2,525 matches
-
8: schimbarea la față; 9: duminica Floriilor; 12, 13, 14, 15: Paștele etc.); altele sunt panegirice ale Fecioarei (între care deja menționata omilie 1 care a provocat contra-predica lui Nestorios), ale unor sfinți sau personaje vestite (20: Ioan Hrisostomul). Deosebit de discutată este autenticitatea unei foarte lungi omilii, numărul 6, în care sunt aduse laude Mariei, mama lui Dumnezeu, și unde evocarea scenei Bunei-Vestiri se dezvoltă în dialoguri cu schimburi de replici între Maria și Iosif (c. 9) și între Maria și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Concluzia scrierii (col. 1900A rând. 9 - 1901A rând. 2) este o interpolare posterioară. Totodată, începutul Aporiilor dovedește că dificultățile logice propuse monofiziților sunt urmarea rezolvării unor aporii lansate de aceștia și chiar în interiorul secțiunii se fac trimiteri la teme deja discutate care nu apar însă în textul aflat la dispoziția noastră. Acest lucru ne permite să conchidem că aceste două scrieri reprezintă doar apendice ale unei opere vaste, pierdute, în care erau combătuți severienii; așa cum spune Richard, aceasta trebuie să fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
parte din activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o bogată rubrică de cronici și recenzii literare, susținută consecvent mai ales de N. Petrașcu. Mai participau N.I. Apostolescu, I.D. Manolache. În genere pozitive, cronicile au avut în vedere majoritatea scriitorilor vremii. Atenție s-a arătat și autorilor tineri, fiind discutate cărți de H. Sanielevici, Șt. C. Hepites, Gala Galaction, G. Ranetti, M. Sadoveanu, Il. Chendi. Cărți și reviste străine recenza, în mod obișnuit și amplu, N. Petrașcu. De altfel, revista arată interes și față de literatura universală, promovând studii despre antici
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce studiază sistematic problematica familiei nu are decât de câștigat. Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre vârsta celor ce studiază (învățământul instituționalizat de lungă durată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Intervențiile se referă la sublinierea și reformularea unei opinii, precum și la sinteze progresive. Cel care conduce interviul trebuie să realizeze ceea ce se numește „nedirijarea asupra fondului și dirijarea formei”. Adică să își trădeze cât mai puțin propria părere față de tema discutată, dar să știe să stăpânească grupul, să depășească momentele dificile, cum ar fi cele legate de participanții care monopolizează schimbul de replici, de încurajarea celor timizi, de aplanarea tensiunilor ivite (Mucchielli, 1968). S-ar putea crede că situațiile de grup
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
simț moral trăiesc intens situația copiilor lor rămași fără tată sau având unul vitreg. Dincolo de problemele specifice pe care le au bărbații și femeile în familiile reconstituite, principalele tipuri (și surse) de conflict în asemenea unități domestice sunt: problemele deja discutate ale disciplinării și educației. Să mai adăugăm aici că ele sunt o sursă de conflict între soți. Părintele biologic îl vede pe cel vitreg (în cauză sunt preponderent tații) ca fiind prea autoritar, dur și subiectiv. La rândul lui, acesta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
La o analiză mai concretă și la nivelul cercetărilor efective, distincțiile, relativ ușor de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau, oricum, devin problematice. Delimitările conceptuale nu trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adaptare, identificare și solidaritate și cea utilitarist-personală). 2) După cum am sugerat prin expresia „politică atitudinală”, oamenii, deliberat sau nu, manifestă atitudini și funcții ale acestora în acord cu ecuația complexă a interacțiunii dintre alți factori de personalitate și situații, subiect discutat și în prezenta lucrare. 3) Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
directe scade probabilitatea ca atitudinea în cauză să fie schimbată. Decisive în schimbare sunt însă implicațiile poziției propuse de sursă asupra subiectului-receptor. Și aceasta înseamnă, în primul rând, cum și cât afectează interesele și valorile de bază ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
importante, cu mare probabilitate va opera ruta centrală. Importanța problemei apare ca variabilă-cheie în modelul preconizat de R. Petty și I. Cacioppo (1986), iar Axsom și colaboratorii săi (1987) au constatat experimental că gradul de implicare a audienței în subiectul discutat este predictorul cel mai bun pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului -; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra faptului dacă e bine să contribui cu o sumă de bani pentru campania electorală a acestuia (comportament). A doua orientare are ca obiect-țintă însuși comportamentul și se centrează foarte mult pe consecințele așteptate, așa cum se vede și în modelul discutat mai sus. Studiile clasice, în tradiția lui La Piere (1934), focalizate pe relația directă dintre atitudine și obiectul său (prima orientare), au cunoscut o revigorare prin luarea în considerare a unor mecanisme cognitive specifice, printre care mai relevant e acela
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un grup de 10-15 persoane (se transmite mesajul la urechea unei alte persoane, în șir indian, până ce acesta este transmis de la penultima persoană la ultimul membru al grupului). Observați cum mesajul a suferit o transformare prin aceste reformulări succesive și discutați modalitățile prin care puteți face comunicarea mai eficientă (transmiterea să fie mai fidelă). 3. La feedback propunem două exerciții care au impact în dezvoltarea unui mod propriu de a înțelege și conceptualiza fenomenul. Primul exercițiu presupune să încercați ca atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra acestuia). În același timp, dacă, spre exemplu, unul dintre directorii despre care vorbeam mai devreme îl întâlnește pe portarul întreprinderii la o petrecere a unor prieteni, este de presupus că distanța folosită va fi mai mică; 4) Natura problemei discutate - este de la sine înțeles că dacă discutăm despre probleme personale sau secrete, distanța va fi mai redusă decât dacă abordăm subiecte impersonale, de interes general. 5) Sexul și vârsta - cercetările arată că, de obicei, femeile stau mai aproape una de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de obicei. Apoi relatați în cuprinsul unei pagini reacțiile pe care le-au avut ceilalți și ce sentimente ați încercat la rândul dumneavoastră. Încercați să convingeți pe câțiva membri ai grupului dumneavoastră de discuție să încerce același experiment și apoi discutați rezultatele obținute, într-o ședință de grup. 9. La final, puteți încerca un exercițiu de reflecție care să vă ajute în însușirea corectă a deprinderilor de a comunica eficient cu ajutorul tuturor formelor comunicării. Pentru aceasta, vă veți gândi că trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai ușor forma discursului dumneavoastră și pentru a obține toate variabilele de care aveți nevoie în acest scop, puteți folosi: definițiile (arată ce este un fenomen, ce înseamnă un anumit concept etc.; definițiile sunt importante pentru introducerea audienței în problematica discutată); compararea (punctarea similarităților dintre două sau mai multe lucruri; este utilă, de asemenea, în clarificarea unui anumit aspect - spre exemplu, dacă un părinte este îngrijorat să-și lase băiatul la o petrecere până dimineața, i se poate oferi următorul raționament
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
abordare inversă (de la efect la cauză, când veți începe cu fenomenul fluctuației de personal în unele organizații pentru a ajunge la lipsa climatului deschis spre comunicare). Ordonarea de tip problemă-soluție recomandă doi pași: (1) determinarea problemelor care apar în situația discutată și (2) oferirea unor soluții posibile pentru remedierea acestora (spre exemplu, veți identifica o problemă în organizația dumneavoastră, în sensul că există un climat conflictual și dezvoltați o soluție prin pregătirea membrilor organizației în comunicarea eficientă și managementul conflictului; un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ordonarea după metoda dificultății presupune organizarea materialului (în special la conținuturile care se înscriu într-o arie tehnică) pornind de la aspectele cele mai simple în direcția celor mai dificile. Ordonarea după subiect (topică) reclamă găsirea unor elemente interne ale temei discutate, care să dezvolte o organizare a prezentării, împărțirea prezentării în mai multe teme principale; pentru aceasta putem folosi: dezvoltarea în sfera avantajelor și dezavantajelor, percepția mai multor categorii de persoane asupra acestor fenomene etc. Pentru a dezvolta trecerea de la o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile; - curiozitatea față de subiectele discutate; - admirația pentru vorbitor; de altfel, prestigiul este un factor deosebit de important în ceea ce privește eficiența comunicării, dacă amintim numai experimentele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile; - curiozitatea față de subiectele discutate; - admirația pentru vorbitor; de altfel, prestigiul este un factor deosebit de important în ceea ce privește eficiența comunicării, dacă amintim numai experimentele lui Muzafer Sherif referitoare la conformarea la norma de grup (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 79). Acești factori (și numărul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Jean-Léon Beauvois, coeziunea se definește prin intermediul a două dintre modalitățile sale de apariție: compromisul, văzut drept un acord găsit datorită moderației, fiecare parte făcând concesii, și consensul, privit drept rezultat al unei dezbateri în care pozițiile au fost expuse și discutate, regula rămânând aceea de a ajunge la un acord (De Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 214). Mai coezive sunt: - grupurile cu atitudini similare; - grupurile de succes; - grupurile cu obiective precise etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în mod integrat - ce se referă la punerea laolaltă și utilizarea mai multor surse de informații în același timp; (2) atenția selectivă - se referă la abilitatea de a alege părțile relevante din informație similar cu ignorarea elementelor irelevante pentru problema discutată; (3) compararea - se referă la abilitatea de a determina ceea ce este similar și ceea ce este diferit la situațiile analizate; (4) conectarea evenimentelor- se referă la abilitatea de a asocia o activitate cu alta și de a utiliza aceste asociații în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unui lucru cu cele ce reprezintă mai degrabă funcțiile secundare; în generarea unor strategii de soluționare a unor probleme o astfel de confuzie poate conduce la obținerea unor pseudosoluții ori a unor soluții ineficiente în raport cu acea problemă (în cazul discutat, să se investească energie în alegerea culorii unui pahar făcut din materialul unei site - soluția găsită nu va ajuta cu nimic procesul în sine). 13.1.2.6. Metoda „mănunchiului de banane” (bunches of bannanas) tc "13.1.2.6
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
brainwriting ce presupune un grup de patru până la opt persoane dispuse în jurul unei mese (ori în cerc de scaune). Cursanții trebuie să se afle suficient de departe unii de ceilalți pentru a avea o anumită intimitate. Problema este stabilită și discutată până când este înțeleasă. Fiecare participant (în mod privat/separat) construiește una sau mai multe schițe (pe foi separate), după cum vede el rezolvarea problemei, „pasând” schița persoanei din dreapta sa în momentul în care a definitivat-o. Mediatorul trebuie să stabilească o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate fi folosită și pentru a valoriza ceva ce s-a petrecut deja. 5. Pălăria verde reprezintă rolul dominat de creativitate, identificarea alternativelor, provocărilor și schimbărilor. 6. Pălăria albastră legiferează rolul de control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc "13.2.3.8. De la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]