5,125 matches
-
mai ales atunci când nu există destule informații cu privire la conflict sau atunci când cineva se confruntă cu un adversar foarte puternic și ostil. Evident, cele mai eficiente stiluri de abordare a situațiilor conflictuale sunt compromisul și cooperarea, întrucât se concentrează atât pe discutarea punctelor de vedere diferite, cât și pe găsirea unor soluții reciproc avantajoase, cu preocupare pentru relațiile interpersonale. Acestea necesită însă un timp mai îndelungat de soluționare, dar și un anumit nivel de maturitate. Referitor la soluționare, Mielu Zlate consideră că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-se mai mult pe persoana și nevoile proprii. În comparație cu primele trei stiluri de abordare a conflictelor, compromisul și cooperarea sunt productive și asigură atât rezolvarea conflictului, cât și menținerea relațiilor dintre persoanele implicate. În principal, aceste stiluri se bazează pe discutarea problemelor care stau la baza conflictului, pe descoperirea cauzelor și pe găsirea celor mai bune soluții. Compromisul poate fi considerat o formă de negociere, întrucât presupune găsirea unor combinații corecte între pierdere și câștig, presupune și renunțare parțială, dar și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prezintă acum pe larg cinci tehnici majore de analiză, insistând În mod deosebit pe folosirea modelelor logice În ghidarea analizei și permițând totodată eliminarea unei discuții anterioare despre metode de analiză mai puțin importante. Aceste exemple, dar și altele, precum discutarea selectării cazurilor (capitolul 3) și a investigării lor ca parte a studiilor mai vaste bazate pe metode multiple (capitolul 6), demonstrează faptul că activitatea În speță poate fi nu doar actualizată, ci și Îmbunătățită. Îmbunătățirile au constituit o altă provocare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
confirmare către locație) C. Vizitarea locației D. Activități adiționale (model de scrisoare de mulțumire) E. Pregătirea raportului de studiu F. Înaintarea raportului preliminar către locație, pentru a fi revizuit (model de scrisoare de trimitere) IV. Revizuirea protocolului de studiu A. Discutarea cadrului teoretic și a literaturii relevante B. Elaborarea sau revizuirea modelului logic ipotetic, dacă este relevant (model) C. Discuție aprofundată a temelor protocolului (discutați importanța temelor și posibilele tipuri de dovezi ce trebuie colectate În legătură cu fiecare dintre ele) V. Linii
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de către o publicație de specialitate. Cele mai multe rapoarte de experimente respectă un plan similar: adresarea Întrebărilor de cercetare și formularea ipotezelor; o descriere a designului și mecanismului de cercetare și a procedurilor de colectare a datelor; prezentarea informațiilor colectate; analiza datelor; discutarea descoperirilor și concluziilor. Din păcate, studiile de caz nu au o structură acceptată atât de uniformă. Și, În multe Împrejurări, nici măcar nu ajung să fie publicate (Feagin et al., 1991, pp. 269-273). De aceea, pe tot parcursul realizării unui studiu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg: (a) folosirea surselor multiple de dovezi, nu doar a uneia singure; b) crearea unei baze de date a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Czechloslovakia: New Interpretations”, potrivit căuia, pe baza punerii În circulație a unor noi surse documentare trebuie continuată cercetarea cu privire la „distanțarea sovieto-română”. Apoi, profesorul Retegan exprimă pe scurt opinii cu privire la politica externă a României față de evenimentele din Cehoslovacia și trece la discutarea surselor În ordinea importanței lor și a rolului pe care l-au avut acestea În lămurirea unor aspecte. Cartea are avantajul de a fi prima care tratează aceste chestiuni pe baza studiului principalelor fonduri arhivistice (Arhivele Naționale, fond CC al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub Carol I, București, Humanitas, 1998, p. 117. • „Românul“, 9, 10 februarie 1880, p. 125; idem, 12 februarie 1880, p. 133. Vizita lui Carol era apreciată în aceeași presă conservatoare ca una anticonstituțională, datorită discutării unor probleme ce erau considerate a avea tangență cu suveranitatea națională: succesiunea la tron, proclamarea Regatului și rezolvarea problemei Dunării în favoarea Austro-Ungariei21. Conservatorii considerau că prin acțiuni vizibile de apropiere de Germania și Austro-Ungaria, România putea deranja pe „Unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opinie despre instituția mondială: „Toate indiciile arată că politica americană față de ONU devine mereu mai înclinată spre alternativă: sau subjugarea necondiționată a ONU în fața Casei Albe sau lichidarea organizației“26. Astfel, chiar și o propunere firească a Australiei și SUA, discutarea mai întâi a candidaturii neutrilor (Irlanda și Portugalia) și abia mai târziu pe cea a fostelor state inamice, era văzută la București ca o conspirație anti-estică. Existau însă aceleași iluzii cu baze juridice, de care se cramponau mai mereu diplomații
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
guvernul condus de baronul Paul von Gautsch și-a anunțat intenția de a modifica legea electorală existentă în ședința din 28 noiembrie 1905 a Consiliului Imperial din Viena. La începutul lui februarie 1906 a fost prezentat forumului legislativ central, spre discutare și aprobare, proiectul guvernamental al noii legi privitoare la alegerea deputaților în Parlamentul imperial. Proiectul prevedea introducerea dreptului de vot universal pentru cetățenii de sex masculin, după modelul statelor vest europene „cele mai cultivate“, chestiune resimțită drept o necesitate stringentă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să ne simțim mai bine la modul imediat și palpabil, dar de asemenea modifică chimia corpului nostru În așa fel Încît perioada ciclului nostru lunar poate reprezenta o aventură a sufletului feminin, și nu a luptă cu corpul femeii. După discutarea chimiei, emoțiilor și dinamicii energetice ala ciclului feminin, acest capitol vă ghidează În privința măsurilor pe care le puteți lua În timpul unei luni pentru a vă face perioada premenstruală mai puțin deranjantă. Se prezintă apoi unele tehnici energetice care se folosesc
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
grup de studiu local O modalitate foarte bună de a Învăța să practicați medicina energetică este să găsiți parteneri cu care să faceți practică. Asta Înseamnă o persoană sau un grup mic și poate implica activități simple, cum ar fi discutarea pe marginea acestei cărți sau exersarea tehnicilor după ce le-ați urmărit mai Întîi de pe DVD. Multe comunități au grupuri locale de studiu al medicinii energetice. Le puteți găsi, alături de alte persoane interesate de medicina energetică, pe HYPERLINK "http://www.energyMedicineDirectory
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul bibliografic cu care operezi, ce tabără Îți alegi, argumentele distribuindu-se destul de egal și În una, și În cealaltă. Se vede, de altfel, și din masa noastră rotundă, că adeseori discutarea anarhetipului este sufocată de partizanate personale, firești, dar neproductive. În al doilea rând, nu cred că acest concept este unul care să descrie postmodernitatea, pentru că postmodernitatea este totuși puternic nostalgică și acceptă efectele epistemei fragmentarului și a pulverizării mai mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sentimente; modul de culegere a informațiilor; descrierea metodologiei); stilul asumat: metaforic, generic, ironic, detașat etc. Toate devin funcții ale studiului calitativ, preocupat nu numai de obiectivitatea analizei, ci și de gradul de receptabilitate al informațiilor, adaptat pe specificul fiecărui context. Discutarea relațiilor sociale și a structurilor imaginarului manifestate În cultură deschide calea spre interpretări de factură calitativă, mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cum vezi, așadar, relația dintre aceste două momente istorice de criză? Marius Jucan: Asemenea paralele sunt necesare. În ce mă privește, am Încercat să sesizez o paradigmă a schimbărilor, reflectată În ceea ce s-ar putea numi o conștiință a crizei. Discutarea unei astfel de paradigme ar merita, cred, atenția diversificată a mai multor câmpuri ale criticii culturale, deși temeiurile ei ar putea fi privite ca relative, conjuncturale, inoportune, și ar provoca pe lângă focurile de artificii critice, serioase rezerve de atitudine. E
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale sunt structural influențate de credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la studiile de etnopsihologie și de psihologie națională spun mult despre nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între 1920 și 1930, o carte precum Analiza spectrală a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost că CIA și alte agenții de informații au fost subordonate controlului total al executivului și aceluiași sistem de control parlamentar ca și orice alt departament al guvernului. Chestiunea controlului parlamentar va fi abordată ulterior în acest capitol, în legătură cu discutarea relației dintre serviciile de informații și democrație. Expertiză și strategietc "Expertiză și strategie" Secțiunea anterioară a făcut referire la relația dintre nevoia de a desfășura activități în secret și managementul activităților informative. Un alt set de probleme implică relația dificilă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
arghezieni), sondează diferența specifică din scrierile gazetarului, recenzează critic ediții, resuscită sintagme devenite clișeu („poetul nepereche”), intervin în disputa deschisă de revista „Dilema” în 1998. Unghiul critic se lărgește în Polemici implicite (2003). Prin adjectivul din titlu M. își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
confiscați de fenomenul politic” va continua să se scrie în paginile revistei. În contextul dorinței generale de eliminare a fostelor comandamente din cultură, a „versificărilor festiviste” și a „prozei realiste, extrem de militante” răspunsul la întrebarea „Literatura, încotro?” devine sinonim cu discutarea și aspirația spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și rezistența operei lui, mai
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
posibilitatea de a nu păcătui, la soarta copiilor morți fără botez și la alte chestiuni de ordin moral. Din acei ani datează scrierea despre Credință și fapte (De fide et operibus), care totuși nu e dedicat exclusiv combaterii pelagienilor, ci discutării anumitor norme practice pentru admiterea la botez; pornind de la această analiză, discursul se focalizează asupra examinării raportului dintre credință și fapte pentru că iertarea de păcate e obținută de creștin prin credință care lucrează prin intermediul iubirii. În 414 a ajuns în preajma
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o vreme, o opoziție de fond, adică între operele creștine și operele (așa se zicea) păgâne, sau, oricum, profane și neoplatonice. Ca și cum un creștin n-ar putea să scrie opere tehnice fără să fie nevoit să introducă doctrina creștină în discutarea unor probleme de matematică sau de logică; mai mult, ca și cum ar fi necesar s-o facă, tocmai pentru că este creștin. Această falsă problemă a apărut deja la scurt timp după moartea lui Boethius: în epoca lui Carol cel Mare, doctrina
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vechea traducere în latină a lui Marius Mercator, o versiune armeană și una siriană. E vorba de o serie de chestiuni cristologice a căror examinare începe cu o explicație a numelor Cristos, Emanuel și Isus, după care se trece la discutarea termenilor ce pot fi folosiți pentru a vorbi despre umanitatea Logosului divin. Autorul insistă asupra uniunii (henôsis) Logosului cu natura umană, superioară oricărei posibilități omenești de a concepe unirea dintre două entități (ca o analogie imperfectă este acceptată doar cea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din trei părți distincte. Prima - divizată încă din vechime în 93 de capitole, dar nu și la origine - este un dialog între Nestorios și un anume Sofronios care începe cu o trecere în revistă a ereziilor cristologice și continuă cu discutarea unor probleme de cristologie. A doua parte, cea mai lungă (pp. 81-249 din trad. lui F. Nau), este un comentariu detaliat al documentelor conciliului de la Efes și al evenimentelor ce i-au urmat până la unirea din 433 și al consecințelor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu o cerere a lui Sofronios de trecere în revistă (de această însă dată în scris, ceea ce, evident, nu se potrivește cu un dialog) a ereziilor cristologice; acest lucru se face din nou la repezeală, înainte de a se trece la discutarea opiniilor lui Chiril și a actelor conciliului de la Efes. Apoi, în a doua parte, figura lui Sofronios dispare rapid, iar forma nu mai este deloc specifică unui dialog. În fine, așa cum am spus, numai prima parte a fost împărțită ulterior
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
expressed”. Pornind de la postulatul armonizării a două elemente printr-un al treilea enunțat de Platon, autorul observă că simpla trecere de la unitate la dualitate duce în fața „proporției” și, după prezentarea unor ecuații în relație cu diverse doctrine teologice, ajunge la discutarea „proporției divine” (Luca Pacioli), numită și sectio divina (Johannes Kepler - cu aplicare la creșterea vegetalului), sectio aurea (Leonardo da Vinci) sau „numărul de aur”. Este o invariantă „remarcabilă”, o „personalitate” printre numerele algebrice incomensurabile, prezentă în legea proporțiilor, cu aplicare
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]