1,774 matches
-
din spațiul subarahnoidian au alte cauze: malformații arteriovenoase cerebrale (4-5% din cazuri) sau spinale (rareori), hemoragia idiopatică perimezencefalică și prepontină (hemoragia pretruncală neanevrismală, considerată în prezent ca o HSA prin ruptură de vase mici de la acest nivel), vasculite ale SNC, disecția arterelor cerebrale, tulburări de coagulare, consumul de droguri (cocaina), HSA idiopatică (cel mai probabil anevrism care s-a trombozat în momentul rupturii). Pentru diagnosticul diferențial este important de notat că această clasificare se referă la hemoragiile subarahnoidiene apărute spontan și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
indicații asupra anevrismului rupt (sediul hemoragiei); 6. poate prezice locația anevrismului în 70% din cazuri: a. sânge predominant în ventriculi, în special IV și III sugerează o sursă a sângerării în fosa posterioară, cum ar fi anevrismele de PICA sau disecția de artera vertebrală, b. sânge în porțiunea interemisferică anterioară sugerează un anevrism de AcoA, c. sânge predominant în fisura silviană este comun în anevrisme de ACM. Puncția lombară. Este testul cu sensibilitatea cea mai mare pentru HSA. Cu toate acestea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
HSA secundară (asociată), alteori boala de bază se identifică mai greu, necesită urmărire și reevaluare. 2. Nu toate HSA propriu-zise sunt date de ruptura unui anevrism cerebral, ci numai 80% dintre ele. Dacă adăugam circa 10% cazuri de malformații arteriovenoase, disecții arteriale și hemoragii prepontine și perimezencefalice, tot mai rămân circa 10% dintre cazuri în care angiografia nu indică sursa hemoragiei. În aceste cazuri trebuie reluată și aprofundată investigația tulburărilor de coagulare și a sindroamelor hemoragipare, a vasculitelor, reevaluat consumul drogurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hematoame intracraniene (intracerebrale, mai rar subdurale) care în cazul unui efect de masă semnificativ, necesită operația de urgență (evacuarea hematomului și cliparea anevrismului). La pacienții în stare gravă dacă evacuarea hematomului nu se însoțește de reluarea hemoragiei anevrismale intervenția de disecție și clipare a anevrismului se poate amâna pentru un timp ulterior. Pacienții cu stare proastă, risc anestezic și operator crescut, pot fi agravați de o intervenție precoce atât sub raportul leziunii cerebrale secundare, cât și sub raportul tulburărilor vegetative și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
printr-un colet. Mai rar se întâlnesc anevrisme fuziforme (dilatație globală a unui segment de vas, fără colet, prezente în special pe arterele vertebrale și bazilară) (fig. 5.19). Anevrismul disecant constă în apariția unei dilatații a vasului în urma unei disecții arteriale (pătrunderea sângelui între două straturi ale peretelui arterial) în special între adventice și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce determină hemoragie subarahnoidiană. Într-un număr important de cazuri ruptura se asociază și cu una
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
decursul vieții, proemină treptat formând anevrismul. La ora actuală etiopatogenia este 387 considerată mai degrabă de tip degenerativ. Unele au origine infecțioasă demonstrată (de obicei în endocardite) sau post-traumatică (3-5%). Anevrismele fusiforme sunt cel mai adesea aterosclerotice, uneori rezultatul unei disecții între tunicile vasculare (anevrisme disecante). Numeroase observații clinice, date experimentale și studii statistice moderne susțin mai degrabă un model degenerativ multifactorial al patogenezei ASIC decât modelul congenital amintit. În zonele de perete arterial supuse unui stres hemodinamic important se produce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anatomia anevrismului, abilitatea neurochirurgului, dotarea serviciului. Cliparea chirurgicală a coletului sau ocluzionarea sacului anevrismal cu spirale metalice (GDC - Guglielmi Detachable Coils) introduse pe cale endovasculară, constituie în prezent metodele de elecție în tratamentul majorității anevrismelor. Standardul curent în practica chirurgicală impune disecția microchirurgicală și cliparea coletului anevrismal. Scopul chirurgiei anevrismale este închiderea anevrismului cu păstrarea intactă a tuturor vaselor normale și reducerea la minim a leziunilor pe țesutul cerebral și nervii cranieni. Plasarea clipului prea jos pe vas duce la obturarea vasului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clipului prea jos pe vas duce la obturarea vasului purtător, în timp ce plasarea prea distală lasă pe loc un rest anevrismal cu un oarecare risc de ruptură ulterioară (fig. 5.24). Utilizarea clipurilor temporare pe artera aferentă pe parcursul diferitelor etape în disecție și clipare, în special în cazul anevrismelor mari și dificile a intrat în tehnicile curente odată cu îmbunătățirea măsurilor intraoperatorii de protecție cerebrală la ischemie. Anevrismele care nu pot fi clipate (anevrisme fusiforme, unele anevrisme complexe sau gigante) trebuie abordate prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
edemul cerebral este cel mai sever imediat după HSA (implică o retracție a creierului mai agresivă, retractoarele au o tendință mai mare să producă dilacerări în acest creier mult mai friabil); posibila creștere a incidentei vasospasmului după chirurgia precoce datorită disecției pe vase [3], sau după manipulările cateterelor în cazul intervenției endovasculare. Prognosticul pare să fie mai nefavorabil când intervenția chirurgicală se practică între zilele 4-10 după HSA („intervalul vasospastic”) față de intervențiile precoce sau tardive [3]. Anevrismele multiple (fig. 5.26
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a scădea distrucția masei cerebrale. De obicei, după evacuarea hematomului presiunea și efectul de masă scad facilitând repunerea voletului osos [6,12,14]. Pentru hemoragia putaminală se pot folosi două aborduri: transtemporal și transsylvian. Abordul transsyilvian implică un volet pterional, disecția văii Sylviene, corticectomie de 0,5-1 cm la nivelul suprafeței cortexului insular cel mai aproape de hematom, evacuare și hemostază. Pentru hemoragiile putaminale cu extensie marcată la nivel temoporal, abordul transtemporal poate fi indicat [6]. Hemoragiile de la nivel talamic și pontin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a scădea distrucția masei cerebrale. De obicei, după evacuarea hematomului presiunea și efectul de masă scad facilitând repunerea voletului osos [6,12,14]. Pentru hemoragia putaminală se pot folosi două aborduri: transtemporal și transsylvian. Abordul transsyilvian implică un volet pterional, disecția văii Sylviene, corticectomie de 0,5-1 cm la nivelul suprafeței cortexului insular cel mai aproape de hematom, evacuare și hemostază. Pentru hemoragiile putaminale cu extensie marcată la nivel temoporal, abordul transtemporal poate fi indicat [6]. Hemoragiile de la nivel talamic și pontin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral postoperator, o cranectomie largă asigură un spațiu suplimentar pentru a evita creșterea presiunii intracraniene (fig. 5.40). Tehnica de realizarea a exciziei MAV cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea și eliminarea vaselor nutritive, disecția circumferențială a nidusului, disecția apexului, eliminarea pediculilor venoși și hemostaza definitivă [1]. Identificarea, disecția și ocluderea vaselor nutritive reprezintă primul pas, aceasta incluzând disecția arterelor tributare MAV până la nivelul nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
largă asigură un spațiu suplimentar pentru a evita creșterea presiunii intracraniene (fig. 5.40). Tehnica de realizarea a exciziei MAV cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea și eliminarea vaselor nutritive, disecția circumferențială a nidusului, disecția apexului, eliminarea pediculilor venoși și hemostaza definitivă [1]. Identificarea, disecția și ocluderea vaselor nutritive reprezintă primul pas, aceasta incluzând disecția arterelor tributare MAV până la nivelul nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența arterelor „en passage” la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intracraniene (fig. 5.40). Tehnica de realizarea a exciziei MAV cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea și eliminarea vaselor nutritive, disecția circumferențială a nidusului, disecția apexului, eliminarea pediculilor venoși și hemostaza definitivă [1]. Identificarea, disecția și ocluderea vaselor nutritive reprezintă primul pas, aceasta incluzând disecția arterelor tributare MAV până la nivelul nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența arterelor „en passage” la nivelul MAV care deservesc țesutul cerebral învecinat; aceste vase urmează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea și eliminarea vaselor nutritive, disecția circumferențială a nidusului, disecția apexului, eliminarea pediculilor venoși și hemostaza definitivă [1]. Identificarea, disecția și ocluderea vaselor nutritive reprezintă primul pas, aceasta incluzând disecția arterelor tributare MAV până la nivelul nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența arterelor „en passage” la nivelul MAV care deservesc țesutul cerebral învecinat; aceste vase urmează a fi prezervate. Disecția vasului nutritiv în interiorul șanțului intergiral se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nutritive reprezintă primul pas, aceasta incluzând disecția arterelor tributare MAV până la nivelul nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența arterelor „en passage” la nivelul MAV care deservesc țesutul cerebral învecinat; aceste vase urmează a fi prezervate. Disecția vasului nutritiv în interiorul șanțului intergiral se face cu prezervarea venelor de drenaj normale precum și a arteriorelor ce emerg din acesta spre suprafața corexului. Cea mai eficientă metodă de ocludere a vaselor nutritive este coagularea lor bipolară, urmată de secționarea microchirugicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vaselor nutritive este coagularea lor bipolară, urmată de secționarea microchirugicală (fig. 5.41). Extrem de rar este nevoie de aplicarea unor clipuri vasculare și secționarea vasului între acestea (fig. 5.42). Se remarcă prezența clipului vascular plasat la nivelul anevrismului intraventricular. Disecția circumferențială a nidusului se va realiza după individualizarea și excluderea arterelor nutritive. Aceasta trebuie realizată cât mai aproape de marginile leziunii, pentru a evita lezarea țesutului cerebral adiacent, mai ales la nivelul ariilor elocvente. Prin coagularea pereților nidusului se obține un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nidusului se obține un plan de clivaj care poate fi dezvoltat progresiv, circumferențial, protejând cortexul adiacent cu tampoane de bumbac îmbibate în ser. Coagularea progresivă a nidusului va duce la reducerea volumului acestuia și la crearea de noi spații de disecție. Disecția apexului reprezintă etapa cea mai dificilă deoarece disecția vaselor, coagularea lor și hemostaza la acest nivel sunt dificile, având în vedere profunzimea la care se lucrează. Ocluderea și rezecția pediculilor venoși reprezintă o etapă în care trebuie acordată atenție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se obține un plan de clivaj care poate fi dezvoltat progresiv, circumferențial, protejând cortexul adiacent cu tampoane de bumbac îmbibate în ser. Coagularea progresivă a nidusului va duce la reducerea volumului acestuia și la crearea de noi spații de disecție. Disecția apexului reprezintă etapa cea mai dificilă deoarece disecția vaselor, coagularea lor și hemostaza la acest nivel sunt dificile, având în vedere profunzimea la care se lucrează. Ocluderea și rezecția pediculilor venoși reprezintă o etapă în care trebuie acordată atenție vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fi dezvoltat progresiv, circumferențial, protejând cortexul adiacent cu tampoane de bumbac îmbibate în ser. Coagularea progresivă a nidusului va duce la reducerea volumului acestuia și la crearea de noi spații de disecție. Disecția apexului reprezintă etapa cea mai dificilă deoarece disecția vaselor, coagularea lor și hemostaza la acest nivel sunt dificile, având în vedere profunzimea la care se lucrează. Ocluderea și rezecția pediculilor venoși reprezintă o etapă în care trebuie acordată atenție vaselor nutritive mici restante care se pot afla sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este acceptat procedura ar trebui realizată în primele 48 de ore de la debutul infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ disecția carotidiană, displazia fibromusculară, vasospasmul, iradierea, arterita. În studiul Framingham, prevalența unei stenoze carotidiene semnificative (> 50% ecografic) a fost de 7% la femei și 9% la bărbați cu vârste de peste 66 ani [1]. Prevalența este mai mare la cei cu risc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și sindromul de hiperperfuzie cerebrală. - Complicații cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, IMA, disecție de carotidă (< 1%), vasospasm (10-15%), restenozare. - Complicații legate de instrumentar: alterarea stentului, migrare (< 1%) sau complicații locale (infecții, hematom). CONDUITA TERAPEUTICĂ În afara vârstei și comorbidităților asociate care au un impact clar asupra prognosticului bolii obstructive carotidiene, decizia terapeutică trebuie sa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
odată cu maturizarea grefonului. Preoperator este necesară realizarea unei angiografii care să evidențieze cursul, permeabilitatea și ramurile ATS de pe partea ipsilaterală anastomozei. Înaintea intervenției chirurgicale se folosește ecografia Doppler pentru a localiza ATS și pentru a marca astfel locul inciziei. După disecția arterei se realizează craniectomia la aproximativ 6 cm deasupra conductului auditiv extern (Chater’s point) și se alege un ram din ACM potrivit ca și calibru pentru anastomoză. Partea distală din ATS și ramul din ACM sunt pregatite pentru anastomoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
unei analize critice a discursului public în deceniul trecut, precum și a dialogurilor culturale sau a observațiilor subtile asupra lumii americane. Chiar și în prezentarea de la Iași, care, în ciuda afișului, a fost mai curând o formă de prelecțiune populară decât de disecție profesionistă, am regăsit perspective și puncte comune cu autorul, dar, evident, nu acestea fac obiectul rândurilor de față, ci chestiunile polemice. În primul rând, resping activ ideea că e o fatalitate că publicul vrea orori, vulgaritate și fapte diverse declasate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), dar și cu volumul coordonat de mine, în 2006, la Institutul Cultural Român, care nu întîmplător intitulat T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți. Este vorba, prin urmare, despre o lucrare ce continuă nuanțe, disecții ori chestiuni rămase nesoluționate pe alocuri sau nespuse în cărțile mai sus amintite, în funcție de turnura politică și socială luată de România în ultimii ani. Modesta mea speranță este că intervențiile (din textele de atitudine) au contribuit și ele, într-o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]