1,735 matches
-
semnarea păcii. Domnitorul apelează În acest sens la serviciile lui Ion Ghica, ce se va deplasa la Londra, cu scopul de a câștiga simpatia și un eventual sprijin diplomatic din partea Guvernului britanic <ref id="81"> 81 Anastasie Iordache, Ion Ghica. Diplomatul și omul politic, București, 1995, p. 323.</ref>, el Însuși interesat În Împiedicarea oricărei tentative din partea rușilor de a ocupa Constantinopolul și Strâmtorile <ref id="82">82 Richard Millman, Britain and the Eastern Question, 1875-1878, Oxford, 1979, p. 372. </ref
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1997; Tudor Vianu comentat de..., București, 1997; Grădina cu rodii, București, 2002; Sezonul oglinzilor abandonate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Tudor Vianu, Corespondență, introd. edit., București, 1970, Întregul și fragmentul. Pagini inedite, restituiri, tr. și pref. edit., București, 1997; Carol Ardeleanu, Diplomatul, tăbăcarul și actrița, pref. edit., București, 1972; F. Aderca, Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
pe baza ideilor preexistente, să se interpreteze eronat sau să se treacă cu vederea anumite date din care reiese că lucrurile stau, de fapt, altfel. De exemplu, în vara anului 1990, opinia vehiculată în rândul analiștilor de informații și al diplomaților americani era că Irakul nu va invada Kuweitul. Chiar dacă fotografiile realizate din satelit indicau, la sfârșitul lunii iulie, o concentrare de proporții a diviziilor de elită ale armatei irakiene la granița kuweitiană, opinia generală era că aceasta reprezenta o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
aliații occidentali până la declararea, neoficială, a războiului ... rece, dar încălzit în conflicte și confruntări pe eșichierul geopolitic. Textul care a declarat în mod foarte explicit principiul îngrădirii expansiunii comuniste a fost un articol publicat în Foreign Affairs de analistul și diplomatul George Kennan, care recomanda contracararea acțiunilor din ce în ce mai evidente ale URSS de a-și extinde sfera de influență. Principiul dominoului afirmă că, odată obținut un cap de pod (comunist) într-o țară din Asia de sud-est, de exemplu, alte țări din zonă vor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Cea mai radicală ar fi fost impunerea programului de economii drastice menționat de rege la 19 iulie 1899 În discuția sa cu Pallavicini, dar, așa cum rezultă din declarațiile regelui, atât din corespondența sa personală, cât și din discuțiile lui cu diplomatul austro-ungar, conservatorii erau prea slabi pentru a Întreprinde așa ceva, pentru că această măsură lovea direct o parte din electoratul lor. Ar fi putut regele să-i aducă atunci la putere pe liberali? Celebrul jurnalist Constantin Bacalbașa consemnează În memoriile sale: „Văzând
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
fruntașii sturdziști și cei drapeliști” . Pentru acest lucru Însă regele ar fi trebuit să Încalce principiul rotativei guvernamentale și să-i alunge pe conservatori de la putere după numai șapte luni de guvernare. Monarhul nu se poate hotărî În acest sens. Diplomatul austroungar Pallavicini considera „că este foarte puțin probabil ca regele să impună o schimbare de guvern la așa de puțină vreme după instaurarea celui de acum - și asta este În orice caz lucrul cel mai important... Dacă ar fi să
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
al XIV-lea înțelegea să o slăvească. Și reușește atît de bine încît Europa din această jumătate a secolului al XVII-lea apare drept o "Europă franceză". Limba franceză, prin claritatea și precizia ei, cucerește întreaga elită europeană. Limbă a diplomaților, ea tinde să eclipseze latina, limbai filosofilor, a savanților și, în general, a mediilor cultivate ale îuropei. Cu ea, stilul francez cucerește întreg continentul și impme o adevărată "francomanie". Scriitorii francezi apar ca niște modele și operele lor sînt traduse
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timpul conflictului cu papa. În dorința de a-i imita pe monarhii vechiului regim, el împarte miniștrilor și generalilor săi titluri pompoase, dar lipsite de semnificație: astfel, Joseph Bonaparte primește demnitatea de mare Elector, cavalerul Murat devine mare amiral iar diplomatul Talleyrand, Mare șambelan, în timp ce mareșalii, generalii și înalții funcționari formează o nouă nobilime, căreia îi atribuie titluri de prinți, duci, conți sau baroni. Suveran al Europei, Napoleon se pregătește să facă din Paris capitala continentului și din colina Chaillot înaltul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atunci când o fată sau o femeie are deja parteneri sexuali, numai că ea a învățat până atunci stilul masculin de a fi, cu numeroase atribute de putere și capacități; nu vă dau decât un exemplu: femeia româncă, ținând în mână diplomatul în locul sacoșei pentru cumpărături. Ba, mai tranșant decât atât: conform teoriei psihanalitice cu privire la castrare, sexul poate fi de două feluri: masculin și castrat. Sexul masculin îi aparține celui cu falus; sexul castrat îi aparține celei care nu are falus pentru că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Aici se discutau și probleme „delicate” de natură politico-diplomatice, militare care erau la ordinea zilei. Fostul ministru român la Moscova, care se bucura de „încredere” printre diplomații legațiilor de la București, avea din partea guvernului român misiunea de a sonda „cum interpretează diplomatul american” politica dusă „actualmente de statul român”. Acest dialog presupunea interesul generalului Antonescu pentru o discretă corelare pe viitor a unor posibile înțelegeri ce se pot relua între România pe de o parte și Marea Britanie și SUA pe de altă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Alexandru Coller” și ziaristul român [George] Macovescu”. Primul, mult timp a fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
consolidat de manifestul lansat în iunie 1944. În rândurile intelectualității, dar și ale corpului de ofițeri superiori (în special, în cazul celor disponibilizați de Mareșal pe parcurs) s-a accentuat curentul antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru încheierea armistițiului cu Aliații și, totodată, avea legături strânse cu Casa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
exemplu, telegrama fulger nr. 1 386, expediată de ambasadorul britanic la Ankara, sir H. Knatchbull-Hugessen, la 23 august 1944, ora 3,26 p. m., deci aproximativ cu o oră înaintea audienței decisive (și ultima) a Antoneștilor la Regele Mihai, subliniază că diplomatul fusese convocat de premierul Turciei pentru a-i fi transmis mesajul recepționat de la reprezentantul turc la București. Este bine să reținem că, deopotrivă cu Knatchbull-Hugessen, premierul turc i-a informat pe ambasadorii SUA și URSS la Ankara. Care era însă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ASOCIAȚIA AMBASADORILOR și DIPLOMAȚILOR de CARIERĂ din ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. III Coordonatorii volumului: Ion M. Anghel Lucian Petrescu Valeriu Tudor Asociația adresează mulțumiri NIRO INVESTMENT GROUP pentru contribuția pe care o are ca sponsor la apariția acestui volum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. III Coordonatorii volumului: Ion M. Anghel Lucian Petrescu Valeriu Tudor Asociația adresează mulțumiri NIRO INVESTMENT GROUP pentru contribuția pe care o are ca sponsor la apariția acestui volum ASOCIAȚIA AMBASADORILOR și DIPLOMAȚILOR de CARIERĂ din ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. III EDITURA JUNIMEA IAȘI 2011 Motto "Ceți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutuți mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
subliniem această primire călduroasă, entuziasmantă și mobilizatoare, care constituie o răsplată onorantă, dar, deopotrivă, și o cimentare a îndatoririi de cinste care ne revine nouă autorilor (cele 40-50 de persoane care participăm la acțiune), pentru Asociația noastră a Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România sub egida căreia s-au publicat volumele și din ale cărei fonduri modeste (însumate din contribuția de pensionari cărora în mod abuziv li s-a tăiat din substanța acestor drepturi), a fost posibilă această realizare, așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Voi face acest lucru, ca o obligație intimă față de colegii de generație și ca o realitate peste care nu poate trece nici o adnotare corectă asupra diplomației românești din acea perioadă. Am în vedere contribuția remarcabilă pe care a avut-o diplomatul la saltul considerabil, o adevărată revoluție, pe care l-a înregistrat politica externă a României și, odată cu aceasta, diplomația românească, cu mult înainte de Decembrie 1989. Am denumit perioada, cu totul convențional, "anii comunismului", pentru a defini intervalul de timp avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ambele la fel de rigide și potrivnice manifestării personale, în condițiile în care diplomația, ca operator de politică externă, lasă, prin însăși rațiunea sa, câmp de manifestare dialogului, comunicării, tocmai actului individual. Trebuie spus însă și un alt adevăr. În unele privințe, diplomatul român al epocii era favorizat în exercitarea misiunii sale comparativ cu diplomații din alte țări. Îndeosebi din țări socialiste, dar nu numai. Îi întâlneam frecvent la O.N.U., la reuniuni ale Tratatului de la Varșovia, în alte foruri și, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
la mulți dintre ei o doză de artificial în argumentare, dacă nu chiar jenă atunci când erau în situația de a afirma sau susține teze împotriva firii, ținând de Războiul Rece și în care era evident că nu credeau nici ei. Diplomatul român avea în acei ani o mai mare lejeritate în orice discuție sau dezbatere pe teme internaționale. România dispunea de o politică externă cu o concepție structurată și convingătoare. A fost șansa noastră, a celor mai mulți dintre noi, chiar dacă, adeseori cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
români nu erau și nu aveau cum să fie "activiști de partid" și cu atât mai puțin servanții acestora. Orice om poate avea opțiuni personale, diplomația însă, ca profesie, este atașată prin definiție interesului național și nu unor interese sectoriale. Diplomatul intervine într-o problemă de politică externă, de relații cu un alt stat, potrivit profesiei și locului lui în societate, la fel cum medicul intervine în cazul unei boli sau meteorologul pentru a prezice vremea. Problema care se punea atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să le exprimăm profunda recunoștință și respectul pentru inteligența și demnitatea lor. Iar celor care nu mai sunt printre noi să le cinstim permanent memoria, neuitarea fiind prima răsplată pe care le-o datorăm. Una din căile folosite pentru racordarea diplomaților la noua orientare din politica externă și, în general, pentru reorientarea opțiunilor din societatea românească a fost reînvierea unor tradiții și experiențe din trecutul neamului, când România își apăra cu tenacitate și rigoare independența și numele. Niciodată până atunci un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
atunci o rezonanță specială. Pentru noi, acest lucru a fost deosebit de important, un titlu de mândrie Ne-am format și am evoluat în spirit titulescian. Am făcut acest scurt excurs pentru a încerca să definesc ce a intervenit nou pentru diplomatul român în acei ani. Răspunsul s-ar rezuma în două mutații esențiale: situarea diplomației românești pe un loc cutez să-l numesc central printre factorii de concepție și realizare a politicii externe și, odată cu aceasta, schimbarea radicală a profilului și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de libertatea necesară pentru a ne putea exercita profesia la fel ca diplomații celorlalte țări. Eram ascultați și citați, ocupam posturi de conducere la reuniuni. Personal, am petrecut o mare parte a vieții în reuniuni și conferințe internaționale. Deplâng astăzi diplomatul care, reprezentându-și țara la o reuniune, nu are ce spune de substanță pentru a reține atenția celorlalți participanți sau a unor publicații. Noul ritm, amploarea și avântul luat de diplomație au influențat puternic personalitatea diplomatului român. I-au determinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Am înfruntat direct momentele prin care a trebuit să treacă diplomația. "Eleganța" în diplomație, despre care învățasem, se mai regăsea doar în manuale. Se intra "cu bocancii" în tot, inclusiv în viața personală. În diplomație nu erau decât două categorii, "diplomatul comunist" și "diplomatul imperialist". Aș putea cita multe asemenea momente. Eram la primul meu post și la prima misiune diplomatică în străinătate. România era cotată atunci ca un membru loial al Tratatului de la Varșovia. Mai bine de un an, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
momentele prin care a trebuit să treacă diplomația. "Eleganța" în diplomație, despre care învățasem, se mai regăsea doar în manuale. Se intra "cu bocancii" în tot, inclusiv în viața personală. În diplomație nu erau decât două categorii, "diplomatul comunist" și "diplomatul imperialist". Aș putea cita multe asemenea momente. Eram la primul meu post și la prima misiune diplomatică în străinătate. România era cotată atunci ca un membru loial al Tratatului de la Varșovia. Mai bine de un an, ca diplomat la Misiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]