820 matches
-
națională, eliberarea teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea față de protagoniștii războiului rece și reglementarea pașnică a conflictelor. Totuși, interese de grup, simpatii personale sau obligații mutuale mai mult sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea o structură suprastatală sau federativă panafricană (deși au existat
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
influenței asupra deciziilor suveranului, derivată din necesitățile fiscale mereu crescânde ale țării, a condițiilor ce li se ofereau pentru acordarea sfatului și ajutorului, obținând noi concesii și privilegii. Principii vor profita însă de nenumărate ori de atitudinea diferită și de disensiunile ivite în rândul stărilor, pentru a menține un permanent echilibru și, în acest fel, unitatea propriilor teritorii, la fel ca și autoritatea proprie. Particularitatea intereselor și aici putem vorbi de dreptul războiului privat (Fehde) al nobilimii, de privilegiile orașelor etc.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de care se simțea amenințată după războiul din 1870-1871. În această încercare, Germania căuta aliați cu care să nu rivalizeze, așa cum era de pildă cazul Marii Britanii în problema coloniilor. Urmărind să contracareze influența Rusiei în Balcani, Austro-Ungaria se alia Germaniei. Disensiunile nu vor întârzia să apară. Bismarck a putut neutraliza efectele unei alianțe austro-germane amenințătoare pentru Rusia, negociind în 1884 un tratat secret ruso-german, pentru a împiedica Rusia să caute un aliat în Franța 452. Congresul coloniilor constituie un moment în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al 4-lea Congres Sionist s-a decis stabilirea unui cămin național pentru evrei (n Argentina, iar la următorul Congres (din 1906) s-a propus că Palestina să fie patria evreilor. Cu toate acestea, în pofida eforturilor lui Herzl și din cauza disensiunilor manifestate în interiorul mișcării sioniste, la care s-a adăugat și divizarea treptată a Yishuv,317 s-a înregistrat eșecul politicii herzliene. O variantă de colonizare a fost propusă de guvernul britanic, Clement Hill (Superintendent al Protectoratelor Britanice din Africa, 14
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial niciun stat nu a fost mai preocupat de asigurarea securității naționale precum Israelul, justificarea regăsindu-se în faptul că încă din primele decenii de la înființarea statului acesta a fost implicat în numeroase disensiuni și conflicte armate cu statele arabe din regiune. De asemenea, pe parcursul istoriei poporului evreu au existat momente care au marcat definitiv și ireversibil mentalul colectiv; în acest sens, uciderea a aproximativ șase milioane de evrei de către Germania nazistă (în timpul celui
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat Între 1908-1916, disensiunile rezolvîndu- se. (Anexa 1) De la locul numit „ la altoi ” , de unde pleacă primul deal, puțin spre apus, se Întinde o poiană ce coboară În pantă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat Între 1908-1916, disensiunile rezolvîndu- se. (Anexa 1) De la locul numit „ la altoi ” , de unde pleacă primul deal, puțin spre apus, se Întinde o poiană ce coboară În pantă ușoară spre sud, În formă de triunghi, cu baza mare jos. VÎrful de sus al triunghiului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
slab, de care se bucură intelectualii în cercurile politice unde domină elementele pure și dure. Mai întâi, reacția naturală a omului politic autentic. El este un om de acțiune, nu de analiză și reflexie. Complicațiile intelectuale îl irită, fiindcă produc disensiuni, fracționări, frânează luarea de decizii rapide în momente hotărâtoare. Egocentrismele, orgoliile, competițiile pentru șefii și liste i se par o calamitate și, adesea, chiar sunt o mare calamitate. Cam câte metamorfoze, fracțiuni, aripi etc. cunoaște vechiul partid, eram să spunem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Apare în special la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale SNC sau cu retard mintal. Climatul educațional (familial și formal) încărcat de nedreptate, lipsa de respect, rigiditate, restricții excesive și dezechilibrul dintre dragoste și puniție (pedeapsa), libertate excesivă, disensiuni în educație, generează neascultarea. 2) Ascultarea (supunerea) Este reacția pozitivă a copilului la solicitările celor din jur și depinde de relația emoțională cu acele persoane. Relația pozitivă părinte-copil va determina un comportament pozitiv al copilului. 3) Agresivitatea Este tendința spre
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai constituie un subiect de dezbatere. În acest sens, citându-l pe Dahl (1970), "sunt democrații toate regimurile care se disting prin garanția reală a celei mai ample participări politice a populației adulte, masculină și feminină, și prin posibilitatea existenței disensiunii și a opoziției". În plan general, această definiție e mai simplă și mai substanțială decât cea a lui Sartori, care poate fi folosită pentru o mai bună înțelegere a termenului. Pentru Sartori (1957: 105), democrația este, mai degrabă, "un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
celei de-a doua definiții, mai complexă, prima definiție, mai directă și simplă, are meritul de a conține o descriere empirică, specifică, a regimurilor democratice (preferabilă în cazul în care se urmează o direcție de investigație empirică). În timp ce participarea și disensiunea sunt, împreună, caracteristici inamovibile ale democrației liberale a maselor, competiția și receptivitatea sunt trăsături centrale ale unei viziuni normative, puțin relevante pentru o definiție empirică. Pare corectă viziunea lui Sartori care susține, indirect, indispensabilitatea unui grad minim de competiție și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Rezultă că cele două elemente sunt indispensabile pentru a valorifica diferența dintre un regim real și o democrație ideală, dar secundare pentru a cataloga o țară ca fiind o democrație reală; în acest caz este mai oportună studierea participării și disensiunii. Cu alte cuvinte, dacă competiția și receptivitatea sunt cvasi-inexistente, dar sunt garantate, concret, drepturi și libertăți, și se oferă posibilitatea participării și a disensiunii, oare nu vorbim despre un regim democratic? Gândindu-ne la țări considerate democratice, ca Italia sau
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o țară ca fiind o democrație reală; în acest caz este mai oportună studierea participării și disensiunii. Cu alte cuvinte, dacă competiția și receptivitatea sunt cvasi-inexistente, dar sunt garantate, concret, drepturi și libertăți, și se oferă posibilitatea participării și a disensiunii, oare nu vorbim despre un regim democratic? Gândindu-ne la țări considerate democratice, ca Italia sau Elveția, caracterizate, prima de o receptivitate scăzută - oricum s-ar măsura această noțiune problematică - și a doua de o hegemonie a social-democrației care durează
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
neglijat sau subestimat): democrația este un regim caracterizat de reguli și instituții care echilibrează realități diferite. Așa cum pune în evidență chiar definiția procedurală, democrația necesită un fel de acord general asupra regulilor și, în același timp, ea trebuie să accepte disensiunea și conflictul în privința conținuturilor acestora. Democrația trebuie să admită incertitudinea rezultatelor decizionale, dar are nevoie de certitudinea regulilor astfel încât acea incertitudine să fie limitată; nu poate, de exemplu, să elimine dreptul la proprietate privată. Trebuie să aplice regula majorității, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au pierdut anumite ingrediente esențiale ale genus-ului nedemocratic, dar care nu posedă (deocamdată) toate caracteristicile prevăzute în definiția minimală a democrației. În acest sens, înainte de toate, dacă există limite în exprimarea efectivă a votului și în gradul de admitere a disensiunii și opoziției, dar și în corectitudinea alegerilor, se poate vorbi de o democrație protejată. Prin acest termen se înțelege că cvasi-democrația în discuție, numită de Merkel și Croissant (2000: 10) "democrație dominantă", este controlată de aparatul militar sau de forțe
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
numai ca nu are loc consolidarea sau stabilizarea, dar se destramă coaliția la putere. Conflictul poate fi depășit prin medierea între lideri sau poate conduce la ieșirea din scena a unor actori, și, eventual, la intrarea altora în coaliție. Izbucnirea disensiunii poate fi dată de o chestiune esențială sau de mai multe teme secundare. Importantă este observarea faptului că adoptarea primelor decizii de fond reprezintă și adevăratul test al coaliției care instaurează regimul. În urma acestui test se poate vedea că, între
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Grupului celor Zece: la un colocviu despre științele cognitive organizat de AFCET, desfășurat la Versailles în 1982, mi-a trimis un bilet în care mă întreba: Cînd reîncepem Grupul celor Zece?". Cred că a prețuit acea perioadă, chiar dacă au existat disensiuni între el și unii membrii ai grupului, mai tîrziu. B.C. Formația sa filosofică îl împingea să fie foarte atent la semnificația cuvintelor? J.R. Da, ne mustra mereu în legătură cu folosirea anumitor cuvinte și le preciza sensul. A jucat un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
predecesori din secolul al XVIII-lea, ei urmăreau căutarea adevărului economic, cu singurul scop de a fi utili semenilor lor. Dacă între ei se manifesta vreo divergență de opinie, imediat o discuție comună venea să lumineze punctul asupra căruia plana disensiunea și se întâmpla foarte rar ca obstacolul care oprise inteligența unuia să nu cedeze la efortul tuturor. Astfel, grație acestei frecventări a oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre noi, îmbogățindu-se în fiecare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aproape că i-a semnalat ca fiind doctori ai antagonismului. Și este cu atât mai de mirare maniera în care îi trazează, întrucât examinând de aproape inovațiile pe care a dorit să le introducă în știință, se poate observa că disensiunea privește întotdeauna cuvintele și nu chestiunile în sine. Astfel, formula afectuoasă a lui Bastiat, serviciile se schimbă pe servicii, se aseamănă până în punctul de a se confunda cu formula economiștilor, produsele se schimbă pe produse; teoria sa asupra valorii nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rentei, schisma sa nu provine decât dintr-o falsă interpretare a doctrinei lui Ricardo, o doctrină care nu implică deloc, așa cum presupune Bastiat, "opulența progresivă a oamenilor care nu trebuie să lucreze; mizeria progresivă a oamenilor muncii"75. Dar aceste disensiuni, oricât de puțin considerabile ar fi în fond, nu sunt mai puțin arătate cu degetul în ceea ce privește forma. Rezultă de aici că, citind Armoniile, oamenii străini științei își vor face inevitabil o idee destul de falsă privind doctrinele și tendințele maeștrilor economiei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Italia și Grecia. În ciuda schimbărilor care au loc în politica internă, Eminescu alocă acestora un spațiu relativ restrâns în Curierul de Iași, comparativ cu paginile dedicate subiectelor de politică externă. Faptul este explicabil în condițiile în care gazetarul consideră puerile disensiunile dintre partidele politice românești, în raport cu situația politică internațională și cu evenimentele care se produc în spațiul european. Partidul Conservator, condus de Lascăr Catargiu, se retrage de la putere în 3 aprilie 1876, iar guvernul ajunge în mâinile unui minister de tranziție
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Liberal, avându-l în frunte pe I.C. Brătianu, vine la guvernare, desemnându-l ca președinte al Adunării deputaților pe C.A. Rosetti. Guvernul liberal se menține la putere până în 23 martie 1888, când este înlocuit de conservatori. Eminescu critică vehement disensiunile dintre grupările politice în contextul unei situații extrem de dificile pentru țară. Articolele dedicate problemelor economice, sociale și politice ale țării, elaborate în această perioadă, constituie un preambul pentru amplele materiale publicate mai târziu în paginile cotidianului Timpul. Textele au la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la un acord în ceea ce privește regulile universal valabile pentru toate jocurile de limbaj. La fel ca și Rorty, Best și Kellner 122 consideră că în contrast atât cu Habermas, cât și cu Lyotard, există situații în care este bine să cultivi disensiunile și diferențele, pe când în altele, în special cele politice sau etice, este necesară atingerea consensului. În același sens, Matei Călinescu consideră că este greșit să adopți consensul sau dezacordul drept valori în sine, contextul, miza dialogului, cauza sa și chiar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Habermas s-a îndepărtat de acest postulat, Discursul filosofic al modernității fiind posibil de lecturat "drept o metanarațiune care utilizează o construcție literară, o retorică bogată și o frecventă pasiune morală și politică. În timp ce luptă pentru consens, textul său adoptă disensiunea, atacând atât anumite forme ale teoriei moderne, cât și oponenții săi postmoderni. Tonul său este în mod clar polemic și el caută foarte rar elemente comune sau puncte de acord, preferând să se angajeze în polemici de obicei pasionate și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mod clar polemic și el caută foarte rar elemente comune sau puncte de acord, preferând să se angajeze în polemici de obicei pasionate și câteodată chiar exagerate. Chiar dacă Habermas apără consensul, textele sale filosofice de dată recentă pun în scenă disensiunea și polemicile"125. Urmărind disputa Habermas Lyotard, de cele mai multe ori transformată într-un triunghi teoretic prin prisma "arbitrajului" lui Richard Rorty, Ihab Hassan reflectă asupra distincțiilor dintre cele două teorii, dintre care cele mai importante rămânând respingerea metanarațiunilor și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]