2,494 matches
-
totul. Dacă nu, nu mă amestec... îmi văd de treaba mea. Ea a spus că preferă să păstreze distanța... Dar mulți oameni simt așa - sau, mai bine zis, nu simt! Mulți vor să fie așa. Adică nu pun suflet. Se distanțează... de aceea e atîta răceală în lume: ne pîndește un îngheț general... eu deja am ajuns zilele astea să tușesc de o sută de ori pe minut... i-am spus că e vina ei, că îmi trimite țurțuri prin email
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
își puse mâna flască pe obrazul ei. Avea pielea fierbinte, iar fardul de pe față era unsuros și granular. Își închise ochii. Apoi îi simți mâna pe coapsă. ă Nu, spuse Porfiri, retrăgându-și mâna și ridicându-se în picioare și distanțându-se astfel de atingerea îmbietoare a Raiei. ă De ce ați mai venit? întrebă Raia, uitându-se la el mirată cu ochi de un albastru intens. ă știi unde pot să o găsesc pe Lilia? ă Deci o vreți pe Lilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu mâinile îmbrăcate în mănuși de piele. Voi... Gâtul lui Salitov se strânse în jurul cuvintelor pe care le-ar fi putut spune. Oameni! Asta era tot ce putea rosti, însă fu mulțumit de alegerea acestui cuvânt, care, simțea el, îl distanța de asemenea indivizi. Răspunsul bețivului veni sub forma unui mormăit adânc și fără sens, în timp ce tovarășul acestuia apucă balustrada scărilor, clătinându-se mai rău ca pe puntea unei nave în derivă și, înghițând amenițător în sec, prevestind ceva rău. În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
așa Încât ideea lor de-a pleca la San Francisco cu autobuzul i se părea nebunească. — Cât facem pe drum? Întrebă Kitty. — Cam patru ore. E ca o călătorie la Washington, zise Desert Rose. Știa că această comparație cu Washingtonul făcea distanța mai ușor de Înțeles și de acceptat. Nu putem să mergem decât cu autobuzul dacă vrei să vezi autostrada de pe coasta Pacificului. N-ai spus tu că ți-ai dori să mergi pe-acolo? — Da, dar nu cu autobuzul, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
întâmplate în istoria lumii. Toată arheologia materialelor e o arheologie umană. Lutul ascunde și arată trecerea ființei prin timp și prin spații, semnele degetelor, zgârieturile unghiilor, cenușa și tăciunii rugurilor stinse, oasele proprii și străine, drumurile care veșnic se bifurcă, distanțându-se și pierzându-se unele de altele. Acest grăunte ce răsare la suprafață e o amintire, această depresiune urma rămasă de la un trup culcat. Creierul a întrebat și a cerut, mâna a răspuns și a făcut. Marta a spus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
oară când e aprins cuptorul, dacă va fi ultima oară, Începem după prânz, dacă vrei, De acord, Amintește-ți, te rog, nici un cuvânt despre sondaj, Fii liniștit. Cu câinele pe urme, se îndreptă spre casă, și erau la câțiva metri distanță când Marta apăru în ușa bucătăriei, Veneam să vă chem, spuse, prânzul e gata, Mai întâi îi dau câinelui de mâncare, drumul cred că i-a deschis apetitul, spuse tatăl, Mâncarea lui e acolo, arătă Marta. Cipriano Algor luă cratița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
scriitoare), sînt printre autorii responsabili ai demersului de față. Ei pretind că trebue să apar numai pe o piață apuseană și vor să mă editeze în Italia. Eu m-am gîndit însă la Franța. Et pour cause”. Deși Tzara se distanțase încă din 1916 de militantismul războinic și fascizant al „mașinismului” marinettian (manifestele sale Dada o dovedesc - și nu numai ele), deși mișcarea futuristă degenerase dramatic în deceniul trei, Costin - ca și ceilalți membri ai grupărilor Contimporanul și Integral - continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plus Încă ceva. Acest ceva rămânea un mister absolut; apariția conștiinței nu părea să poată fi legată de nici un element anatomic, biochimic sau celular; era descurajant. Ce-ar fi făcut Heisenberg? Ce-ar fi făcut Niels Bohr? Trebuia să se distanțeze, să judece; să iasă În natură, să asculte muzică. Noul nu se produce niciodată prin simpla interpolare a vechiului; informațiile se adăugau la alte informații ca niște grămăjoare de nisip, predefinite În natura lor de cadrul conceptual care delimitează câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de exemplu, își instalau pătuțurile pentru copii în Cotswolds. Niciodată, până în clipa aia, Amanda nu se imaginase locuind mai departe de-o aruncătură de băț de Harvey Nichols. Dar viața la țară avea niște avantaje evidente, inclusiv faptul că o distanța de mahării industriei londoneze de presă. Care, așa cum îi știa, se apucaseră deja să bată darabana că Amanda Hardwick se accidentase spectaculos. Ei bine, puteau să se ducă dracului cu toții. Carierele- nu mai erau deloc la modă! Miza o reprezentau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-a analizat în cele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
își păstrează propria demnitate. F. Cultrera este convins că nodurile adevărate ale problemei sunt de natură culturală. Așadar, problema reală constă în faptul că „civilizația tehnică nu știe să înfrunte moartea decât prin tehnica medicală; nu este capabilă să se distanțeze pentru un moment de cursa miilor de angajamente ale zilei, ca să mediteze asupra morții; nu are forța interioară să asiste un bolnav terminal, ca să-l însoțească în marea călătorie. Legalizarea eutanasiei este tentativa extremă de a rezolva în termeni medicali
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
multe condiționări care par să împiedice încercarea lui de a le depăși, trecând dincolo de nivelul biologic, psihologic sau sociologic. Totuși, el este liber și această libertate îi permite să depășească orice limită. Datorită efectului acestei libertăți el poate să se distanțeze de orice situație și să aleagă o atitudine care să-l ridice deasupra oricărui fenomen care-l condiționează. Tocmai această libertate îl face capabil să se îndepărteze și să se reorienteze spre un scop vocațional al existenței sale. O astfel
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
se întindea și se scobea cu degetul ales într-o nară, până și-l murdărea și, apoi, bineînțeles, nu mai putea să se înțepe tocmai la degetul ăla. Treceau suratele și funcționarii, tăbărau muieri și lucrători de la nouă străzi distanță să-i pipăie, cu palmele bătătorite, armăturile patului de internat și să se intereseze de debutul operei sale, așteptau oțărîți sau stingheriți, mutîndu-se de pe un picior pe altul, ridicîndu-și sprâncenele interogativ atunci când izbuteau să-i capteze privirea și obligîndu-l și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sfârcuri de ureche omenească. Duhori pestilențiale. Culoarea pământie. Unele fragmente de ureche erau mai bombate. Altele puternic tasate. Curbura unora dintre crâmpeiele de ureche părea mai pronunțată. Două fuseseră retezate de-a dreptul cu zimți. Has-Satan dezlegă nodurile ce țineau distanțate între ele, pe șiret, măruntele creste de carne. Le cântări în palmă. Și le distribui, după o adâncă reculegere, pe coala de desen, în partea inferioară a cheii desenate. Începu apoi un soi de șah orb, schimbând, în mai multe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
exterioară, dezvoltând la paroxism acel sentiment că ești înghițit de moarte într-un mod rapid și brusc. Sentimentul morții este atât de rar la aceștia, încît putem spune că nu există. Chiar dacă uneori atinge o intensitate puternică, manifestarea atât de distanțată în timp anulează posibilitatea unei obsesii dureroase. Faptul că senzația morții nu apare decât acolo unde vitalul a suferit un dezechilibru sau o oprire a spontaneității lui iraționale, când viața e zguduită în adâncimi și când ritmul vitalului activează dintr-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mare de plânset, din orice întristare o sumă de tristeți iremediabile, din orice durere un colos de suferințe. Incapacitatea de a mai lua parte la viața lucrurilor, la ritmul vieții exterioare face din oboseala continuă o stare în care te distanțezi progresiv de tot ceea ce există. Sânt extrem de chinuitoare aceste stări în care, în furtuni de durere, apare oboseala, ca un corectiv vulcanului interior. Marea receptivitate pentru durere, pe care o au unii oameni, îi duce la amestecul oboselii cu o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
esența sa, spirituală. Orice neam se caracterizează printr-o atașare de cosmic și înglobează în existența lui o sumă de elemente preculturale. Toate avantajele și dezavantajele existenței lui derivă din proximitatea de originar. Asigurîndu-și o pulsație vitală mai mare, se distanțează de un sens spiritual. Un popor ajunge purtătorul unei idei numai întru cât devine națiune sau este. Ca popor, existăm de atâta vreme. Ardeleni; munteni; moldoveni etc., nu se poate spune că n-am mocnit, în secole de opresiune, pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu etica. Este suficient să fi ajuns o singură dată să comanzi, ca dorința de putere să te facă virtual un dictator. Cine știe porunci permanent și este ros de obsesia puterii nu se poate prăbuși. Numai prin comandă te distanțezi de ceilalți oameni și te ridici cu adevărat peste ei. Fiecare dintre muritori se visează la un moment dat Napoleon, pentru ca să se mulțumească apoi o viață întreagă a trăi din ordinele altora. Orice om găsește o scuză că nu e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
capitalism simbolic întemeiat nu pe mașină ori pe bani ci, cu totul nou, pe comunicare. Lăsîndu-se purtat de ispita speculațiilor numerice ale psihologiei colective, Tarde conchide în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți se conturează un soi de lege generală: distanța tot mai mare dintre numărul celor care conduc și al celor care sînt conduși. În Antichitate, de pildă, cu 20 de oratori sau șefi de gintă se guverna fără probleme un oraș de 2000 de cetățeni: un raport de 1
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
simbolistica vasului insectele și viermii îi înfățișează pe frați și surori (priviți cu dispreț, ca niște copilași)"562. Analogia are un anume farmec. Ea ne arată cum unul dintre frații uneltitori își ia revanșa și introduce între el și ceilalți distanța dintre Gulliver și Liliputani, reducîndu-i la stare de animăluțe. În același timp, își însușește și spusele lor, adună în persoana sa aflată în viață toate virtuțile celor morți. Această confiscare era suficient de vădită pentru ca un veteran al revoluției să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
până acum democrații au fost reticenți față de ea. Am mai multe speranțe de la tabăra republicană. Senatorul John McCain a condus lupta împotriva torturii și s-a menținut în frunte. Alți membri republicani ai Congresului sunt și ei dornici să se distanțeze de adminsitrația Bush. Casa Albă a pierdut în mare măsură controlul asupra Congresului. Până la urmă, instituțiile noastre democratice trăiesc. în anii de după 11 septembrie, puterea și influența Americii în lume au scăzut mai mult decât oricând în istorie. Când au
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de ținuturi noi, În care se instalează dezinvolt, Înregistrîndu-le reportericește metamorfozele. Senzația primează (acea „senzație prinsă stea În cleștele poemului actual”), traducînd o voință de instalare În concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat de simpla reproducere mimetică, comportînd restructurări esențiale, deschis spre un vast cîmp relațional, cîștigînd o nouă identitate, conferită de sinteza imaginativă. Considerată superficial, viziunea ar părea pur impresionistă (de „impresionismul” lui Voronca vorbea, de exemplu, G. Călinescu, În Istoria... sa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unei definiții a poeziei concordante cu „starea de spirit” avangardistă, pentru care - cum am subliniat pe parcurs - Înaintea oricărei coagulări „perfecte” a expresiei, contează impulsul vital dinamic, „neliniștea”, fervoarea vizionară, capacitatea de a provoca Întîlniri revelatoare Între obiecte cît mai distanțate Între ele. Voronca le realizează spectaculos și În Incantații, volum care duce cel mai departe experiența imagismului din toate scrierile sale, reușind să transmită frazei lirice acea stare de permanentă alertă a sensibilității care Îl particularizează În contextul poeziei românești
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca spațiu În care realul și imaginarul, Înaltul și adîncul, trecutul și viitorul Încetează să mai fie percepute contradictoriu. Tot către propozițiile din manifestele lui Breton trimit și cultivarea vastei rețele de analogii, cultul imaginii, al relațiilor insolite dintre obiecte distanțate de convenția realistă. În prelungirea unor mai vechi considerații ale sale, poetul francez va face mai tîrziu niște afirmații ce ni se par valabile În mare măsură și pentru modul cum Voronca Își concepe poemele: „Numai declicul metaforic ne pasionează
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se menține, inevitabil, acea „diferență de voltaj”. Încît nu e de mirare că poetul care mărturisește că „Între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”, ajunge, În pragul rupturii cu camarazii de la unu, să se distanțeze de „acele pretenții Îngîmfate de «eliberare din artă»”, recunoscîndu-și, nu fără mîndrie, statutul de scriitor. Trădare a spiritului avangardist? - Răspunsul poate fi dat din două direcții. Mai Întîi, observînd că, la fel cu majoritatea militanților mișcării, și Voronca se „clasicizează
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]