6,361 matches
-
fi stabilită prin consultarea oficiului de invenții și mărci (în România este denumit Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci). Cum această investigare este costisitoare, se poate face o cercetare sumară pentru a stabili dacă pe piață se percep elemente distinctive asociate produsului sau firmei: brevete asociate produselor firmei, numele firmei ca marcă înregistrată ori nume (mărci) pentru jucăriile realizate. Informații interne utile se pot deduce, în lipsa unei colaborări conștiente a personalului firmei, din modul de comportament al reprezentanților diferitelor categorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fiecărei afaceri printr-o referire sintetică la produs, piață și aria geografică de operare. În mod concret, definirea pieței înseamnă identificarea corectă a segmentelor de interes, operație dificilă din cauza criteriilor variate de segmentare utilizate în diferite industrii. 3. Definirea competențelor distinctive și a sistemului de valori ale organizației: organizația își fixează un set de valori de bază pentru structurarea unei filosofii proprii. Este probabil ca această filosofie să fie partea cea mai stabilă în timp a organizației, chiar dacă organizația schimbă industriile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consideră că formularea misiunii este necesară. 1. Orizontul de timp va fi fixat de alte considerente decât cele menționate. 2. Definirea poziției inițiale și a celei dezirabile implică un număr redus de elemente. 3. În multe cazuri, nu există competențe distinctive sau un set coerent de valori care să garanteze o filosofie proprie. 4. Lista priorităților este redusă. 5. Numărul sarcinilor-provocare este redus și se centrează pe supraviețuirea firmei. 2.3. Aplicații practicetc " 2.3. Aplicații practice" Studiul comparativ al declarațiilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe valorile tradiționale ale meseriașului german cunoscut în zona rurală: legătură corectă și directă cu clientul, împărțirea avantajelor cu colaboratorii și clienții apropiați, respectarea angajamentelor conform dictonului german de largă circulație Ein Mann, ein Wort („Un om, un cuvânt”). Competențele distinctive ale firmei sunt: • Cercetare-dezvoltare: a) compartiment + laboratoare de cercetare cu echipament modern; b) brevete pentru ecologizarea produselor de bază; • Comercial: a) imagine proprie în Banat; b) forță de vânzare tânără și experimentată; • Producție: - echipamente moderne. 4. Firma urmărește o extindere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
vor putea fi create numeroase tipuri de „hărți” care să ghideze modul de tratare a acestora pentru a obține o reacție dorită. Ambrosini, Johnson și Scholes (1998) propun nouă tipuri diferite, cu etichete proprii și o caracterizare ce cuprinde trăsături distinctive, pericole, priorități politice și mecanisme politice. Modelele de formare a strategiei implică și manifestarea puterii stakeholder-ilor, concomitent cu căutarea optimului economic. Discuția despre putere parcurge un traseu complex, începând cu definiția și abordările distincte oferite de diverse discipline, cum ar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cum ar fi nivelul de interes față de acțiunile organizației. 2. Caracterizarea stakeholder-ilor: se face caracterizarea stakeholder-ilor listați prin prisma următorilor descriptori: puterea, predictibilitatea, nivelul de interes, viteza de reacție, capacitatea de a genera structuri, credibilitate, dar și orice alt descriptor distinctiv care s-ar putea dovedi cu implicații asupra strategiei organizației - de exemplu, posibilitatea ca acțiunea unui stakeholder să fie blocată o anumită perioadă de timp. Utilizarea unor tabele și a unei scalări a caracteristicilor poate genera o imagine mai sistematizată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a fost declanșat de cartea In Search of Excellence: Lessons from America’s Best-Run Companies a americanilor Peters și Waterman, apărută în 1982. Cartea studiază succesul unor firme americane, explicându-l prin existența unui ingredient ce conferă firmelor atât elemente distinctive, cât și o orientare spre performanță. Ingredientul identificat este cultura organizațională. Presupusa corelație pozitivă între performanța economică a firmelor și cultura organizațională de un anumit tip (Peters și Waterman, 1982) a fost luată în serios de către practicieni, fapt reflectat în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anterioară este diferit în funcție de poziționarea organizației în ciclul său de viață. În practica actuală, modelarea este abordată dinamic, posibilitatea sa considerându-se de la sine înțeleasă. Se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive chiar din primele momente de existență pe baza unui proiect cultural bine articulat. Pe de altă parte, organizațiile vechi tind să își modernizeze și să își adapteze cultura, astfel încât să o transforme într-un avantaj inimitabil. Astăzi se consideră că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
inerția cea mai mare la schimbare. Modificările apar după perioade lungi de timp și, uneori, cu efecte nedorite pentru strategia respectivului moment. La momentul actual se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive, fără să mai conteze tipul de strategie generică urmată. Excepția o constituie firmele care copiază, la limita (sau în afara) legalității, produse și procese ori practică procedee neloiale sau ilegale. Reperele teoretice asociate culturii organizaționale relevă importanța sa în edificarea unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este necesară o schimbare a culturii organizaționale în cazul unei organizații (firme) date, care optează pentru o strategie nouă, această schimbare ar urma schema constituită din următoarele etape. 1. Identificarea elementelor culturale: analiza culturii organizaționale se bazează pe identificarea elementelor distinctive ce o concretizează și a structurilor pe care le generează. Identificarea implică și definirea originii și a evoluției acestor elemente. 2. Identificarea profilul cultural inițial: se stabilește un „profil” pe baza unei liste de elemente culturale organizaționale distinctive. „Profilul” înseamnă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
identificarea elementelor distinctive ce o concretizează și a structurilor pe care le generează. Identificarea implică și definirea originii și a evoluției acestor elemente. 2. Identificarea profilul cultural inițial: se stabilește un „profil” pe baza unei liste de elemente culturale organizaționale distinctive. „Profilul” înseamnă poziționarea pe o scară cu punct median conform celor trei stări (de principiu) raportate la strategia propusă (Thévenet, 1986). Figura 8.1 Existența elementelor bine diferențiate se determină prin observații directe și prin intervievarea membrilor organizației. Înscrierea pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pentru acest profil nu există decât repere orientative create de succesul altor organizații sau de viziunea întreprinzătorului. 5. „Studiu de fezabilitate” al remodelării: se evaluează posibilitatea de a obține într-un interval util pentru strategia aleasă modificările dorite ale elementelor distinctive identificate. Pentru elementele care se pot transforma se estimează costurile asociate acestui proces. 6. Implementarea transformărilor: se trece la transpunerea în practică a transformărilor prin încurajarea „agenților de schimbare” (persoane, grupuri, contexte) și eliminarea punctelor de rezistență. Este posibil să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că există o șansă mare pentru reușita unei strategii de diferențiere între firmele românești ale industriei, dat fiind faptul că firmele străine sunt fixate prin preț într-un alt grup strategic, se caută adaptarea culturii organizaționale în sensul accentuării elementelor distinctive. Se vizează pentru următorii trei-cinci ani profilul caracterizat de: • imagine onomastică +2 • simbol +2 • slogan +1 • eroi cunoscuți +1 • mituri +2 • rituri și norme +1 • limbaj specific +1 • istoria firmei +2 • istorie dominantă 0 • tabuuri 0 • sistem valori +1 • vechimea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managementului american par a fi discutabile, Wheleen și Hunger (2006) menționând atât studii care confirmă, cât și studii care infirmă încrederea acordată. Ambele abordări au legături indirecte cu încercarea firmelor de a obține o focalizare mai clară pe competențele lor distinctive. Acest lucru înseamnă o concentrare doar asupra acelor activități care le pot asigura un avantaj durabil, în timp ce restul este contractat în exterior. Dacă la momentul anterior contractării activitățile erau realizate în organizația respectivă, procesul de reorganizare este denumit externalizare. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivelurile, în special de executivi, pentru a oferi informații și pentru a-l familiariza pe autor cu subiectul respectiv. Făcând abstracție de simpatia menționată, trebuie precizat faptul că tratarea firmelor s-a făcut într-o manieră „obiectiv pozitivă”, ca element distinctiv și programatic al abordării. Acest fapt înseamnă că s-a pus accentul pe elementele care au generat excelența organizațiilor, așa cum este aceasta percepută de autor. Această percepție înseamnă că există, în mod incontestabil, o componentă subiectivă, chiar dacă performanțele economice ale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
privind aspectele funcționale clasice, strategia e analizată și în paragrafe separate privind privatizarea - cazul Electroprecizia- sau managementul strategic. Deși structura studiilor de caz urmărește modelul menționat, acest fapt nu înseamnă că structurile sunt identice. Fiecare caz are anumite particularități structurale distinctive induse de tipul de afacere. Pe de altă parte, s-a evitat în mod premeditat utilizarea unui instrumentar strategic de analiză (vezi exemplificările din partea I a cărții), pentru că acesta ar fi mărit volumul de pagini al fiecărui studiu cu elemente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cele asociate oamenilor. Se consideră că aceștia sunt resursele de bază și trebuie tratați într-o manieră pozitivă, ce se înscrie în ideile fundamentale ale Teoriei Y. Ideile actuale ale doamnei director general privind cultura organizațională vor accentua aceste elemente distinctive ale firmei. Există o atmosferă pozitivă legată de oameni, fie că este vorba despre salariați, fie despre clienți. Deschiderea față de nou și recepționarea constructivă a sugestiilor apar ca fiind niște constante ale perioadei. II.10. Responsabilitatea socialătc "II.10. Responsabilitatea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se simte azi în România este maturitatea globală a marketingului firmei, difuzat la nivelul componentelor sistemului. Pe de altă parte, este sesizabilă o integrare nediscriminatorie a țării noastre în strategiile globale ale TCCC și ale Coca-Cola HBC cu cultivarea elementelor distinctive locale, care sunt valorificate, astfel, la nivel internațional, ca în cazul câtorva produse originare din România, din familia Fanta. Produsul și marca Fanta se pare că au avut o istorie de succes în România, chiar după introducerea variantei cu portocale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
recunoaștere a soluției corecte - lucruri ce nu existau în cazul descoperirilor reale din istorie (Csikszentmihalyi, 1988a, 1988c). De o investigație exhaustivă s-a bucurat și personalitatea indivizilor creativi (Barron, 1969, 1988). Teoria psihanalitică a subliniat faptul că unul dintre semnele distinctive ale creativității este capacitatea de a regresa în subconștient fără a pierde controlul ego-ului conștient (Kris, 1952). Folosirea pe scară largă a chestionarelor de tip multifactorial pentru investigarea personalității arată că, de obicei, persoanele creative au unele trăsături foarte pronunțate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor o serie de opțiuni de acces la programele de asistență socială, Între care ar fi putut să aleagă În mod liber. O astfel de atitudine trăda, de fapt, un sentiment profund de neîncredere În „al doilea sex”. Un element distinctiv al abordării eugeniste a problemei prostituției era, pe lângă perspectiva biologic-ereditară, propunerea ca personalul medical, și nu poliția să aibă autoritatea ultimă În reglementarea prostituției. În opinia eugeniștilor, poliția aplica un tratament prea dur și insensibil la implicațiile complexe ale prostituției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sfârșit, prin anumite forme de sociabilitate. În toate acestea, regăsim voința de a se deosebi de alții, înlesnind dezvoltarea procesului de distingere pus în evidență de Bourdieu. Pentru acesta din urmă, distincția „nu este de fapt decât diferență, distanțare, trăsătură distinctivă; pe scurt, o proprietate relațională care nu există decât în și prin relația cu alte proprietăți” (Bourdieu, 1944, p. 20). La limită, formele de sociabilitate practicate în sânul elitei pot fi sistematic, organizate astfel încât să-i fortifice coeziunea și să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
incerte, vagi, „astfel încât toți cei care se apropiau oarecum aveau chiar impresia să fac parte din ea” (Tocqueville, 1952, p. 152). Performanța și transmiterea ereditară Accentul pus pe caracterul ereditar al unei minorități conducătoare sau privilegiate ridică problema naturii criteriului distinctiv al elitei. De la Talcot Parsons încoace, judecățile bazate pe performanță (achievement), adică acele caracteristici dobândite de individ, sunt, în general, puse în opoziție cu judecățile bazate pe caracteristici atribuite sau moștenite (ascribed), care nu se datorează nimic eforturilor individului însuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
strategice care-i permit să exercite o influență perceptibilă asupra unor procese de luare a deciziilor. Așadar, poziția strategică este legată de un statut ce exprimă valoarea care i se atribuie. Simbolurile statutului, prestigiu și privilegiile devin tot atâtea semne distinctive ale elitei. Bineînțeles, acest mod de definire nu poate rezolva în nici un fel problema relației dintre excelență și preeminență, în măsura în care privilegiază de la început preeminența. Totuși, se pretează cel mai bine abordării modelizatoare sugerate de Lopreato și Alston, cu referire la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
IV CARPOCRAT și „iubirea” 1. Reincarnări libidinale. Carpocrat propovăduiește în cea de-a doua jumătate a secolului I. El trăiește la Alexandria, un adevărat focar gnostic, în timpul domniei lui Hadrian. Irineu din Lyon susține că discipolii lui poartă un semn distinctiv făcut cu fierul roșu în partea din spate a lobului urechii drepte. Tradiția îl prezintă drept un platonician; ce-i drept, teoria sa asupra transmigrării sufletelor cuprinde elemente împrumutate de la adepții lui Platon dar - se știe - și de la Pitagora. Totuși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]