2,399 matches
-
îndeplinirea acestuia se poate face nu doar prin implicarea / intervenția permanentă a cadrului didactic, ci și prin utilizarea unor metode care să faciliteze implicarea, participarea activă a elevilor în activitățile de învățare. Prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, învață copiii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele. Activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios, și o strădanie competitivă. Copiii învață să lucreze
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
faci cu ei. Putem cu bani falși. Desenăm noi pe hîrtie sau îi folosim pe ăia de la un alt joc. Nu-i același lucru. Ce să faci cu banii falși?! Hai mai bine pe pedepse, a spus Marcu. E mai distractiv. Ce-o să mai rîdem! Da, da, a bătut din palme Alin. Bine, a șuierat nemulțumit Radu. Dac-o tot dați cotită cu banii... Da' să nu spuneți după aia că de ce-ați ajuns la spital. Voi ați vrut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
salată verde, roșii, ceapă etc. Astea puteau fi capcane. Dac-ar șubrezi picioarele mesei sau ale scaunelor, dac-ar turna multă sare și piper în alimente și băutură, dac-ar face să dispară o parte din tacîmuri, și altele. Ce distractiv ar fi! Toată lumea la masă, a anunțat tata, bătînd din palme. Stai puțin, a contestat surioara. Nu s-a terminat cîntecul. Niciun puțin. O făcea pe autoritarul în seara asta. Totuși, nu s-a îndurat să închidă televizorul cît stai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
XIX-lea apare tehnica de înot craul. 1.2. Înotul în România Istoricii au descoperit în țara noastră mărturii ce demonstrează practicarea înotului de către oamenii care trăiau în apropierea apei, în scop utilitar, ca mijloc de supraviețuire, ca necesitate igienică distractivă sau ca sport. S-a făcut referire la înotul „voinicesc”, care are unele asemănări cu craulul de astăzi. Multe misiuni și fapte de luptă, din secolele al XV-lea și al XVI-lea, ale ostașilor si oamenilor așezați pe lângă ape
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
marcate de preocupările pe plan organizatoric și competițional, în special în orașele Timișoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureș, Arad, București (aici Societatea „Tirul” va juca un rol deosebit). S-au organizat diferite întreceri, care aveau ca scop principal efectul spectacular și distractiv, dar și recunoașterea caracterului utilitar al înotului. Aceste acțiuni au însemnat primii pași în afirmarea înotului, ca sport, al începutului jocului pe polo și săriturilor în apă. În 1880 se deschide în București bazinul și „Școala de înot” a societății
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
îndeplinirea acestuia se poate face nu doar prin implicarea / intervenția permanentă a cadrului didactic, ci și prin utilizarea unor metode care să faciliteze implicarea, participarea activă a elevilor în activitățile de învățare. Prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, învață copiii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele. Activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios, și o strădanie competitivă. Copiii învață să lucreze
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA DISCIPLINEI “ȘTIINȚE” In clasele I-IV, una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copilului este jocul. Jocul este o activitate de învățare cu mai multe valențe educative, ce îmbinactivitatea de învățare cu forma distractiv a jocului și stimuleazgândirea, imaginația, creativitatea. In viața fiecărui copil, jocul ocupă, evident, locul preferat. Pentru copil, aproape orice activitate este joc: „jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferîn care ființa sa psihologicpoate
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
de fitness pentru copii” mici, specialiști în pediatrie, medicină sportivă și activități de timp liber prin sport își exprimă clar dezacordul față de astfel de practici, ținând cont că vârsta cuprinsă între 2-6/8 ani trebuie să includă doar activități ludice, distractive, ușoare ca intensitate și cu durată limitată în timp. Conform opiniei exprimate de unii specialiști, fitness-ul ar fi un concept specific adulților, copiii mici având atâtea alte modalități de a și consuma energia și de a-și dezvolta corpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
I., Demeter, A., 1990, Rodgers, B., Douglas, S., 1998, Lydiard, A., Gilmour, G., 2002, Dumitrescu, S., 2003 ș.a.) accentuează ideea conform căreia copiii ar trebui să perceapă ședințele de efort fizic, în care alergarea este principalul mijloc, ca activități ludice, distractive și nu ca pe activități impuse. Pentru a se realiza acest deziderat, suntem de părere că numai autoritatea psihopedagogică și științifică, calitatea instructorului, antrenorului, profesorului de activități sportive (școlare și extrașcolare) sau/și optima informare a părinților sau familiei copiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
și să evidențiem aici faptul că, datorită multiplelor efecte pozitive pe care le generează, alergarea ar trebui să facă parte din viața tuturor copiilor, la fel ca și alte activități, ea trebuind să fie parte normală a jocurilor și activităților distractive la vârsta copilăriei. Fig. nr. 38 și 39 - Jogging la copii (sub coordonarea adulților) Jogging de la A la Z II 61 Pentru atragerea copiilor în practicarea constantă, corect adaptată și dozată, a joggingului, literatura de specialitate oferă sfaturi utile, practice
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de specialitate oferă sfaturi utile, practice și ușor de aplicat. Astfel: copilul nu trebuie „forțat” să practice alergarea (joggingul) pentru că o astfel de tendință a adultului va produce o reacție opusă a copilului; dacă alergarea este prezentată sub o formă distractivă competițională, cu primirea unor recompense, chiar și simbolice, la final (dulciuri, jucării, cărți, filme, acces la alte activități) interesul și plăcerea copiilor vor crește proporțional. Conform psihologilor, copiii sunt competitivi în mod natural, din acest motiv ei trebuie angrenați constant
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pantofi / sandale/ bureți pentru picioare (joggingul acvatic) Dan Iulian Alexe 134 Ca echipament opțional, în funcție de dorințele practicantului, dar și pentru protecție, se pot utiliza: ochelari și cască pentru natație (protecție împotriva substanțelor chimice din bazin), mp3player (pentru a face mai distractiv joggingul acvatic, eliminând monotonia în cazul ședințelor individuale sau crescând relaxarea) și dopuri pentru protecția urechilor (materiale speciale). În funcție de nivelul capacității de fort și experiența practicantului de jogging acvatic, în funcție de obiectivul ședinței de alergare în apă (de creștere a capacității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
corpului de mass-media. Dar nu e cazul să ne alarmăm. Cel mai adesea primim aceste mesaje fără a și ce efect au asupra neuronilor noștri. Uneori preferăm chiar să pretindem că nu au nici un efect. De altfel, reclamele sunt adesea distractive, amuzante, pline de culori vii și de umor. Ne putem petrece întreaga viață în fața televizorului, a afișelor din metrou sau a unor fotografii drăguțe din reviste fără a ne pune vreodată întrebări ciudate, cum ar fi „Ce efect are asta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
schematizare, motivele de stofe înflorite -, o specifică latură a talentului său, dar care ar fi mai bine să o exercite pe tărâmul separat al artei industriale decât să o descarce pe de-a-ntregul în pictură, unde se întâmplă să dezavantajeze distractiv subiectul tabloului. Și tot din tufișuri, prin urmărirea minunțioasă a detaliului, descoperă în forma unei frunze, în mlădierea unui vrej, nervul liniei decorative, care prin stilizare se transformă într-un caracteristic element de ornamentație, și a cărui valoare artistică reușește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau pe blânda și fragila domniță folosind artele marțiale împotriva inamicului. Și, în cele din urmă, dar nu mai puțin important, scopul acestor două texte este atât didactic (deși lecția oferită de Shreck pare mai mult corectitudine politică), cât și distractiv. În felul acesta, deși despărțite de secole, Sir Gawain și Shreck sunt exemple de cultură populară, fiecare fiind caracteristic perioadei în care a fost creat. Sir Gawain și Shreck (2001) Cavalerul Verde (imagine din manuscris) * În concluzie, putem spune că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a Madonnei. Deși sunt iconuri reprezentative pentru același segment de vârstă, ceea ce construiește una, cealaltă subminează. Ambele însă creează iluzia că realitatea indusă de către sine nu numai că este posibilă, dar este și dezirabilă, în condițiile în care este mai distractivă decât realitatea sumbră a lumii în care trăim. Madonna, megastarul de succes care, la fel ca Michael Jackson, a devenit unul dintre cei mai influenți idoli ai ultimelor decenii datorită postului de televiziune MTV și a televiziunii prin cablu, întru-chipează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
p. 50. 197 Edutainment este un cuvânt-umbrelă alcătuit din education (educație) și entertainment (distracție, amuzament); eatertainment este alcătuit pe aceleași principii din eating (consumul mâncării) și entertainment (distracție amuzament)/ Conform lui Ritzer, americanii încearcă să găsească în orice o dimensiune distractivă, să combine rutina cu amuzamentul. 198 John Caputo, op.cit., p. 47. 199 Mireille Favier, op. cit., p. 120. 200 Douglas Kellner, ,,Foreword, McDonaldization and Its Discontents Ritzer and his Critics", în Mark Alfino, John S. Caputo și Robin Wynyard (ed.), op. cit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de ilusiune și magie, de scamatorii și danțuri, de cinematograf
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
beneficii" obțin aceștia din participarea la întâlnire sau conferință? Unele avantaje sunt manifeste, după cum altele sunt latente. * În mod obișnuit, oamenii așteaptă să învețe ceva și caută ca informația pe care o află sau experiența dobândită să fie plăcută, chiar distractivă. * Oamenii vor să se bucure și, în această idee, remarcăm că asigurarea unui confort rezonabil (sau lipsa acestuia), prezentarea riguroasă dar și agreabilă pot influența satisfacția participanților. * În plus, oamenii care muncesc împreună în aceeași organizație caută în asemenea ocazii
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și cultural educative, dezvoltă simțul estetic. Importanța orei de educație fizică crește iar atenție acordată de factorii sociali sau familiali trebuie să crească într-o egală masură. Practicarea exercițiilor fizice, a jocurilor în aer liber, a celor de cunoaștere sau distractive au fost și sunt determinate de necesități de ordin recreativ, de destindere și emulație. Aceste activități fac parte integrantă din măsurile privind dezvoltarea fizică armonioasă și menținerea sănătății copiilor, a afirmării talentelor. Funcțiile educației fizice și sportului * Funcția de perfecționare
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
elemente constitutive aparte. Primul s-a dovedit a fi, totuși, mai mobil, întrucît înscenarea înmormîntării și receptarea acesteia ca spectacol tragic și vegetațional nu mai avea credibilitate în epoca modernă. Paparuda, la rîndul ei, și-a încheiat destinul ca spectacol distractiv, pe gustul unor mici colectivități rurale. Unele variante mai vechi, de Paparudă, se încrucișează cu texte de Caloian, îndeosebi acelea care circulă sub formă de orație. G. Dem. Teodorescu întîmpină dificultăți în clasificarea lor. Iată un text de Caloian pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și societate 2.1. "Muzicalizarea" socialului Asistăm în Franța, și nu numai, de cîteva zeci de ani, la elaborarea unui proces de "muzicalizare" a interacțiunilor sociale, în principal sub influența unor curente sau stiluri electronice, "pentru tineri" și cu scop distractiv sau rebel. Cum trebuie definită această mișcare ce pare să corespundă unei forme de "a fi în lume" a diverselor generații din secolul precedent? Aceste genuri muzicale sînt ansambluri destul de apropiate semantic și structural de reprezentările sociale. Modul lor de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu se înșela asupra naturii alegerilor pe care le facem într-o viață". Conduitele ludice (jocuri video electronice, jocurile de roluri în cluburi, iubitorii Agathei Christie reunindu-se pentru a "juca" unul dintre romane, difuzarea de karaoke, al cărui caracter distractiv și "simulant" este deja confirmat, înclinația pentru serate "mascate", cu ocazia Halloween-ului și a altor carnavaluri...) favorizează așadar implicații rituale minimale eficace, "pentru a rîde sau pentru a vedea", cu scopul de a pune la încercare o parte a propriului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o distrage un pic din plictiseala ei, atrăgînd-o într-o lume minunată. Rădăcina "gestului dependent" nu este oare adînc inserată în acest moment vital în care căutăm "altceva", fără a ști ce? Ne putem astfel lăsa influențați de un program distractiv, de un gînd pe care nu l-am avut niciodată sau de o conduită în afara normelor. Aceste "pene simbolice și bifurcatorii" reprezintă cotidianul multora dintre cei care trăiesc într-o formă de melancolie democratică (D.-R. Dufour, Folie et démocratie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
baza apartenenței sale categoriale și potențiale la o etnie, statut, religie, naționalitate sau clasă. Sistem de comunicare: ansamblu coordonat de mijloace de producție, de publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei tipuri: unul axat pe ținta unei mase seriale și a opiniei care o reprezintă minimal (difuzare); celălalt organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]