2,465 matches
-
torențiale). 4.2. Valurile de nivel Se proiectează pe terenurile arabile, predominant pe pășuni și fânețe situate pe terenurile cu pante între 5 - 15%. Prezintă aceeași formă de secțiune cu valurile înclinate, fiind însă amplasate paralel cu curbele de nivel. Dimensionarea și amplasarea pe teren sunt similare condițiilor de la canalele de nivel. Având o secțiune foarte evazată prezintă avantaje în cadrul terenurilor arabile, putând fi cultivate și întreținute mecanizat (cu excepția taluzului aval, care se înierbează). 4.2.1. Proiectarea valurilor (similar canalelor
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Distanța se alege astfel ca toată apa scursă de pe intervalul dintre două valuri să fie reținută în secțiunea valului din aval iar apa acumulată să nu stagneze mai mult de 24 ore, pentru a nu dăuna culturilor agricole. PROIECTAREA ȘI DIMENSIONAREA TERASELOR 5.1. Generalități Terasarea terenurilor agricole oferă posibilitatea unui control eficient al eroziunii hidrice în suprafață, asigurând în același timp și condiții corespunzătoare pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreținere și exploatare. Se aplică pe terenurile cu pante mari
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
provenind din amonte, sau nu au condiții pentru evacuarea controlată a apelor într-un emisar natural; - terenurile cu soluri având textură grea (argiloasă) sau nisipoasă, cu riscuri mari în ceea ce privește stabilitatea viitoarelor taluze ale teraselor. 5.2. Elemente de calcul și dimensionare a teraselor viti-pomicole Probleme generale Dimensionarea teraselor trepte se face în raport cu panta terenului, condițiile de sol, distanța dintre rândurile de vie și de numărul acestora. Distanța dintre rândurile de vie (d), pentru amenajările actuale, se ia de 2...2,20
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
condiții pentru evacuarea controlată a apelor într-un emisar natural; - terenurile cu soluri având textură grea (argiloasă) sau nisipoasă, cu riscuri mari în ceea ce privește stabilitatea viitoarelor taluze ale teraselor. 5.2. Elemente de calcul și dimensionare a teraselor viti-pomicole Probleme generale Dimensionarea teraselor trepte se face în raport cu panta terenului, condițiile de sol, distanța dintre rândurile de vie și de numărul acestora. Distanța dintre rândurile de vie (d), pentru amenajările actuale, se ia de 2...2,20 m. Distanța de la primul rând de
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de 1,8 m în cazul teraselor cu lățimea platformei ce asigură plantarea a cel puțin 4 - 5 rânduri de vie, ceea ce corespunde unei pante a terenului mai mici de 22%. 5.2.1. Terase cu platformă orizontală - Calcule de dimensionare • Înălțimea taluzurilor se dimensionează în funcție de panta terenului, înclinarea platformei în sensul pantei terenului (sau în sens invers), lățimea platformei și înclinarea taluzelor. Înălțimea maximă a platformei nu poate depăși o limită impusă de stabilitatea (la alunecare) taluzului (se poate verifica
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
sau în sens invers), lățimea platformei și înclinarea taluzelor. Înălțimea maximă a platformei nu poate depăși o limită impusă de stabilitatea (la alunecare) taluzului (se poate verifica). 5.2.2. Terase cu platforme înclinate în sensul pantei terenului - Calcule de dimensionare Pentru terasele cu lățimi mai mici de 10 m, situate în general pe terenuri a căror pante de pășesc 20 - 22% nu se recomandă adoptarea unor înclinări ale platformelor mai mari de 8%, din motive de securitate a muncii în
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Înclinarea taluzurilor 5.2.4. Lățimea platformei 5.2.5. Stabilirea înălțimii totale a taluzurilor Alegerea corectă a înălțimii taluzurilor (H) pentru diferite lățimi de terase, înclinări ale platformei și panta terenului reprezintă o problemă foarte importantă în calculul și dimensionarea teraselor. În Anexele nr. 5.1 și 5.2 sunt prezentate valorile înălțimii totale ale taluzurilor, separat pentru terasele viticole și respectiv pomicole, pentru diferite lățimi de terase, înclinări transversale ale platformelor (0-12%), pe pante ale versantului cuprinse intre 15
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
totală de nivelat este egală cu lățimea platformei (L) înmulțită cu lungimea terasei. Pe baza relațiilor de calcul de mai sus, s-au întocmit tabele și grafice, care facilitează alegerea elementelor constructive ale teraselor. 5.3. Elemente de calcul și dimensionare a agroteraselor Terasele executate pe terenurile arabile poartă denumirea de agroterase. Ele pot fi: a) terase executate în timp, prin arături repetate; b) terase în trepte (rambleu - debleu), sub formă definitivă de la început; c) terase banchetă (cu zone neterasate între
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
aplică pe terenuri cu pante cuprinse între 15 - 20%. Au platforma orizontală sau cu o mică înclinare transversală (spre aval) de 1 - 3%. În zonele cu precipitații abundente, aceste terase au o înclinare pe ax longitudinal de maxim 3 - 4%. Dimensionarea agroteraselor se face ținând seama în principal de două criterii: criteriul geometric și criteriul pedologic (al pierderilor admisibile/critice de sol prin eroziune). • Terasele trepte (rambleu - debleu) se dimensionează pe baza criteriului geometric, în mod asemănător cu cel al teraselor
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
vor fi corelate cu schema generală de amenajare antierozională a bazinelor hidrografice. În acest context se propun spre desființare drumurile tehnologice care prin amplasamentul lor pot favoriza extinderea eroziunii în suprafață sau a celei în adâncime. 6.2. Elementele de dimensionare a drumurilor tehnologice 6.2.1. Stabilirea distanței dintre drumurile tehnologice trebuie să țină seama în principal, de panta terenului și folosința pe care o deservesc. 6.2.2. Lățimea drumurilor tehnologice, se stabilește în raport cu importanța lor. 6.2.3
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
a rambleului se modifică înclinarea acostamentului interior, profilul având pe toată lățimea aceeași pantă transversală. 6.2.6. Stabilirea elementelor geometrice, în raport cu viteza de circulație aleasă reprezintă factorul principal în proiectarea drumurilor tehnologice. Se au în vedere: - raza de curbură; - dimensionarea serpentinelor (traseelor în curbă); - distanța minimă dintre două serpentine; - distanța minimă de vizibilitate; - declivitatea; - pasul de proiectare; - raza de racordare verticală. 6.2.7. Înclinări maxime ale taluzurilor. Stabilirea înclinărilor maximale ale taluzurilor în rambleu și debleu se fac în
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de exploatare/tehnologice din amenajările antierozionale și de regularizarea scurgerilor de pe versanți, necesită mișcarea unor volume importante de terasamente, a căror costuri poate ajunge la procente ridicate din investiția totală. Rezultă deci, importanța mare pe care o prezintă, proiectarea și dimensionarea cât mai precisă al acestora. Pentru calculul volumului de terasamente la drumurile agricole de exploatare, situate pe terenurile în pantă, se folosesc două metode de bază: metoda geometrică și metoda analitică. Metoda geometrică constă în întocmirea de profile transversale în
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
fonduri nerambursabile. ANEXA NR. 3 REGENERARE URBANĂ ZONA „BAȘ CEAUȘ” Încadrarea zonei: - NE - Zona Oancea (Centrul de cartier Tătărași) - NV- Zona Moara de Vânt (drum acces Aeroport) - SV - Zona Tg. Cucu (Cuza Vodă & Lăpușneanu) - SE Zona Bucșinescu (Campus Tudor Vladimirescu) Dimensionarea corectă a zonei (nivel maxim): - adoptarea unui sistem flexibil (hartă flexibilă ) în delimitarea zonei - impactul asupra zonelor învecinate - impactul asupra prețului cladirilor și terenurilor - modificarea design-ului zonei (aspectul negativ al clădirilor degradate fizic în arealul zonei). Descriere zonă - Analiza
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
acoperirii, în orice moment, a necesarului de energie al consumatorilor este realizat de reglajul putere activă-frecvență. Forma curbei de tensiune la bornele generatoarelor se urmărește să fie practic sinusoidală; în practica se consideră că această tensiune este sinusoidală. De asemenea, dimensionarea corectă a surselor din sistemul energetic determină și un alt indicator de calitate al energiei electrice și anume continuitatea în alimentare (cu efecte importante asupra funcționării economice a consumatorilor). Transportul Sistemul de transport al energiei electrice cuprinde linii electrice (de
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
a puterii reactive și de filtrare a curentului deformat sunt, de cele mai multe ori, combinate. Este uzual ca să se stabilească frecvența de rezonanță a circuitului LC la o frecvență care nu corespunde unei armonici pentru a evita supraîncărcarea instalației de compensare. Dimensionarea bobinei se face în mod normal ca procent din puterea reactivă a condensatorului. De exemplu, pentru o putere de 5 % , rezultă o cădere de tensiune de 1/20 la bornele bobinei și o cădere de tensiune de 21/20 la
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
nu le poate realiza filtrul pasiv. Pentru a asigura o curățire bună a formei curbelor, ceea ce de multe ori este suficient, filtrul pasiv este echipamentul care cu un preț mult mai redus, asigură o fiabilitate ridicată și, în cazul unei dimensionări corecte, pierderi reduse. Se oferă astfel posibilitatea instalării descentralizate. În acest fel, sunt evitate surprizele neplăcute, care pot să apară la instalațiile centralizate datorită curenților armonici și a căderilor corespunzătoare de tensiune pe conductoare. Instalațiile descentralizate trebuie adoptate cu atenție
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
și armonicile. În nici un caz, instalarea echipamentelor de filtrare, cu excepția filtrelor instalate odată cu sarcina sau chiar în interiorul acestuia, nu poate fi utilizată ca argument convingător pentru a reduce secțiunea conductorului neutru sau să nu se ia în considerație armonicile la dimensionarea cablurilor sau a altor echipamente. Menținerea impedanței sistemului la valoare redusă este mai importană atunci când există filtru decât în cazul în care acesta lipsește. În caz contrar, efectul filtrului ar putea fi dăunător. 8. FILTRE ACTIVE DE REȚEA 8.1
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
unde sunt în funcțiune echipamente informatice (IT), toate armonicile impare existente determină probleme, precum supraîncărcarea conductorului neutru cu armonici de rang multiplu de trei (respectiv multiplu de trei impare). Asemenea probleme pot să fie evitate printr-o proiectare corespunzătoare − prin dimensionarea corectă a cablurilor la instalarea lor − însă, de multe ori, modificarea funcționalităților și amenajărilor într-o clădire poate să ducă la apariția acestei probleme după un timp îndelungat după ce clădirea a fost deja dată în funcțiune. Problema este amplificată prin
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
astfel încât să asigure eliminarea numai a unor armonici în vederea realizării unei eficiențe maxime, în limitele posibile ale echipamentului. Sunt mai multe topologii propuse pentru aceste echipamente și unele dintre acestea sunt prezentate mai jos. Fiecare topologie are condiții proprii privind dimensionarea componentelor și metode specifice de dimensionare a întregului filtru în funcție de sarcina care trebuie luată în considerare. Figura 8.1 Filtru activ paralel 8.2.1. Filtre active serie Acest tip de filtru (FAT − filtru activ de tensiune) − figura 8.2
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
unor armonici în vederea realizării unei eficiențe maxime, în limitele posibile ale echipamentului. Sunt mai multe topologii propuse pentru aceste echipamente și unele dintre acestea sunt prezentate mai jos. Fiecare topologie are condiții proprii privind dimensionarea componentelor și metode specifice de dimensionare a întregului filtru în funcție de sarcina care trebuie luată în considerare. Figura 8.1 Filtru activ paralel 8.2.1. Filtre active serie Acest tip de filtru (FAT − filtru activ de tensiune) − figura 8.2 − conectat în serie în rețelele de
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
curentul electric asigurat de sursa de alimentare rămâne sinusoidal. Întregul spectrul al armonicilor de joasă frecvență, de la cea de rang doi până la cea de rang 25 este compensat. Dacă curentul armonic absorbit de sarcină este mai mare decât valoarea de dimensionare a filtrului, acesta își limitează automat curentul de ieșire la valoarea maximă de dimensionare; filtrul nu poate fi supraîncărcat și va funcționa corect până la valoarea maximă a curentului de dimesionare. Excesul de armonici va fi absorbit de la rețeaua de alimentare
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
joasă frecvență, de la cea de rang doi până la cea de rang 25 este compensat. Dacă curentul armonic absorbit de sarcină este mai mare decât valoarea de dimensionare a filtrului, acesta își limitează automat curentul de ieșire la valoarea maximă de dimensionare; filtrul nu poate fi supraîncărcat și va funcționa corect până la valoarea maximă a curentului de dimesionare. Excesul de armonici va fi absorbit de la rețeaua de alimentare; filtrul poate funcționa în mod permanent în această stare, fără a fi deteriorat. Această
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
înțelegerea principiului de lucru al pompelor volumice; - Cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al acestora; - Cunoașterea și aplicarea relatiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele firmelor producătoare. 4.2. Noțiuni teoretice Definiție: Pompele volumice sunt pompe în care creșterea energiei fluidului provine în primul rând din energia de presiune (SR ISO 5598). Cantitatea de fluid refulată de pompă depinde de
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
să întrerupă legătura dintre intrare și ieșire; - supape de presiune normal deschise (SND), al căror resort tinde să realizeze legătura dintre intrare și ieșire. LABORATOR 8 CALCULUL ȘI TRASAREA CARACTERISTICILOR SUPAPELOR DE PRESIUNE 8.1. Obiectivele lucrării - Cunoașterea modului de dimensionare a arcului supapelor de presiune; - Cunoașterea modului de calcul al debitului prin supapele de presiune; - Trasarea caracteristicii hidraulice a unei supape de presiune. 8.2. Elemente de calcul al supapelor de presiune Principalele mărimi vizate in cadrul dimensionării supapelor sunt
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
modului de dimensionare a arcului supapelor de presiune; - Cunoașterea modului de calcul al debitului prin supapele de presiune; - Trasarea caracteristicii hidraulice a unei supape de presiune. 8.2. Elemente de calcul al supapelor de presiune Principalele mărimi vizate in cadrul dimensionării supapelor sunt: debitul care traversează supapa și rigiditatea arcului acesteia. LABORATOR 9 STUDIUL CONSTRUCȚIEI ȘI FUNCȚIONĂRII DISTRIBUITOARELOR 9.1. Obiectivele lucrării: - Cunoașterea construcției și funcționării distibuitoarelor; - Cunoașterea criteriilor de clasificare pentru distribuitoare; - Studiul distribuitoarelor cu sertar cilindric; - Studiul distribuitoarlor cu
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]