1,695 matches
-
vedere, spre marea neplăcere a domnului Darwin.“ Hugo de Vries a distins între două genuri de variații, cele mici, la care se referea Darwin, și cele de proporții considerabile, pe care susținea că le descoperise el. Acestea din urmă marchează discontinuități radicale, adevărate salturi. Tocmai pe acestea, pe care le numea „mutații“, le-a considerat de Vries răspunzătoare pentru apariția unor varietăți și specii noi. Din această perspectivă a fost reafirmată o distincție clară, netă între varietăți și specii, acea distincție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale tigrului sau creșterea coarnelor elanului irlandez nu pot fi explicate prin utilitatea lor. Schindewolf a propus o teorie alternativă a evoluției bazată pe conceptul de Bauplan (plan de organizare). Potrivit acestei teorii, evoluția vieții pe pământ este marcată de discontinuitățile abrupte reprezentate de apariția unor noi planuri de organizare cum sunt, de exemplu, cel al animalelor cu patru picioare. Pe structura reprezentată de un anumit plan de organizare, organismele dezvoltă o mare varietate de caracteristici cu valoare adaptativă, care sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a poporului"), perceput ca păstrătorul natural al specificului românesc. Așa se naște o formă de conservatorism, care împiedică modernizarea societății românești, reticentă la schimbare de teamă să nu-și piardă identitatea națională atât de greu dobândită. Acesta este paradoxul continuității/discontinuității culturii românești care se transformă în ziua de azi în referințele la teme istorice tradiționale din discursurile electorale. (Alexandrescu 1996, 13) Cel de-al treilea paradox cultural izvorăște din așezarea geografică a fostelor Țări Române. Fiecare din ele a suferit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă a limitelor, avem în vedere două criterii inseparabile și indispensabile oricărui demers de regionare: criteriul corologic și criteriul discontinuității relative a componentelor din spațiul politico-geografic. Criteriul chorologic vine ca o normă de aplicare a principiului comunității teritoriale, ce permite identificarea unităților teritoriale compacte, ce acoperă suprafețe bine definite, fără discontinuități teritorial geografice. Pe baza acestui criteriu sunt definite unitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
indispensabile oricărui demers de regionare: criteriul corologic și criteriul discontinuității relative a componentelor din spațiul politico-geografic. Criteriul chorologic vine ca o normă de aplicare a principiului comunității teritoriale, ce permite identificarea unităților teritoriale compacte, ce acoperă suprafețe bine definite, fără discontinuități teritorial geografice. Pe baza acestui criteriu sunt definite unitățile regionale majore ale spațiului arabofon, respectiv unitățile continentale arabo-asiatică și arabo-africană, separate de discontinuitatea Mării Roșii și Mării Mediterane, ce se dovedesc astfel a fi nu numai limite naturale, ci și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
aplicare a principiului comunității teritoriale, ce permite identificarea unităților teritoriale compacte, ce acoperă suprafețe bine definite, fără discontinuități teritorial geografice. Pe baza acestui criteriu sunt definite unitățile regionale majore ale spațiului arabofon, respectiv unitățile continentale arabo-asiatică și arabo-africană, separate de discontinuitatea Mării Roșii și Mării Mediterane, ce se dovedesc astfel a fi nu numai limite naturale, ci și limite politico geografice de importanță capitală. Criteriul corologic funcționează de asemenea, alături de celelalte criterii uzitate și în stabilirea unităților taxonomice de ranguri intermediare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
de state), caracterizate prin continuitate teritorială, cu excepția arealelor insulare (Insulele Comore, Malta) incluse într o subregiune sau alta, pentru care a fost folosită paradigma exceptării de la regulă, entitățile insulare în cauză încadrându-se normelor celorlalte criterii luate în calcul. Criteriul discontinuității relative a elementelor spațiului politico-geografic este responsabil în cea mai mare măsură de stabilirea limitelor interregionale de-a lungul uneia sau alteia din frontiere sau mai exact a includerii unor anumite state într-o unitate teritorială sau alta, pe baza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
mărimea dimensiunilor corpului și a segmentelor sale. Dezvoltarea este reprezentată de procesele calitative ale evoluției și “constă în diferențierea funcțională a țesuturilor, perfecționarea funcțională a sistemelor și aparatelor organismului...” (E. Scarlat, 1981). Dezvoltarea, inclusiv cea psihică, se prezintă ca o discontinuitate cu secvențe calitativ diferite ce apar ca derulare a unui program intern, epigenetic. Atât creșterea cât și dezvoltarea nu se realizează liniar, ci în puseuri, cu mari oscilații la nivelul diferitelor segmente și cu o viteză care se diminuează spre
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
dinamica neliniară, permițând evidențierea șocurilor endogene nu prin rolul externalităților ci prin Însăși funcționarea economiei. Un alt punct comun Îl reprezintă saltul calitativ al economiei de la o stare normală de creștere la alta, mai mult sau mai puțin critică. Această discontinuitate poate fi analizată practic cu modele matematice din teoria catastrofelor, a haosului etc. Nu există o tipologie anume a crizelor. Ele pot fi oricând regrupate În funcție de cauzele care le produc, de impactul lor dar și de modul În care sunt
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
memorarea informației (pe disc magnetic, CD-ROM, benzi magnetice, discuri magneto-optice18); procesarea informației (a. corecția artefactelor; b. ameliorarea calității imaginilor - operații punctuale, aritmetico-logice, locale și transformări geometrice; c. segmentare - reducerea cantității de informații pentru a păstra doar datele necesare prin detecția discontinuităților, detecția pragurilor, detecția contururilor, segmentarea regiunilor, extragerea atributurilor; d. analiză/ interpretare). DSA permite post-procesarea contrastului, luminozității, întărirea conturului, “netezirea” conturului”, “colorarea” substanței de contrast etc. Se pot corecta artefactele generate de mișcarea pacientului prin pixel shifting (masca imaginii este translată
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vascularizației (ex. circulația colaterală), modele care să poată fi ușor modificate pentru a simula procese patologice (ex. stenoze) sau intervenții chirurgicale (ex. APTL, pontaje). Ideal, modelarea trebuie să fie suficient de fină pentru a produce meșe de elemente finite fără discontinuități geometrice care să determine artefacte ale fluxului sanguin iar timpul și efortul pentru aceaste modelări trebuie să fie minime (K. Parker). În viitor va trebui luat în considerație fluxul sanguin ca un fenomen 4-D (3 dimensiuni spațiale și timpul) situație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a teoriei culturale. După părerea lui, în orice societate există o "conștiință colectivă" alcătuită din reprezentări colective, idealuri și sentimente comune tuturor indivizilor acestei societăți. Conștiința aceasta colectivă precede individul, i se impune, îi este exterioară și transcendentă: există o discontinuitate între conștiința colectivă și cea individuală, prima este "superioară" celei de-a doua, fiind mai complexă și mai vagă. În acest context realizează conștiința colectivă unitatea și coeziunea unei societăți 56. Ipotezele lui Durkheim asupra conștiinței colective au influențat, cu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o unitate de gândire. Personajele emit tot felul de comentarii cu nuanțe filosofice fără a se fixa însă asupra uneia dintre ele. Această ezitare continuă, manifestată și prin abordarea uneori haotică a diferitelor probleme ale vieții spirituale, accentuează impresia de discontinuitate pe care o lasă atât conținutul cât și forma romanului. Fragmentarea excesivă este sesizabilă și la nivelul construcției dialogului, în încercarea autorului de a crea un roman verosimil. Astfel, dacă în fragmentele de monolog interior folosirea punctelor de suspensie marca
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
la nuanța generală de artificialitate a arhitecturii compoziționale. Toate încercările de constituire a unui monolog interior cât mai autentic sunt simultane cu tendința autorului de a imprima romanului său un vădit aspect de scenariu cinematografic. Din acest punct de vedere, discontinuitatea epico-narativă ar putea fi privită ca o caracteristică specifică de temporalitate a romanului. Mutarea obiectivului de pe un personaj pe altul, intercalarea unor imagini ireale (cum este visul Unei) în discursul narativ sau intersectarea unor planuri narative diferite creează senzația de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
anumit sens, de viziunea lui Giovanni Sartori despre imaginile din cadrul societății contemporane, în special datorită internetului și a lumii virtuale, susținând că acestea determină pluralismul imaginilor, tumultul de imagini noi stârnind "un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul"127, problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
automat datorită succesului însuși al școlii. 3.3.1. Modele explicative ale relației școală familie-comunitate Cercetările de antropologie culturală au evidențiat două relații posibile între școală și comunitate: de continuitate culturală, situația în care școala promovează valorile comunității, și de discontinuitate culturală, atunci când școala conservă valorile în timp ce comunitatea și le schimbă (școala retrogradă) sau când, dimpotrivă, școala apare ca factor de schimbare într-o societate conservatoare, excesiv de stabilă (situația de aculturație). Perspectiva avansată de aceste cercetări este diferită de cea propusă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o abordare interpretativă, perspectiva cercetărilor etnometodologice anunțată deja la începutul capitolului, explică raportul între școală și comunitate în baza analizei performanțelor și comportamentelor școlare ale elevilor ce aparțin unor grupuri minoritare 22. Spre deosebire de teoriile deficitului cultural explicația se centrează pe discontinuitatea culturală și conflictul cultural iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate vorbi de discontinuități ce apar în ontogeneza marcată de diferite tranziții între situații socio-culturale, dar și de șocuri culturale cu care se confruntă în special acele grupuri obligate să se adapteze la o nouă situație culturală (țările colonizate, grupurile ce se definesc minoritare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tranziții între situații socio-culturale, dar și de șocuri culturale cu care se confruntă în special acele grupuri obligate să se adapteze la o nouă situație culturală (țările colonizate, grupurile ce se definesc minoritare involuntar). Aceste teorii deschid câmpul cercetărilor fenomenelor discontinuității și dislocării culturale ale comunității. Punctul de plecare al unei astfel de teorii numită teoria rezistenței școlare (Karl Alexander, Doris Entwisle, apud. Booth, A., Dunn, J.E., 199668-69) îl constituie cazul copiilor aparținând comunității negre din SUA. Teoria susține existența
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a minoritarilor este însoțită adesea de performanțe școlare foarte slabe. Pentru explicație el recurge la două concepte: cadrul cultural și cadrul ecologic, de unde și teoria cunoscută sub numele de teoria etnoecologică. Astfel, sursele nereușitelor se identifică la două nivele: al discontinuității culturale și al separărilor de tip ecologic (foarte numeroase) între elita socială și grupul minoritar (de tipul amenajării spațiului-cordon instituit în jurul acestor comunități). La aceste cadre se adaugă segregările profesionale (spre exemplu negrilor li se cere o pregătire superioară față de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la vremea respectivă, ziarele vorbeau cu plăcere despre un "complot al dinamitei". La prima vedere, terorismul apare ca o strategie, un mijloc de presiune a cărui unitate este constituită doar prin repetarea acelorași atentate. Pare mai corect să vorbim despre discontinuitatea terorismelor, a folosirii violenței. Această perspectivă va fi întărită și mai mult, după cum vom vedea mai departe, de similitudinea cu anumite crime de drept comun. Putem face legătura între terorismul practicat de anumite grupări autonome, terorismul unor grupări mici despre
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
încît să se mențină o anumită distanță între obiect și emițătorul comunicării; neimplicarea aparentă permite și presupune o marjă de ajustare între sursa emițătoare și publicul său; mesajele păstrează, în interiorul unei aceleiași surse, o relativă autonomie care se manifestă prin discontinuitate; deși nu este o formă de comunicare care să vizeze, în mod deschis, producerea de conduite, difuzarea poate fi eficace." Ibid., p. 331 Temele abordate în acest mod sînt caracterizate de mobilitatea și moderația lor, pentru a nu răni sensibilități
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acelea care susțin că prezentul nostru este parte constitutivă și constructivă a modernității, departe de a marca o epocă postmodernă. (Astfel de opinii sunt, firește, printre altele, cele amintite mai sus, susținute de Anthony Giddens sau Lazăr Vlăsceanu.) Chiar dacă există discontinuități ale modernității, acestea nu par să revele o ruptură fundamentală cum a fost cea dintre "tradiție" și "modernitate". Desigur, există schimbări structural-societale contemporane, însă acestea nu au încă forța necesară pentru a produce un impact asupra formelor de funcționare a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
natură. Spre exemplu, ceața, norii, evoluția fumului de țigară, curgerea unui torent, mișcarea aburilor, forma unică a cristalelor sau a arborilor, traiectoria unei frunze aflate în cădere, formele neregulate ale țărmurilor etc. au oare o explicație științifică pentru "simpla" lor discontinuitate? Și dacă da, nu există o explicație științifică și, mai ales, formule matematice prin care să înțelegem formele individualizate ale acestora? Principiul după care se ghidează grupul de cercetători în științele complexității este că tot ce există în natură, chiar dacă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]