65,790 matches
-
o lansare e ca sticla de șampanie spartă de vas înainte de primul drum pe apă. Cărțile trebuie să aibă șanse de pornire egale și merită, toate, măcar o cupă de șampanie sonoră. Un alt punct spinos și frecvent pus în discuție este prețul cărților. Există părerea bizară că o carte trebuie să fie dată aproape gratuit. Gheorghe Crăciun pomenea într-un articol că, încă din anii ’70, Mircea Nedelciu își făcea lucrarea de diplomă pe tema cărții ca marfă. Ideea încă
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
învinovățit pentru toate greșelile. Întrunirea tuturor partidelor chemate pentru stabilirea procedurii s-a soldat cu transformarea celor prezenți, la solicitarea lui Pépin, într-un organ deliberator. O problemă foarte delicată a fost pusă pe tapet chiar din prima fază a discuțiilor. Ce părere ar avea guvernul american despre această schimbare și, pe lîngă asta, ar beneficia noul regat de același ajutor financiar pe care Departamentul de Stat îl avizase pînă atunci pentru Republica Franceză? Domnul Flosse, care-i reprezenta atît pe
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
p. 20). Țiganii munteni vorbesc deci, logic, muntenește; din comparația cu felul de a vorbi al altor personaje din text se subînțelege că manifestarea mai putrenică a trăsăturilor dialectale e un fapt de natură socială. Pentru Budai-Deleanu trăsătura fonetică în discuție nu ar fi deci țigănească, ci muntenească; în practică, ea apare totuși în text pentru a caracteriza în mare măsură (deși nu în orice situație) vorbirea țiganilor. La I. Heliade Rădulescu, în Șolcan, personajul țigan este individualizat prin limbaj („Și
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
o mulțime de oameni care au de spus lucruri interesante, cernute bine prin sita minții și care nu știu juca teatru și nici nu sunt interesați de imagine. Și nu cred că greșesc spunând că asemenea emisiuni ar crește fără discuție numărul de telespectatori, audiența de fapt... În concluzie, mulțumesc pentru emisiune, domnule H.-R. Patapievici! Vă mai aștept și nu cred că sunt singurul...
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
în condițiile în care vom înceta să privim minoritățile ca pe niște obstacole în calea unității și numai dacă vom înceta să încercăm a le asimila.” 3 Iată, într-adevăr, testul de neocolit. Cartea d-lui Pomogáts Béla repune în discuție toată această largă și sensibilă problematică, avansând totodată și soluții realiste, rezonabile pentru edificarea, în sfârșit, a unor poduri trainice. Ele ar merita mai multă atenție din partea lumii culturale românești. O spun pentru că în nici una dintre (nu puținele) publicații de
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
jurnalistice recente: “Nu s-au lăsat nici morți. Procese și paraprocese la care alții ar fi renunțat” (EZ 2308, 2000, 1); “Au început procese și paraprocese, care de care mai șocante și soluționate mai halucinant” (EZ 27.04.2002); „după discuții și paradiscuții, același ministru socotea la sfârșitul anului 1998 că MApN are nevoie de 60 de aparate” (jurnalul.ro, 19.10.2000). Structura intensivă este echivalentă (fapt subliniat deja de Iordan) cu aceea formată cu un alt sufix popular-familiar, răs-
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
obiective, amenințătoare, găsindu-și refugiul subiectiv într-o ambianță „idilică”, tradițională, însă nu chiar... arhaică, retrogradată doar pînă la condiția modestă a confortului modern, precum și într-o îmbătrînire cochet-prematură. La bufetul sătesc nu sînt excluse, în acompaniament de țuică fiartă, discuțiile amalgamate, bunăoară despre crescătoria de melci și... Roland Barthes. E ca și cum un individ ar purta un frac peste cioareci. Poeticeasca evaziune are o constantă picanterie stilistică, o extravaganță moale ca un soi de revanșă asupra cedărilor: „Ninge peste această localitate
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
coboară iar să ridice bariera.” Hehe, bună glumă! Cum să oprească trenul ca să dea mecanicul jos bariera?! Cine-a mai pomenit așa ceva, pînă și-n România? Ajungem. Văd Pescărușul (în maghiară e Sirály). Adorm, la 4 dimineața. Se face marți. Discuție cu directorul Centrului Cultural, de care ține teatrul. E artist plastic, merge foarte des în Spania; în nord, mai precis. Vorbim despre obiceiul spaniolilor de a traduce numele străine: Julio Verne. Teatrul se cheamă Tomcsa Sándor. Există de patru stagiuni
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
forma operei de artă. Cu alte cuvinte: indicibilul care conferă originalitate unui autor. Este reproșul ultim și cel mai frecvent adus psihanalizelor exercitate stângaci și excesiv, care deformează prin clișee și reducționism. Multe sunt aspectele care pot fi puse în discuție în cartea lui Valentin Protopopescu. Discutabilă mi se pare, de pildă, ultima ei parte, “Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor”, în care este analizată influența și receptarea lui Cioran în mediul autohton și parizian. A se citi aici o calitate
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
mi se pare, de pildă, ultima ei parte, “Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor”, în care este analizată influența și receptarea lui Cioran în mediul autohton și parizian. A se citi aici o calitate. Personal, am urmărit (chiar psihanalitic vorbind) discuția, nu demonstrația. Va șoca, în sine, ideea psihanalizării lui Cioran, deși, iertată-mi fie blasfemia, filosoful se afla încă de multă vreme pe canapea. Rar un subiect mai ofertant din acest punct de vedere! Cu o privire mai generală, autorul
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
Ioana Pârvulescu Față de intelectualul occidental, cel român ar avea - într-o posibilă analiză statistică - un avantaj și două handicapuri. La capitolul literatură, românii stau mai bine decît occidentalii și se pot impune cu eleganță într-o discuție pe temă, în schimb cultura muzicală și cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin școală în vestul Europei sînt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobște ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
religie se face azi, în urma celor cincizeci de ani de abstinență, prin atitudini exagerate: unii țin să-și arate credința printr-o gestică forțată (cruci ample, în autobuze, la trecerea prin dreptul unei biserici), alții continuă să creadă că orice discuție pe teme religioase ține de ceea ce înainte se numea “misticism dubios”. Pe acest fond, publicarea unei cărți de angelologie (Andrei Pleșu, Despre îngeri, Humanitas, 2003) devine un adevărat act de curaj. Căci pe lîngă riscul de a aborda un subiect
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
Cronicar Fără (multe) comentarii În Observator cultural nr. 193, împreună cu o relatare a discuțiilor despre plagiat de la ultima Întîlnire a „României literare”, continuă punerea pe două pagini a capitolelor dnei Rogalski din manualul de la Corint cu pasaje din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
21.09. 2003). Unele dintre cele mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic (în DEX apare în schimb dulcișor), scumpic, scumpel (în DEX există doar scumpușor și scumpișor) și drăguțel (în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
ce a atras pe mulți dintre studenții de la Litere și Filozofie (la Drăguș au participat în jur de 90): sociologia era materie obligatorie pentru aceștia, așa că la un moment dat fiecare făcea cunoștință cu profesorul Gusti. Centrul de interes al discuțiilor purtate de Zoltán Rostás cu Ernest Bernea (oarecum boicotat și pentru desprinderea de Gusti și fondarea revistei Rînduiala, și pentru aplecarea sa către legionarism), Marcela Focșa (regăsită în mod miraculos, în aceeași casă, la peste 90 de ani de ani
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Comșa (ultimii supraviețuitori dintre eroii Jurnalului lui Mihail Sebastian), cu gîndiristul Pan M. Vizirescu, dirijorul și compozitorul Emanuel Elenescu, dar și cu regretatul istoric al teatrului Ion Zamfirescu - mai mult decît interesante, dacă nu chiar savuroase. Ba chiar există în discuția cu Lena Constante povestea unui episod de pe vremea monografiilor gustiene (episod în care monografiștii fuseseră luați drept evrei, deși numai Harry Brauner era, și trebuiseră să plece din sat) care face pandant perfect cu relatarea aceluiași moment făcută lui Zoltán
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
mândru cu mâhnire, apoi Goleman care contestă logoreea parlamentară, zicând disprețuitor: ...când se înceapă a grăire... toate ahèste nu plătesc o ceapă! (degerată, bine înțeles). Satana, preschimbat în corb, dă roată pe sus adunării, spârcâindu-se, cufurindu-se în barba semețului Goleman... - discuția continuând și azi... Un poet modern, cum spuneam data trecută, s-ar cuveni să aducă spre vorbirea noastră de acum epopeea marelui autor al Școlii ardelene, nu literal, ci în spirit. Deocamdată, uitându-mă bine în jur, în stare nu
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
a juca. Mă întorc la prietenul meu, care îmi spune: “Tu iubești muzica! Pe mine m-a interesat Spectacolul!” Ada Brumaru O interpretare plastică Un punct care a atras și a interesat foarte tare Bucureștiul cultural al acestei toamne, provocînd discuții, admirație, polemici a fost premiera Operei Naționale cu Oedip de George Enescu. Lucrurile nu au atins tensiunea și amploarea celor de acum cîțiva ani, atunci cînd Andrei Șerban a montat, tot aici, Oedip. Interesul a fost mare poate și datorită
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
totul, mai ales opiniile dlor Pop și Cistelecan. O dezbatere în trei aflăm în Columna nr. 5-6. Directorul publicației din Tg. Jiu, dl Gh. Grigurcu, i-a invitat pe dnii Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican să reia o mai veche discuție în aceeași formație de pe C.D. Radio Cluj despre care Cronicarul a scris în această pagină, cînd a făcut eroarea capitală de a confunda postul de radio cu pricina cu altul, numit Radio Cluj. Cronicarul își cere iertare pentru confuzie, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
destui prozatori importanți au scris constant (și) proză scurtă (Velea, Ștefan Bănulescu, E. Barbu, F. Neagu, D.R. Popescu), dezinteresul de a aduna în volum sau de a reedita mai vechile cărți de proză scurtă, toate acestea au făcut ca în discuțiile despre literatura scrisă în comunism față cu piața literară liberă proza scurtă să fie dacă nu total ignorată oricum nu dezbătută în discuții exclusive asupra genului. Cred că proza scurtă scrisă atunci nu este afectată, precum romanul, de schimbarea de
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
volum sau de a reedita mai vechile cărți de proză scurtă, toate acestea au făcut ca în discuțiile despre literatura scrisă în comunism față cu piața literară liberă proza scurtă să fie dacă nu total ignorată oricum nu dezbătută în discuții exclusive asupra genului. Cred că proza scurtă scrisă atunci nu este afectată, precum romanul, de schimbarea de paradigmă culturală. Cel puțin nu într-o măsură prea mare. Și acest avantaj se datorează în primul rând caracteristicilor genului. Cum lapidar formula
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
La Întîlnirile României literare din prima (de astă dată) miercuri a lunii februarie, noua echipă de la Ministerul Culturii, față în față cu un public avizat (și plin de întrebări...), a făcut prima (importantă) dovadă a transparenței metodelor ei de lucru. Discuția a fost deschisă, după obicei, de directorul revistei-gazdă, Nicolae Manolescu, dornic să afle (ca porte-parole al "curioșilor" din sală) le pourquoi et le comment în activitatea noului Minister al Culturii. Adică: ce ar trebui să fie și ce ar trebui
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
atragerea unor fonduri suplimentare. Dialogul local-național și cel public-privat se numără, deja, printre prioritățile ministerului. Alte decizii supuse dezbaterii au fost cele privind Fondul Cultural și Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii. Problema subvențiilor în cultură a animat discuția. Au existat intervenții "de principiu", privind transparența și neimplicarea ministerului în organizarea internă a instituțiilor de cultură, ca aceea a Speranței Rădulescu, de la M}R. Alte sugestii au fost mai aplicate, precum cele ale lui Nicolae Manolescu, referitoare la organizarea
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
e de reținut concluzia: subvenția se dă pentru cititor, nu pentru autor, nu pentru editură. "Provocată", la final, de reprezentanții artiștilor independenți(Vlad Nancă, Ștefan Cosma, Alexandra Croitoru, Ioana Nemeș și Daniel Gontz), doamna ministru a încheiat, "rotunjind", astfel, o discuție purtată cu folos, prin a sublinia aceeași idee cu care, de fapt, își începuse mica "pledoarie" pentru schimbare: preocuparea ministerului trebuie să fie păstrarea unui echilibru între sprijinirea culturii tradiționale, "validate", și pariul cu experimentul de calitate.
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
București. Lansarea acestuia a avut loc pe 26 noiembrie 2004 la Institutul Cultural Român din Paris. Merită citată o interesantă observație din Prefață semnată de Petre Răileanu și intitulată Oglinzi ale invizibilului/ Miroirs de l'invisible, pentru a aduce în discuție și conotațiile exploatate de marketingul comercial pentru cateva simboluri brîncușiene: "În anii din urmă, formele imaginate de artist s-au Ťreîncarnatť în obiecte de consum investite, în intenția creatorilor lor, cu o plus-valoare de ordinul inefabilului, grație referinței la universul
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]