formidabile haite de "lătrători" ai "Internaționalei". Nu există libertatea cuvântului și a criticii, iar când aceasta, întâmplător, se produce
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
cele din urmă, prin arestare. Panait Istrati reușește să se informeze asupra politicii bolșevice de infometare a unor regiuni întregi, unde populația a fost literalmente decimată sau adusă la treapta cea mai de jos a sălbăticiei, antropofagia. Regimul așa-zisei "Dictaturi a Proletariatului este o culme a terorii". Aceasta frânge rezistența a milioane de nefericiți. Factorul principal, care a făcut ca pretutindeni să se înstăpânească frica este G.P.U.-ul, viitorul N.K.V.D., și mai nou, K.G.B., responsabil de cele mai abominabile
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
mai ales după ce trece prin închisorile de la Aiud, Pitești și Ocnele Mari. Se căiește și oftează amarnic: "O, ce naivitate, ce stupiditate". "Fără libertate nu există fericire". El se simte în R.P.R. - și nu era singurul - "ca într-o temniță". Dictatura proletariatului pe care o elogiase încă din tinerețe, îi apare, așa cum se confesează în Memoriile mandarinului valah, scrise între 1954-1958, ca o "dictatură a profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
libertate nu există fericire". El se simte în R.P.R. - și nu era singurul - "ca într-o temniță". Dictatura proletariatului pe care o elogiase încă din tinerețe, îi apare, așa cum se confesează în Memoriile mandarinului valah, scrise între 1954-1958, ca o "dictatură a profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură de lichele și de haidamaci". Ei consideră partidul ca pe o moșie personală. Sub conducerea lor abuzivă și aberantă, "ne transformăm în turme
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
foc. De câteva zile, colecțiile periodicelor românești întrețin focul în baie. Și astfel a dispărut și ultima mea avere de capitalist burghez. Posteritatea va judeca dacă această dispariție a fost pentru binele poporului român" (18 mai 1950). Pentru regimul de dictatură a profitariatului, cum numea Petre Pandrea, intelectualul era un indezirabil. întrucât - gândea, "nu muncea", el nu putea fi decât un reacționar. De aceea e aruncat în închisoare, unde au murit Mircea Vulcănescu și istoricul George Brătianu și - unde au ajuns
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
a căutat la timp o cale de afirmare (de publicare) și a fost cunoscută numai după 1989, cum este, de pildă, romanul lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron. Disidența nu poate fi discutată separat de exil. Disidența, începută acasă, sub dictatură, sfârșește fie la închisoare, fie în exil. Orice dictatură tinde să-și anihileze opoziția, pentru că nu suportă spiritul critic, nici perspectiva unei alternative la putere. Dictatura se crede de o legitimitate eternă. E adevărat că trebuie să facem o deosebire
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
publicare) și a fost cunoscută numai după 1989, cum este, de pildă, romanul lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron. Disidența nu poate fi discutată separat de exil. Disidența, începută acasă, sub dictatură, sfârșește fie la închisoare, fie în exil. Orice dictatură tinde să-și anihileze opoziția, pentru că nu suportă spiritul critic, nici perspectiva unei alternative la putere. Dictatura se crede de o legitimitate eternă. E adevărat că trebuie să facem o deosebire între disidență și opoziție. Disidența înseamnă (conform DEX) susținerea
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
lui Caron. Disidența nu poate fi discutată separat de exil. Disidența, începută acasă, sub dictatură, sfârșește fie la închisoare, fie în exil. Orice dictatură tinde să-și anihileze opoziția, pentru că nu suportă spiritul critic, nici perspectiva unei alternative la putere. Dictatura se crede de o legitimitate eternă. E adevărat că trebuie să facem o deosebire între disidență și opoziție. Disidența înseamnă (conform DEX) susținerea unei opinii separate, dar nu total opuse, față de majoritatea membrilor unei colectivități sau, mai precis, ale unei
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
Dar acum ce pot să mai fac? L-am scris și aștept să apară. Comunismul este la modă mai ales pentru cei care nu l-au trăit, așa după cum erau de bonton cărțile despre lupta comuniștilor în ilegalitate, pe vremea dictaturii. în această lume croită după un buzunar virtual, trăia un scriitor tânăr și foarte talentat. El voia să scrie un roman de succes. Și cum în anul ăla se purtau cărțile despre homosexuali, s-a și aruncat pe subiect. Cartea
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
de mult subiectul că s-a hotărât să-l facă film. De la Good bye, Lenin al lui Wolfgang Becker la Vremea minunilor de Cătălin Dorian Florescu s-a dezvoltat o pistă pentru șirul lung de artiști al erei postcomuniste. în timpul dictaturii s-a scris multă literatură despre gustul comun al acelei vieți, s-au făcut filme, iar pictorii au consumat o bună cantitate de vopsele pe această temă. în mare, arta comunistă s-a manifestat pe câteva paliere. Au existat artiști
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
arta comunistă s-a manifestat pe câteva paliere. Au existat artiști de înaintare, care au alcătuit cu migală viziuni croite pe teme trasate de propagandiști drăguți, care erau de fapt amicii lor ușor disprețuiți. îmi aduc aminte că pe la sfârșitul dictaturii era o piesă de teatru tv despre o mamă care își dona rinichiul fiului. Nu se mai punea problema unor creații care să slăvească partidul ori pe conducător, ci doar capabile să găsească un mod de solidarizare accidentală, sentiment care
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
la ora 1, guvernul declară un moment de reculegere, criticul care crezuse în România Mare, notează cutremurat: "Plâng ca un copil pe stradă... Materializarea unei îngropăciuni." Mutilarea Transilvaniei la sfârșitul lui august îl face să se întrebe: Finiș? Monitorizează apoi dictatura Antonescu-legionari, conflictele ce apar între ei, zgomotoasele manifestații gardiste, suprimarea unor publicații (Azi, Facla), asasinarea bestială a celor 64 de demnitari la Jilava, a lui Madgearu, a lui N. Iorga la Strejnicu: "Astfel sfârșește un mare savant." Un reprezentant al
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
foarte repede a fost smuls de studenții legionari, în locul lui, fiind pus un steag verde. Autorul jurnalului nu s-ar mira prea tare, dacă fla-mu-ra Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituin--du-se tricolorului. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, diaristul nota că el și generația lui au murit ca scriitori. Boemul și visătorul romantic, îmbibat de cultură, vede îndurerat cum se încheie o epocă a libertății, o epocă de "generozitate și entuziasm, de bogăție și splendoare". în ciuda situației
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]