1,534 matches
-
similar de la un caz la altul. Este exact ceea ce ne preocupă în rândurile de față: cum operează supravegherea în vechea artă a teatrului, care sunt motivațiile ei interioare în cadrul operei și incidențele ei la nivelul privirii, factori determinanți ai simultanei distanțări/implicări a spectatorului, a cărui condiție este, mai mult ca oricând, dublă. Specificul supravegherii, în sensul reținut aici, este acela de a fi o activitate deloc spontană, organică, adică „naturală”, ci, dimpotrivă, intelectuală, deliberată, plănuită cu grijă. Ea este elaborată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spectator brechtian, el devine spectatorul aristotelic surprins și emoționat de imprevizibilul evenimentelor și de răsturnarea situațiilor. Informat asupra procesului, sucombă sub impactul efectelor acestuia. În timpul supravegherii, spectatorul întreține o dublă relație, convertibilă, cu acțiunile și cu oamenii. La început de distanțare, mai târziu de participare. Supraveghere, observare, voyeurismetc "Supraveghere, observare, voyeurisme" Fără a întreprinde o veritabilă analiză lingvistică - aceasta ar presupune competențe speciale -, va trebui să operăm totuși câteva distincții preliminare, cu toate riscurile de imprecizie (poate chiar și de divagație
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
își întrerup partenerul de discuție, au poziții corporale relaxate și mișcări largi. Relația dintre interlocutori poate fi competitivă, ostilă, conflictuală sau cooperantă, prietenoasă, consensuală. Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosirea acelorași strategii, atât de către bărbați, cât și de către femei, în cultura americană. Din nou, concluzia este consecventă cu gradul mare de masculinitate al culturii chineze, respectiv cu caracterul preponderent feminin al culturii americane (Hofstede, 1984, 1997). Pentru a marca distanțarea de interlocutor, non-intruziunea în spațiul său personal, vorbitorii recurg la atenuatori de expresie; pentru a marca solidaritatea de grup și pentru a accentua interesul față de interlocutor, vorbitorii recurg la intensificatori de expresie. Raportul dintre atenuatori și intensificatori diferă de la o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și au o mare încărcătură emoțională, care face ca expresia să fie directă, frustă. Antifraza este o strategie frecventă, prin care cuvintele spun exact opusul a ceea ce se intenționează să se transmită (ironizarea, folosirea apelativelor de intimitate în locul celor de distanțare, evocarea unei situații potențiale antitetice - Și eu nu te-am ajutat, nu?; Tu n-ai nicio vină, deci?; Așa sunt eu, mai prost; Sunt eu nebun, atunci). Dintre stilurile de conflict, cele mai frecvente, adoptate în funcție de context, sunt: evitarea conflictului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ajunge; ambiție; amintire; Anglia; apropiere; apus; ascultare; așteptare; aventuri; banane; biserică; bora-bora; buneii; bunica; bunici; bunicii; cal; călător; chiar; China; cîmp; cîmpii; cîndva; clar; codru; colegiu; colosal; continent; cosmos; în curînd; cuvînt; de cei dragi; departe de casă; determinare; dincolo; distanțare; la distanță; dorință; dragoste; dreptate; drum lung; pe drum; dur; durerea îndrăgostită; de ea; egal; en for away; era; excursie; falsă; familia; fantastic; foarte; frică; gînd; cu gîndul; Grecia; greu; greu de ajuns; greu de atins; greu de întîlnit; peste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); susținere (2); tablă (2); verde (2); accident; adăpost; albă; alunecos; amintiri; apartament; apărare; aspru; de beton; blocare; cai verzi; o cale închisă; capăt; cămin; celulă; cer; cochete; constant; construcție; construit; covor; crăpat; cronologie; cuier; dărîmat; decor; departe; despărțitură; Dinamo; distanțare; dormitor; dos; drum închis; dulap; față; fin; frumos; gaură; groasă; icoană; imens; impact; impas; imposibil; indiferență; invizibil; împietrit; închizătură; îngrădire; întunecime; lavabil; lemn; limitare; limite; liniște; loc de dat cu capul; margine; mor; mov; mucegai; navă; neant; necunoscut; neputință; nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a fi în locul altuia sau a celuilalt, nu doar metaforic, ci în mod pragmatic, sau dacă transumaniștii își închipuie oportunitățile pozitive deschise prin nemurirea și omnisciența cibernetice, criticul virtualității socotește evoluția uman-tehnologică ca fiind un punct non-retour, al imposibilității de distanțare și de alegere. De la excrescențele tehnologice ale protezelor și ale interfețelor la identitățile spectrale și banalitățile sintetice, condiției virtuale a subiectului din cyberspațiu nu i se recunoaște diferența și distanța prospectivă, vivacitatea și evenimențialitatea, materialitatea și întruparea. Dimpotrivă, și în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează o ordine socială, dar nu intrînd violent în acea ordine, ci retrăgîndu-se într-o altă ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
proprietarul de baracă, jucat de Cornel Dumitraș, evocând "cultul naturii", pune în evidență, involuntar, tocmai paradoxul pervertirii acestei naturi "bune", "frumoase" prin practicile sociale curente). Alții sunt, dimpotrivă, factori ai trezirii conștiinței (Woyzeck la "Giulești", care propune o formulă de "distanțare", conține elemente de "teatru în teatru" și este, sub un anume aspect, și o meditație cu privire la posibilitățile și menirea artei). În această lume mai identificăm, de asemenea, un personaj aproape mut, un "nebun" în sens shakespearean martor mereu treaz, mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mă interesa. Și atunci am invitat o tânără, Iris Spiridonstudenta mea la licență, masterat și apoi la doctorat să scriem împreună un nou scenariu. Ea nu era interesantă de mitul Meșterului Manole, dar era deșteaptă, iar eu voiam să folosesc distanțarea a ei față de mit. Așa a apărut Ana. Prima variantă. Iris adusese un personaj nou, Andrei, fratele Anei, iar relația dintre frați sugera o bogăție de trăiri... și juriul a decis: "Incest în Meșterul Manole? Nu... niciodată!" Și cu scenariul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Buzea etc. 3.1.8. Postmodernismul Postmodernismul este principalul curent cultural contemporan, incluzând și paradigma literaturii actuale. Generația pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la realitățile cotidiene și, mai ales, prin recuperarea relației de comunicare cu lectorul. Chiar dacă pentru unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă și cultura populară/cultura pop sau un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spectaculoasă a unor eroine moderne în primplanul romanului interbelic. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Virgil Mazilescu, prefață) 1. sinonime neologice: vechea - perimata, vetusta, inactuala; ademenesc - tentează, seduc. 2. Absența majusculelor în textul citat este o formă emblematică a distanțării de poetica tradițională, motivată de intenția de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit în versuri și strofe etc.) cu indici noi ai poeticității. Limbajul poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu ne propunem, deci, să emitem o judecată axiologică 49 deși în unele cazuri se poate întâmpla să fie vorba chiar despre o treaptă calitativ superioară -, ci avem în vedere o interpretare critică a ideilor predecesorilor, ceea ce presupune, dincolo de necesarele distanțări și contestări, o continuitate, dacă nu strict ideatică, măcar de preocupări cu aceleași probleme. Să nu uităm că până și un istorist autentic ca Droysen consideră epocile istorice drept "stadii ale cunoașterii de sine, ale cunoașterii lumii și ale cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
apriorice în cazul lui Dilthey ne va ajuta să înțelegem mai nuanțat și raporturile lui cu supraistorismul. Faptul că un istorist ca Dilthey nu abandonează total o abordare transcendentală nu înseamnă că el ar ceda unor tentații supraistoriste, deoarece o distanțare de universalismul hegelian se poate înfăptui chiar printr-o relativizare a cadrelor a priori, și nu neapărat prin negarea existenței acestora. În sensul existenței unei coordonate apriorice la nivelul istorismului în general ne îndrumă și Schnädelbach atunci când, referindu-se la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și cu științele naturii, foarte caracteristică pentru conștiința istorică din Germania, solicită istoricilor o reflecție epistemologică și explică totodată influența puternică, deși deseori indirectă, a unor autori ca Droysen, Dilthey sau Rickert, asupra înțelegerii de sine cultivate în științele spiritului". Distanțarea de filozofie "se interferează aici treptat" cu aspetele delimitării dintre științele naturii și cele ale spiritului. Pe fondul scientizării tot mai accentuate a istoriografiei, "reflecția epistemologică" le-a fost impusă istoricilor și de considerente "intraștiințifice" fiindcă s-a pus problema
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ținut în mediocritate, printr-un sistem public reverbativ și autosuficient, prin dreptul diferențiat și redus la cultură și la egalități bazale de șanse. Sinele modernilor poate fi analizat în raport cu un comportament public indolent și indiferent ca un reflex concret la distanțarea de acești civili anonimi a elitelor. Devenirea spirituală a elitelor, dincolo de orice înzestrări de natură "ereditară", este strict corelată cu o inegalitate structurală și istorică la informare, la cunoaștere, la instrucție publică. Cunoașterea e putere, căci ea ne învață strategii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe baza unei cunoașteri din arhive și din cărți de istorie, pe baza unei comparații de tip istoric. Istoria ca forma mentis, indiferent dacă aceasta este fictivă sau reală, o separație discutabilă din moment ce funcția scrisului este tocmai figurarea, precum și o distanțare de realul dat, de datul istoric. Orice cuvânt scris este o mistificare, spunea Camil Petrescu, sesizând funcția de figurare a cuvântului scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea de a figura
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca urmare, au beneficiat de critici numeroase. În literatura de speciaitate s-a considerat mult timp că, din perspectivă pedagogică, pedeapsa este foarte eficientă, fiind aplicată de cadrul didactic (cald, implicat și atașat socio-afectiv de elevi) atunci când se constata o distanțare a elevilor față de normele stabilite. Criticii acestei strategii intervenționiste subliniază faptul că pedeapsa este eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cunoscute. Această contradicție între afirmarea unui socialism internaționalist revoluționar și o practică strict națională și reformistă a diferitelor sale partide afiliate reprezintă, fără îndoială, cheia eșecului final al ISM, eșec care amintește de cel al predecesoarei sale. Regăsim aici aceeași distanțare, aceeași discordanță între teorie și practică. Cu toate acestea, nu este vorba numai de o simplă repetiție, căci contextul s-a schimbat o dată cu Primul Război mondial. Partidele Socialiste nu mai sînt cantonate în opoziție: perioada interbelică înseamnă pentru multe dintre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de a scoate socialismul din reformismul în care acesta s-a împotmolit generează în mai puțin de un an un val de sciziuni în interiorul secțiunilor ISM: în Germania, o dată cu crearea, în 1932, a Partidului Socialist Muncitoresc (SAP); în Marea Britanie, o dată cu distanțarea vizibilă a Partidului Laburist Independent al Muncii și a ISM (curînd, ILP va rupe în mod formal legăturile cu ISM); în Olanda, o dată cu înființarea, în aprilie 1932, a Partidului Socialist Muncitoresc Independent (OSP), animat de J. De Kadt, care se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
că socialiștii nu au știut să facă față acestei situații. Orice luptă împotriva fascismului, susceptibilă de a fi victorioasă înseamnă obligatoriu recîștigarea claselor de mijloc și afirmarea deschisă a socialiștilor privind voința lor de apărare a democrației; presupune o mare distanțare față de comunism, această formă de dictatură. Analiza va fi reluată și aprofundată un an mai tîrziu, ca urmare a zilelor de la Viena, din februarie 1934, care reprezintă înfrîngerea socialismului austriac și venirea la putere a lui Dollfuss. Pentru aripa de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
întregime de definit. Nici un "punct doctrinal" nu există între ele. Această dihotomie nu deranjează prea mult în perioada de prosperitate, în măsura în care orientarea reformistă a POB-ului găsește un teren pe care să se instaleze. Chestiunea puterii nu se pune, iar distanțarea între mișcare și ținta finală, oricît de reală ar fi ea, nu este percepută de către militanți. Suprimînd orice posibilitate de "mișcare" și de reformă, criza face ca această contradicție să fie mai aprigă și chiar de nesuportat. În 1927, ideea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]