KorAP: Find »[drukola/base=dislocare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...65 >

1,603 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

fiind un diagnostic indiscutabil al deplasării V-la-C. Poletto (2014) insistă asupra acestei deosebiri în analiza italianei vechi, bazându-se mai ales pe distribuția verbului prin raportare la adverbele care diagnostichează ridicarea verbului din domeniul vP. De asemenea, unele tipuri de dislocare din spaniola veche (cel puțin în propozițiile subordonate) este posibil să rezulte și din faptul că pronumele clitice în spaniola veche au o gramatică dublă: în propozițiile subordonate, sunt atestate clitice și la dreapta negației (clitice orientate spre flexiune), și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pe procese sintactice diferite. Este însă de reținut posibilitatea ca elementele funcționale, în mod tipic adiacente la verb în varietățile moderne, să apară în nonadiacență la verb în varietățile romanice vechi, dând naștere astfel la complexe verbale discontinue. 4.2 Dislocarea nucleului verbal în limba română veche 4.2.1 Delimitarea fenomenului Se pot delimita mai multe categorii de structuri cu dislocare, în funcție de elementul funcțional care apare în nonadiacență la verbul lexical. Vom folosi spre exemplificare mai ales excerpte din texte

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să apară în nonadiacență la verb în varietățile romanice vechi, dând naștere astfel la complexe verbale discontinue. 4.2 Dislocarea nucleului verbal în limba română veche 4.2.1 Delimitarea fenomenului Se pot delimita mai multe categorii de structuri cu dislocare, în funcție de elementul funcțional care apare în nonadiacență la verbul lexical. Vom folosi spre exemplificare mai ales excerpte din texte de secol 16, unde fenomenul apare cu cea mai mare frecvență, dar vom reține concluzia din Dragomirescu (2014), anume că dislocarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
dislocare, în funcție de elementul funcțional care apare în nonadiacență la verbul lexical. Vom folosi spre exemplificare mai ales excerpte din texte de secol 16, unde fenomenul apare cu cea mai mare frecvență, dar vom reține concluzia din Dragomirescu (2014), anume că dislocarea este atestată cu o frecvență descrescândă până către sfârșitul secolului al 18-lea. Structurile cel mai bine reprezentate sunt acelea în care (cliticul și) auxiliarul (151) / auxiliarele (152) apar apar la distanță de verb: (151) a. aueilăsat cu al lor

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
tine decât cu ei (PO.1582: 60) (152) a. aceaea care ară fi înnapoirămas (DÎ.XXXVI.1600) b. de-ai hidomiatasârguitsă fiipână acmuvenit (DÎ.XCIII.1593) c. de va fiomulzăcând spre moarte (CPrav.1560−2: 6v) Mai slab reprezentată este dislocarea cliticului pronominal de verb: (153) a. afară să neprentru ealeispăsim (CCat.1560: 5r) b. Tată milostiv, ce tenoiuluimu (CM.1567: 233v) c. Și nepre noislobozi (FT.1571−5: 3r) d. nu grăbi pre noi tu să nenoigiudeci (FT.1571−5

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1571−5: 3r) d. nu grăbi pre noi tu să nenoigiudeci (FT.1571−5: 3r) e. așa ne tarepedepsești(FT.1571−5: 3v) În fine, complementizatorul de subjonctiv să poate apărea la distanță de verbul lexical. Nu toate structurile cu dislocarea subjonctivului se analizează prin deplasarea joasă a verbului; unele structuri în care apar constituenți de tipul nu cumva / cândva se bazează pe recomplementarea lui să (dubla lexicalizare a lui să în FIN0 ȘiFORCE 0) (e.g. că-i trimisesă singur craiulu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să nu cumvavină ucenicii Lui noaptea să-l fure pre El și vor zice oamenilor că s-au sculat den moarte (NT.1648: 38v) d. Carele ș-a doi ș-a trei, ce săîn voroavătocmăsc în numele Tău (DDL.1679: 43) Dislocarea infinitivului este foarte rară: (155) și așa fu a setoțimântuispre pământu (CV.1563-83: 48r; Stan 2013) Și structurile pasive pot fi dislocate (156); structura cu auxiliar pasiv este însă diferită de celelalte structuri cu auxiliar - dovadă că exemplele din (156

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
structurile pasive pot fi dislocate (156); structura cu auxiliar pasiv este însă diferită de celelalte structuri cu auxiliar - dovadă că exemplele din (156) sunt gramaticale și în româna contemporană, spre deosebire de toate celelalte de mai sus, care sunt nereperabile -, astfel că dislocarea pasivului nu prezintă interes direct pentru analiza de față. (156) a. că de-are fi fost jidoveaște scrisă (NT.1648: 2r) b. Iară cum auzi Iisus că este Ioan prins, mearse în Galilea (NT.1648: 6r) În fine, prin referire

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ș,t), (152a,b)), predicate (151m), având diverse realizări (grup nominal, grup prepozițional, grup adverbial). 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță Ținând cont de observația lui Poole (2007) privitoare la caracterul neuniform al dislocărilor din limbile romanice, pentru o analiză coerentă a dislocărilor din româna veche trebuie să respectăm specificul tipologic și sintactic al acestei perioade a românei, precum și distribuția elementelor din interiorul structurilor cu dislocare. Începem prin a elimina câteva analize potențiale, însă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
grup nominal, grup prepozițional, grup adverbial). 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță Ținând cont de observația lui Poole (2007) privitoare la caracterul neuniform al dislocărilor din limbile romanice, pentru o analiză coerentă a dislocărilor din româna veche trebuie să respectăm specificul tipologic și sintactic al acestei perioade a românei, precum și distribuția elementelor din interiorul structurilor cu dislocare. Începem prin a elimina câteva analize potențiale, însă inexacte. Se poate exclude din start o analiză în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lui Poole (2007) privitoare la caracterul neuniform al dislocărilor din limbile romanice, pentru o analiză coerentă a dislocărilor din româna veche trebuie să respectăm specificul tipologic și sintactic al acestei perioade a românei, precum și distribuția elementelor din interiorul structurilor cu dislocare. Începem prin a elimina câteva analize potențiale, însă inexacte. Se poate exclude din start o analiză în care avem a face cu deplasarea auxiliarului (a complexului clitic + auxiliar): după cum a arătat analiza inversiunii din secțiunea anterioară, în româna veche nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
după cum a arătat analiza inversiunii din secțiunea anterioară, în româna veche nu auxiliarele se deplasează, ci verbul lexical, întrucât opțiunea generalizată de deplasare a verbului în toate fazele românei este deplasarea grupului verbal (VP-movement) (v. §2.4 supra). De altfel, dislocarea este atestată și în structuri doar cu clitic și verb lexical; întrucât cliticele pronominale din româna veche sunt orientate către flexiune (v. §2.1.2 supra), o analiză în care pronumele clitic se deplasează la stânga (în domeniul C) nu este

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
doar cu clitic și verb lexical; întrucât cliticele pronominale din româna veche sunt orientate către flexiune (v. §2.1.2 supra), o analiză în care pronumele clitic se deplasează la stânga (în domeniul C) nu este disponibilă. Atestarea, mai rară, a dislocării în structuri cu complementizatorii să (FIN0) și a (FORCE0-FIN0) trimite spre aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
mai rară, a dislocării în structuri cu complementizatorii să (FIN0) și a (FORCE0-FIN0) trimite spre aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării prin constituenți multipli, precum și lipsa de specializare a constituenților dislocați. Următoarele caracteristici distribuționale ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării prin constituenți multipli, precum și lipsa de specializare a constituenților dislocați. Următoarele caracteristici distribuționale ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul flexionar: - dislocarea structurilor prin cuantificatorul flotant

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Următoarele caracteristici distribuționale ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul flexionar: - dislocarea structurilor prin cuantificatorul flotant toți (158); cuantificatorii flotanți diagnostichează poziții argumentale (Sportiche 1988); în structurile cu dislocare, toți cu funcție sintactică de subiect apare la dreapta auxiliarului/auxiliarelor, deci nu poate reflecta o poziție de tip [Spec, IP], ci reflectă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul flexionar: - dislocarea structurilor prin cuantificatorul flotant toți (158); cuantificatorii flotanți diagnostichează poziții argumentale (Sportiche 1988); în structurile cu dislocare, toți cu funcție sintactică de subiect apare la dreapta auxiliarului/auxiliarelor, deci nu poate reflecta o poziție de tip [Spec, IP], ci reflectă fie poziția de generare a subiectului, fie o poziție A-bar din periferia internă propozițională (periferia vP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
v. §3.2.2.1.2 supra) și este găzduit în exemplul (160) de către proiecția de focus din periferia internă propozițională; (160) și cetiți și nu judecareți necetind mainte, că veți cu adevăr afla mare vistiiariu sufletesc (PO.1582: 10) - dislocarea structurilor cu dublu auxiliar; dacă examinăm structurile din toate exemple de mai sus (151)-(155), observăm că există o partiționare clară a două domenii: la stânga elementului dislocat se găsesc elementele funcționale, iar la dreapta acestuia se găsește centrul verbal; această

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
toate exemple de mai sus (151)-(155), observăm că există o partiționare clară a două domenii: la stânga elementului dislocat se găsesc elementele funcționale, iar la dreapta acestuia se găsește centrul verbal; această partiționare este confirmată de structurile cu dublu auxiliar: dislocarea este atestată întotdeauna la dreapta segmentului de auxiliare (v. (152) supra și (161a-c)), foarte rar între cele două auxiliare (161d); această distribuție arată că nu avem a face cu o formă de deplasare în interiorul domeniului flexionar, întrucât complexul de elemente

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
această distribuție arată că nu avem a face cu o formă de deplasare în interiorul domeniului flexionar, întrucât complexul de elemente funcționale nu se disociază, ci mai degrabă cu neaplicarea procesului de deplasare a verbului la flexiune (V-la-I); cu alte cuvinte, dislocarea nu se aplică prin crearea/activarea de poziții noi, ca în analiza din Martins (2002), ci, mai degrabă, dislocarea apare ca efect al faptului că verbul rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
elemente funcționale nu se disociază, ci mai degrabă cu neaplicarea procesului de deplasare a verbului la flexiune (V-la-I); cu alte cuvinte, dislocarea nu se aplică prin crearea/activarea de poziții noi, ca în analiza din Martins (2002), ci, mai degrabă, dislocarea apare ca efect al faptului că verbul rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao sămanță (CPr.1566: 253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro fată cu altă muiare mai de ainte (Prav.1581: 229r) În concluzie, distribuția elementelor reprezentative din interiorul nucleului propozițional conduce către ideea că structurile cu dislocare apar ca efect al rămânerii verbului în domeniul vP; verbul satisface trăsăturile centrelor funcționale din domeniul flexionar IP prin ACORD la distanță, proces posibil în limba veche, dar eliminat diacronic (v. secțiunea următoare). Un argument distribuțional indirect pentru faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și Rab de asemenea' b. Morag should be fired this week, and Rab should be(√fired), too. 'Morag ar trebui să fie concediat săptămâna aceasta, și Rab de asemenea' (engleză (britanică și americană); Thoms 2011) Derivarea unui exemplu simplu cu dislocare (164) (=(160)) are reprezentarea din (165); în exemplul de față, grupul care dislocă structura auxiliar-clitic este un constituent focalizat, deci ocupă specificatorul unei proiecții de FOCP din periferia vP; subliniem încă o dată faptul că nu este întotdeauna ușor de decis

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]