1,683 matches
-
politice, istorice și social-culturale din zona Peninsulei Coreene. 1 Este vorba de structuri statale care în dreptul internațional sunt denumite "statele divizate" sau "al națiunilor multisistem" 2 În curs de editare * Ambasador, Doctor în istorie, membru fondator al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (A.A.D.C.R.); membru fondator al Asociației Române de Politică Externă (A.R.P.E.). 1 Dr. M.M. Junaid The Resurgence Of Pakistan, p. 120 2 Biblioteca Academiei R.S.R. Manuscris 3 436 (49-76), manuscris 1-556, fila 15 * Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
onorarul. La legații pătrundea și mai ușor, din cauză că plenipotențiarilor le era foarte cunoscută alianța Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie ce le putea fi utilă îndeplinirii misiunilor lor delicate. Prințesa Hangerliu dădea ea însăși ceaiuri diplomaților și era o vizitatoare obișnuită a ambasadelor. De la un timp, de când se deschisese orfelinatul, Hangerliu apărea în timpul mesei, singur sau cu nevasta, și se arăta încîntat de regimul alimentar. Administratoarea, temîndu-se ca nu cumva să fie trimis în mod special
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căsătorie, divorțând de propria nevastă, în clanul Conțescu. Prezențe de prim-plan, nu numai în Bietul Ioanide, ci și în Scrinul negru, orientalistul Hagienuș și muzeograful Gaittany sunt, unul: intelectualul steril, juiseur bonom și malițios, epicureu grotesc, celălalt: perfectul monden, diplomatul înnăscut, un Talleyrand ieșit din ceainăriile Fanarului. Fauna celor două romane cuprinde zeci de alte personaje, pitorești, unele, ca de pildă, prințul Hangerliu, os domnesc, și mai ales mătușa lui, "Hangerlioaica", de o infatuare comică monumentală, altele sinistre, ca asasinul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conflictului internațional, ci era o cramponare de egoismul marilor puteri pentru a limita violența mondială. Idealismul vede vechea diplomație ca o încarnare a aroganței elitei, care folosește arena internațională ca teren de joc (pentru o critică contemporană neidealistă a jocurilor diplomaților, vezi Krippendorff 1985, 1988). Născut pe ruinele încercării vechii diplomații de a asigura pacea, idealismul s-a străduit să introducă noi principii și noi practici în politica internațională. În unele privințe, idealismul este o încercare de a transpune prin-cipiile regimurilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acceptată de către ceilalți actori internaționali. Kissinger era conștient de la început de problemele care apar atunci cînd un astfel de limbaj comun nu mai poate funcționa din cauza noilor relații stat-societate, a ideologiilor universaliste, procedurilor variabile de selectare și socializării diferite a diplomaților; și din cauza faptului că, în era nucleară, înțelesul conceptelor de bază ale societății interna-ționale, cum ar fi securitatea, ordinea, puterea, balanța puterii, nu este în mod necesar general acceptat. De ase-menea, școala engleză a ajuns să înțeleagă că normele și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acolo unde în realitate a sunat prototipul său, pentru a-i avertiza că savanții americani se pregătesc să predea agenților sovietici secretul fabricării bombei atomice (variantă inspirată de cazul soților Rosenberg). Această versiune va fi modificată în 1964, în vederea publicării: diplomatul sovietic îl avertizează pe medicul lui de familie, în ajunul întâlnirii acestuia cu colegii străini, că, dacă le va da o mostră a unui medicament descoperit de curând, va cădea în capcana întinsă lui de către NKVD. Romanul se desfășura apoi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
magnetofon sunt înregistrate două convorbiri telefonice, redate ca atare în memoriile lui Kopelev. "Trădătorul" a sunat, în realitate, de două ori la ambasada americană. Americanii nu au folosit în nici un fel informația furnizată, secretul bombei atomice a fost furat, iar diplomatul descoperit și pedepsit. Soljenițîn contopește cele două convorbiri, dar păstrează replici reale, pe care le combină. Tocmai impunând o logică evenimentelor naturale, romancierul suprimă hazardul. El organizează haosul cu ajutorul unui sistem de semnificații și dă faptului divers caracterul necesar al
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care îi atrăseseră atenția și doctoriței Vera Gangart, după ce bolnavul nou venit se instalase pe banca din holul clinicii. 3.5. Primul cerc. Intertextualitate și construcție romanescă Scriind romanul Primul cerc, A. Soljenițîn optează pentru o intrigă de factură polițistă. Diplomatul în Ministerul Afacerilor Externe Innokenti Volodin telefonează la ambasada americană pentru a-i preveni asupra faptului că agentul sovietic Gheorghi Koval urmează să primească la New York informații tehnice pentru fabricarea bombei atomice. Însă aventura promisă de incipit nu se dezvoltă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care ocupă treapta cea mai de jos) până la ministrul Abakumov și Stalin (plasați cel mai sus). Între aceste extreme, pe o serie de poziții intermediare se află alte personaje: angajații liberi ai institutului Marfino, ofițeri MGB, reprezentanți ai elitei sovietice (diplomatul Volodin, scriitorul Galahov, cele trei fete ale procurorului Makarîghin etc.). În acest fel, autorul construiește o serie de paralele sub forma unor relații de dragoste între deținuți și angajații liberi, relații firești între oameni, care trec peste interdicțiile artificiale: Nerjin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
construit din mai multe imagini prin care se realizează circularitatea. Telefonul lui Volodin de la începutul romanului are drept consecință aruncarea lui în închisoare, fapt surprins în final. Circularitatea se realizează și la nivel de detaliu: automobilul în care este transportat diplomatul sovietic arestat descrie un cerc în fața închisorii Lubianka, respectând sensul giratoriu de aici. Ultima imagine din final surprinde dinamica trecerilor dintr-o lume în alta, fenomen care apăruse și la început, atunci când au fost introduși deținuții din lagăre, transferați în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
predea proiectul conducerii institutului Marfino, pentru ca regimul să nu se poată folosi de rezultatele muncii lui), Gherasimovici (cel care nu acceptă să inventeze tot de felul de obiecte necesare spionării cetățenilor, motivând că nu este "vânător de oameni"), dar și diplomatul sovietic Innokenti Volodin, despre a cărui opțiune va fi vorba în acest capitol. De cealaltă parte, se află oamenii fără conștiință sau cei care și-au călcat pe conștiință cu scopul obținerii unor diferite facilități, aceștia fiind funcționarii zeloși, dar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sabia (Apoc 19, 15) pentru a învinge; biruința sa nu depinde de sabie ori de o luptă în sensul omenesc; lupta sa va fi spirituală, dar va fi tot o luptă... Isus a recurs la modul de a vorbi al diplomaților și al oamenilor politici, aparținând puterilor aflate în război. Conflictul dezlănțuit de El împotriva satanei se va extinde și la oameni implicând deopotrivă familiile lor și ucenicii săi. Învățătura lui Cristos a provocat ură și contraste, separări între fidelii lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Aici se discutau și probleme „delicate” de natură politico-diplomatice, militare care erau la ordinea zilei. Fostul ministru român la Moscova, care se bucura de „încredere” printre diplomații legațiilor de la București, avea din partea guvernului român misiunea de a sonda „cum interpretează diplomatul american” politica dusă „actualmente de statul român”. Acest dialog presupunea interesul generalului Antonescu pentru o discretă corelare pe viitor a unor posibile înțelegeri ce se pot relua între România pe de o parte și Marea Britanie și SUA pe de altă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Alexandru Coller” și ziaristul român [George] Macovescu”. Primul, mult timp a fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
consolidat de manifestul lansat în iunie 1944. În rândurile intelectualității, dar și ale corpului de ofițeri superiori (în special, în cazul celor disponibilizați de Mareșal pe parcurs) s-a accentuat curentul antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru încheierea armistițiului cu Aliații și, totodată, avea legături strânse cu Casa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
exemplu, telegrama fulger nr. 1 386, expediată de ambasadorul britanic la Ankara, sir H. Knatchbull-Hugessen, la 23 august 1944, ora 3,26 p. m., deci aproximativ cu o oră înaintea audienței decisive (și ultima) a Antoneștilor la Regele Mihai, subliniază că diplomatul fusese convocat de premierul Turciei pentru a-i fi transmis mesajul recepționat de la reprezentantul turc la București. Este bine să reținem că, deopotrivă cu Knatchbull-Hugessen, premierul turc i-a informat pe ambasadorii SUA și URSS la Ankara. Care era însă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
civilizații. Apărarea valorilor În general, valorile universale sunt recunoscute verbal. Dar ele sunt adesea încălcate și nu există pretutindeni o autoritate învestită cu forța necesară pentru a face ca ele să fie respectate. Așa se întâmplă în relațiile internaționale. Protecția diplomaților, spre exemplu, a fost întotdeauna considerată ca un principiu intangibil. A fost totuși încălcat de Iran, când a reținut ostatici membrii ambasadei americane la Teheran, faptă ne-sancționată. De fapt, veritabila garanție a respectului valorilor universale este convingerea intimă a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de la guvernare și din cercurile apropiate a scăzut brusc, până spre zero, exact din momentul în care s-a aflat, cu adâncă durere în suflet și-n simțiri, că banii aceștia nu vor fi cărați spre meleagurile mioritice, nici cu diplomatul la fapt de seară și nici cu sacul, ci (i-auzi colo ce necaz, soro!) trebuie munciți, putând fi accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul și filologul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de cauză, căci studentul nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu, prin intermediul Legației României la Bruxelles, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, căruia îi cerea, cu aceleași artificii de limbaj, un ajutor pentru studii pe o perioadă de 10 luni14. Diplomatul român s-a învoit și de această dată, sprijinind demersul tânărului, dându-i chiar și un certificat de bună purtare, potrivit căruia Vasile Butză, care se află în ultimul an de studii, cel puțin după propriile mărturisiri, ar fi avut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
așa cum o făceau, sincer sau mai putin sincer, și alți studenți români în Belgia, desigur fiecare cu retorica specifică ori cu detaliile proprii, că îi mulțumește "din tot sufletul" pentru sprijinul ce i l-a acordat până atunci, văzând în diplomatul român "o a doua persónă, după părinți, în Universul acesta atât de glorios și difficil de suportat [...] după bruscă și extremă lovitură ce natură sau Providența" i-o dăduse "în urmă decesului soției, [...] o a doua persónă bine voitóre, un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Tot pe la începutul anului 1904, Florian Becescu îl invită pe Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, să fie Președinte de onoare al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai aprecia versurile lui Becescu, întrucat erau scrise într-o frumoasă limba română, desi tonul lor era unul pesimist. Mavrodi îi scria Elizei Grecianu și ce se întâmplase cu asociația înființată de Florian Becescu, care nu-și atinsese obiectivul... Dimpotrivă, diplomatul auzise că aceasta își desfășurase activitatea mai degrabă în spelunci frecventate de oameni de joasă condiție, că membrii ei nu făceau decât să se vorbească de rău unii pe alții, că nu-și reglau datoriile către proprietari ori comercianții pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul avocat Mihail
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de la guvernare și din cercurile apropiate a scăzut brusc, până spre zero, exact din momentul în care s-a aflat, cu adâncă durere în suflet și-n simțiri, că banii aceștia nu vor fi cărați spre meleagurile mioritice, nici cu diplomatul la fapt de seară și nici cu sacul, ci (i-auzi colo ce necaz, soro!) trebuie munciți, putând fi accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]