1,246 matches
-
școlile catolice, contribuind, după posibilități, la întemeierea și susținerea lor. Can. 801 - Institutele călugărești care au ca misiune specifică educația, rămânând fidele acestei misiuni, să se dedice cu mult zel educației catolice, inclusiv prin școli proprii, înființate cu consimțământul Episcopului diecezan. Can. 802 - § 1. Dacă nu există școli în care să se dea o educație pătrunsă de spirit creștin, este datoria Episcopului diecezan să se îngrijească să fie create. § 2. Când se consideră că e oportun, Episcopul diecezan să prevadă să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
acestei misiuni, să se dedice cu mult zel educației catolice, inclusiv prin școli proprii, înființate cu consimțământul Episcopului diecezan. Can. 802 - § 1. Dacă nu există școli în care să se dea o educație pătrunsă de spirit creștin, este datoria Episcopului diecezan să se îngrijească să fie create. § 2. Când se consideră că e oportun, Episcopul diecezan să prevadă să fie create chiar și școli profesionale și tehnice, precum și altele ce sunt impuse de necesități speciale. Can. 803 - § 1. Școala catolică este
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cu consimțământul Episcopului diecezan. Can. 802 - § 1. Dacă nu există școli în care să se dea o educație pătrunsă de spirit creștin, este datoria Episcopului diecezan să se îngrijească să fie create. § 2. Când se consideră că e oportun, Episcopul diecezan să prevadă să fie create chiar și școli profesionale și tehnice, precum și altele ce sunt impuse de necesități speciale. Can. 803 - § 1. Școala catolică este școala condusă de autoritatea ecleziastică competentă sau de o persoană juridică ecleziastică publică, ori școala
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
804 - § 1. Învățătura și educația religioasă catolică date în orice școală sau transmise prin diferite instrumente de comunicare socială sunt supuse autorității Bisericii; este de datoria Conferinței Episcopilor să dea norme generale cu privire la această sferă de activitate, iar datoria Episcopului diecezan este de a o organiza și de a o supraveghea. § 2. Ordinariul locului să aibă o grijă deosebită ca profesorii de religie, chiar și cei care predau această disciplină în școlile necatolice, să se remarce prin doctrină dreaptă, prin mărturie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Ordinariul locului are dreptul, în dieceza sa, să numească sau să aprobe profesorii de religie; de asemenea, să-i îndepărteze sau să ceară să fie îndepărtați, dacă acest lucru se impune din motive religioase sau morale. Can. 806 - § 1. Episcopul diecezan are dreptul și datoria să supravegheze și să viziteze școlile situate pe teritoriul său, inclusiv școlile întemeiate sau conduse de membrii institutelor călugărești; tot lui îi revine obligația să dea norme cu privire la organizarea generală a școlilor catolice; aceste dispoziții sunt
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
remarcă atât prin capacitate științifică și pedagogică, cât și prin integritatea doctrinei și moralitatea vieții, iar când aceste condiții nu se mai verifică, profesorii să fie înlăturați din funcție, respectându-se procedura stabilită în statute. § 2. Conferințele Episcopilor și Episcopii diecezani, pe teritoriul cărora există astfel de universități, au datoria și dreptul de a veghea ca în ele să fie păstrate cu fidelitate principiile doctrinei catolice. Can. 811 - § 1. Autoritatea ecleziastică competentă să aibă grijă ca în cadrul universităților catolice să se
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
să fie tratate mai ales acele probleme teologice care au legătură cu disciplinele facultăților ei. Can. 812 - Cei care predau orice fel de discipline teologice în cadrul institutelor de studii superioare trebuie să aibă mandatul autorității ecleziastice competente. Can. 813 - Episcopul diecezan să aibă o grijă pastorală deosebită față de studenți, înființând chiar o parohie sau cel puțin numind preoți stabili pentru această misiune, și să prevadă ca, pe lângă universitățile chiar necatolice, să existe centre universitare catolice care să ofere tineretului, mai ales
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Can. 818 - Dispozițiile stabilite de cann. 810, 812 și 813 pentru universitățile catolice sunt valabile și pentru universitățile și facultățile ecleziastice. Can. 819 - Când binele diecezei sau al institutului călugăresc sau, și mai mult, al Bisericii întregi pretinde aceasta, Episcopii diecezani sau Superiorii competenți ai institutelor trebuie să trimită la universitățile sau facultățile ecleziastice tineri, clerici și călugări care se remarcă prin caracter, virtute și capacitate intelectuală. Can. 820 - Superiorii și profesorii universităților și facultăților ecleziastice să aibă grijă ca diferitele
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
între propria universitate sau facultate și alte universități sau facultăți, chiar și neecleziastice, pentru ca, muncind împreună prin sesiuni, cercetări științifice coordonate și prin alte mijloace, să se contribuie la dezvoltarea mai mare a științelor. Can. 821 - Conferința Episcopilor și Episcopul diecezan să ia măsuri ca, acolo unde este posibil, să se înființeze institute superioare de științe religioase, adică institute unde să fie învățate disciplinele teologice și altele care privesc cultura creștină. Titlul IV Instrumentele de comunicare socială și, în special, cărțile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
al locului de a încredința unor persoane de încredere misiunea de a-și da părerea asupra cărților, poate fi alcătuită de Conferința Episcopilor o listă de cenzori, remarcabili prin știință, doctrină dreaptă și prudență, care să stea la dispoziția curiilor diecezane, sau poate fi chiar constituită o comisie de cenzori, pe care Ordinarii locului să o poată consulta. § 2. În îndeplinirea oficiului său, cenzorul, înlăturând orice preferință personală, să țină seama numai de doctrina Bisericii cu privire la credință și morală, așa cum este
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de credință, după formula aprobată de Scaunul Apostolic: 1° în fața președintelui sau a unui delegat al acestuia, toți cei care participă cu vot fie deliberativ, fie consultativ, la Conciliul Ecumenic sau la conciliul particular, la Sinodul Episcopilor și la sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului diecezan; 4° în fața colegiului consultanților, Administratorul diecezan; 5
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
particular, la Sinodul Episcopilor și la sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului diecezan; 4° în fața colegiului consultanților, Administratorul diecezan; 5° în fața Episcopului diecezan sau a unui delegat al său, Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarii judecătorești; 6° în fața Ordinariului locului sau a unui delegat al său, parohii, rectorul, profesorii de teologie și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sinodul diecezan; președintele, însă, în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului diecezan; 4° în fața colegiului consultanților, Administratorul diecezan; 5° în fața Episcopului diecezan sau a unui delegat al său, Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarii judecătorești; 6° în fața Ordinariului locului sau a unui delegat al său, parohii, rectorul, profesorii de teologie și filozofie din seminarii, la începutul funcției
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în fața Conciliului sau a sinodului; 2° cei promovați la demnitatea de cardinal, conform statutelor Colegiului sacru; 3° în fața delegatului Scaunului Apostolic, toți cei promovați la episcopat, precum și cei echivalați Episcopului diecezan; 4° în fața colegiului consultanților, Administratorul diecezan; 5° în fața Episcopului diecezan sau a unui delegat al său, Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarii judecătorești; 6° în fața Ordinariului locului sau a unui delegat al său, parohii, rectorul, profesorii de teologie și filozofie din seminarii, la începutul funcției primite; cei care trebuie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
liturgice comportă o celebrare comunitară, ele să fie celebrate, când este posibil, cu participarea numeroasă și activă a credincioșilor. Can. 838 - § 1. Organizarea liturgiei sacre depinde exclusiv de autoritatea Bisericii, adică de Scaunul Apostolic și, în conformitate cu normele dreptului, de Episcopul diecezan. § 2. Este de datoria și competența Scaunului Apostolic să rânduiască liturgia sacră a Bisericii întregi, să publice cărțile liturgice, să autorizeze traducerile lor în limbile naționale și să vegheze ca normele liturgice să fie respectate pretutindeni cu fidelitate. § 3. Conferințelor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
liturgice în limbile naționale, adaptate în chip potrivit în limitele stabilite de aceleași cărți liturgice, și să le publice după ce au primit autorizația de la Sfântul Scaun. § 4. În Biserica ce i-a fost încredințată și în limitele competenței proprii, Episcopul diecezan are autoritatea să dea norme în materie liturgică, pe care toți sunt obligați să le respecte. Can. 839 - § 1. Biserica îndeplinește funcția de a sfinți și prin alte mijloace, adică prin rugăciuni, în care se cere lui Dumnezeu sfințirea sufletelor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
același lucru este valabil și pentru membrii altor Biserici care, după aprecierea Scaunului Apostolic, se află cu privire la sacramentele respective în aceeași situație ca și Bisericile orientale menționate mai sus. § 4. Dacă există pericolul de moarte sau dacă, după aprecierea Episcopului diecezan sau a Conferinței Episcopilor, intervine o altă necesitate gravă, slujitorii catolici administrează în mod licit aceleași sacramente și celorlalți creștini care nu sunt în comuniune deplină cu Biserica Catolică, dar care nu pot să se ducă la slujitorul comunității lor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
celorlalți creștini care nu sunt în comuniune deplină cu Biserica Catolică, dar care nu pot să se ducă la slujitorul comunității lor, cer aceste sacramente de bunăvoie, manifestă față de ele credința catolică și sunt dispuși cum se cuvine. § 5. Episcopul diecezan sau Conferința Episcopilor să nu dea norme generale cu privire la cazurile prevăzute de §§ 2, 3 și 4 decât după ce au consultat autoritatea competentă cel puțin a Bisericii locale sau a comunității necatolice interesate. Can. 845 - § 1. Deoarece imprimă un caracter, sacramentele
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
mai apropiată sau oratoriu sau chiar într-un alt loc decent. Can. 860 - § 1. În afara cazului de necesitate, Botezul să nu se administreze în case particulare, decât dacă Ordinariul locului a permis aceasta dintr-un motiv grav. § 2. Dacă Episcopul diecezan nu a stabilit altfel, Botezul să nu se celebreze în spitale decât în caz de necesitate sau dintr-un alt motiv pastoral imperios. Capitolul II Celebrantul Botezului Can. 861 - § 1. Celebrantul obișnuit al Botezului este Episcopul, preotul și diaconul, rămânând
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cazului de necesitate, nimeni nu poate, fără permisiunea necesară, să administreze Botezul în teritoriu străin, nici chiar propriilor supuși. Can. 863 - Botezul adulților, cel puțin al celor care au împlinit vârsta de paisprezece ani, să fie adus la cunoștința Episcopului diecezan pentru ca, dacă apreciază că este bine, să-l administreze personal. Capitolul III Persoanele care trebuie botezate Can. 864 - Este capabil să primească Botezul orice om încă nebotezat, și numai el. Can. 865 - § 1. Ca un adult să poată fi botezat
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
desemnat de către cel care se botează sau de părinții acestuia, ori, în lipsa acestora, de către paroh sau de către celebrantul Botezului și să aibă capacitatea și intenția de a îndeplini această funcție; 2° să fi împlinit vârsta de șaisprezece ani, dacă Episcopul diecezan nu a stabilit o altă vârstă, ori dacă parohul sau celebrantul nu consider�� că, dintr-un motiv just, se poate admite o excepție; 3° să fie catolic, să fi primit Mirul și Preasfântul Sacrament al Euharistiei și, totodată, să ducă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
concesiuni din partea autorității competente. Can. 883 - Se bucură ipso iure de facultatea de a administra Mirul: 1° în cadrul jurisdicției proprii, cei care sunt echivalenți în drept Episcopului diecezan; 2° față de persoana interesată, preotul care în virtutea oficiului sau a mandatului Episcopului diecezan, botează pe cineva care a împlinit șapte ani sau admite în comuniunea deplină cu Biserica Catolică o persoană deja botezată; 3° față de cei care se află în pericol de moarte, parohul, ba chiar orice preot. Can. 884 - § 1. Episcopul diecezan
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
diecezan, botează pe cineva care a împlinit șapte ani sau admite în comuniunea deplină cu Biserica Catolică o persoană deja botezată; 3° față de cei care se află în pericol de moarte, parohul, ba chiar orice preot. Can. 884 - § 1. Episcopul diecezan să administreze personal Mirul sau să aibă grijă să fie administrat de un alt Episcop; dacă este necesar, poate să acorde unuia sau mai multor preoți, bine precizați, facultatea să administreze ei acest sacrament. § 2. Dintr-un motiv grav, Episcopul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
motiv grav, Episcopul și preotul înzestrat cu facultatea de a mirui în virtutea dreptului sau a unei concesiuni speciale din partea autorității competente pot, în cazuri particulare, să ia ca asociați alți preoți, ca să administreze și ei Mirul. Can. 885 - § 1. Episcopul diecezan are obligația de a se îngriji ca sacramentul Mirului să fie conferit credincioșilor săi, care îl cer după rânduială și în mod rațional. § 2. Preotul care se bucură de această facultate trebuie să o folosească în favoarea persoanelor pentru care i-
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și credincioșilor care nu sunt sub jurisdicția lui, dacă nu există o opreliște expresă din partea Ordinariului lor. § 2. Ca să administreze în mod licit Mirul în altă dieceză, Episcopul are nevoie de permisiunea, cel puțin presupusă în mod rațional, a Episcopului diecezan, în afară de cazul când este vorba de credincioșii proprii. Can. 887 - Preotul care are facultatea de a administra Mirul conferă în mod licit acest sacrament, în teritoriul ce îi este desemnat, chiar și persoanelor străine, dacă nu există o interzicere din partea
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]