8,849 matches
-
reprezentând o expresie a viziunii asupra locului și rolului omului în cadrul unei întreprinderi (afaceri), a tipului de piață (segment de piață) abordat, constând din precizarea pozițiilor, relațiilor de putere (drepturi și obligații ale salariatului și patronatului-managementului), a sarcinilor specifice în cadrul diviziunii interne a muncii (respectiv cerințele locului de muncă și cerințele față de conceptul acelui post). O serie de caracteristici care, uneori sunt incluse în definiție, ne apar, fie drept concretizări ale unei trăsături prezente (cum ar fi: competențele specifice, responsabilitățile, nivelul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mai mari) echipelor de coaching, echipelor multiprofesionale cu care lucrează serviciile de resurse umane. Din schemă reies următoarele: fluxul managementului resurselor umane pornește de la fixarea obiectivelor organizaționale generale și parcurge câteva etape, de la structura organizației și proiectarea muncii (adică a diviziunii muncii), a relațiilor de muncă, tipul de conducere, nivelul de calificare etc., la proiectarea posturilor și concretizarea solicitărilor față de muncă, față de personalul care va ocupa diversele posturi, până la ocuparea posturilor (recrutarea, selectarea, repartizarea pe post) și depunerea efectivă a muncii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mondial (operațiuni de comerț exterior, transfer internațional de tehnologie, piețe financiare etc.). Specializarea marketingului este posibilă și se realizează În toate domeniile de activitate, având la bază cumulul de criterii menționat, În special profilul activității desfășurate, care are la bază diviziunea muncii. Din acest punct de vedere, principalele domenii de specializare sunt următoarele: • Marketingul industrial - aplicat la nivelul Întreprinderilor și instituțiilor producătoare de bunuri; • Marketingul comercial - aplicat la nivelul agenților economici intermediari Între producție și consum (sectorul comercial); • Marketingul serviciilor - aplicat
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
caz; 9) Luarea măsurilor corespunzătoare de creștere a capitalului social și majorarea fondurilor de rezervă, pentru prevenirea și asigurarea acoperirii depline a pierderilor, atât pentru instituțiile financiar-bancare În cauză, cât și pentru clienții acestora; 10) Reducerea expunerii la risc, prin diviziunea riscurilor, În sensul diminuării maximului creditului acordat unui singur debitor, la un anumit procent, considerat optim, din fondurile proprii ale instituției financiar-bancare (În România, expunerea maximă față de un singur debitor este reglementată la 20%, din fondurile proprii ale instituției financiar-bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și obligațiuni (societăți comerciale, Trezoreria statului și alte autorități publice centrale și locale); • piața secundară de capital, În care se tranzacționează valorile mobiliare (acțiuni, obligațiuni etc.) emise anterior, pe termen mediu și lung. Instituția pieței secundare de capital cuprinde două diviziuni distincte, respectiv: • bursele de valori, ce reprezintă piața secundară organizată sau reglementată; • piața extrabursieră, care este o piață neorganizată, nereglementată, În care operează, În principal, băncile comerciale (piața OTC). Piața capitalului, În ansamblul ei, realizează joncțiunea dintre intermedierea financiar-bancară, sub
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Pentru antropologul englez, esența problemei nu stă În mentalități sau credințe (concepte marcate de etnocentrismul gânditorilor europeni), ci În regulile de organizare socială, din care derivă funcțiile practice ale formelor culturale: Linia de demarcație poate fi trasată, de asemenea, În diviziunea socială a muncii și, respectiv a ritualului. ș...ț Unele dintre ele sunt ceremoniale și la ele trebuie să participe Întreaga comunitate, toate sunt publice, În sensul că se știe când vor avea loc și oricine poate asista la ele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
b) refacerea echilibrului social: deseori, acuzațiile de vrăjitorie vizează persoane din afara comunității. Prin acest mecanism se produce o externalizare a conflictelor, o Întărire a coeziunii interne, o fixare a identității comune În antiteză cu forțele adverse din afară; c) controlarea diviziunilor sociale: În formularea lui Mary Douglas, acuzațiile de vrăjitorie Îndeplinesc o funcție „obstetrică”, deoarece contribuie la nașterea unor noi grupuri sociale, la autonomizarea lor și, prin aceasta, la eliminarea unor conflicte care, neexprimate, ar fi putut conduce la destructurarea colectivității
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vânător. Aceasta presupune că oamenii primitivi trebuiau să construiască arme ca să suplinească lipsa unor colți sau gheare ucigătoare și trebuiau să se organizeze pentru a putea suplini lipsa de forță a fiecărui individ În parte. De aici, primele forme de diviziune a muncii, În care masculii colindă prin păduri și vânează, iar femeile stau „acasă” și se ocupă de protejarea și hrănirea copiiilor (1983, pp. 16-17). Deoarece uneltele și abilitățile tehnice create de oamenii primitivi sunt legate de sporirea eficienței În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și creativitatea tinereții, parada cetățenilor demonstrează varietatea de statuturi integrate social și importanța contribuției acestora la binele comunității (B. Blehr, 1999). Alteori, același mesaj este transmis prin comasarea tuturor categoriilor reprezentative Într-o singură paradă, care evocă prin anumite separări „diviziunea tradițională și naturală” a societății (N. Jarman, 1997, p. 108), ori Într-o procesiune integratoare (K. Ashley, 2001, p. 55). De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tradițională și naturală” a societății (N. Jarman, 1997, p. 108), ori Într-o procesiune integratoare (K. Ashley, 2001, p. 55). De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și diviziune socială, trebuie acceptate În comun. Prin această evocare și materializare a ordinii sociale (prin arătarea publică a simbolurilor identitare) procesiunile și paradele funcționează, simultan, ca un sistem de integrare și ca unul de marginalizare; altfel spus, ca un sistem de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aer liber. De fapt, accesul la parade era limitat de avere, opinii politice, obiceiuri și practicile vieții de zi cu zi”. La rândul său, R. Darnton (2000, p. 110) remarcă: Privitorul, așa cum este el reprezentat În Description, nu vedea numai diviziunile de rang, care erau evidente. El sesiza și anumite demarcații mai puțin vizibile, pentru că știa la fel de bine cine fusese exclus din procesiune și cine fusese inclus. Excluderea și includerea aparțineau aceluiași proces care stabilea granițe, un proces În desfășurare pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
laice, atât pentru acceptarea oficială a sensurilor religioase, cât și pentru reinterpretarea neoficială a acestora, a conflictelor dintre fundamentaliști, secte și grupuri confesionale, pentru a conduce la consens și communitas, sau dintre aceștia și mișcări de opoziție, pentru separare și diviziune. Într-adevăr, procesul de consacrare a unui loc drept „centru” sacru și de dezvoltare a unui sistem de pelerinaje permanente este intim legat de existența și de abilitățile organizaționale și promoționale ale unui grup de oficianți ai ceremoniilor magico-religioase. Analizând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritual mastery, În terminologia Catherinei Bell) asupra locului sacru și a maselor de pelerini. Numărul mare de pelerini și presiunea exercitată de aceștia pentru a beneficia mai repede și mai intens de contactul (vindecător) cu apa sfântă au generat o „diviziune bine stratificată a muncii ” și un ansamblu de proceduri și trasee clar demarcate (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 56). Sistemul este controlat de călugării „hospitalieri”, În special de cei care se ocupă de conducerea și Îngrijirea pelerinilor („brancardieri”). Cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
regiune). Pe parcursul acestui traseu sunt anulate diferențele sociale, precum și cele dintre centru și periferie (ca În actele magice, centrul sacru „contaminează” Întregul spațiu parcurs). Paradele, prin mișcarea lor, definesc un spațiu consacrat și separă clar actorii de spectatori. Pe lângă această diviziune, ele instituie și diferențe vizibile Între spectatorii cu statut social Înalt (prezenți În tribune sau În locuri privilegiate) și mulțimile obișnuite, Înșirate pe traseul paradei. Prin afirmarea și exprimarea simbolică a acestor clivaje, paradele confirmă ordinea și ierarhiile sociale. Carnavalul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
războaie. Dar ele pot fi și conflictuale, așa cum este În Irlanda de Nord marșul novicilor protestanți prin cartierele catolice sau cum a fost ridicarea unei statui a Libertății de către studenții chinezi din piața Tiananmen. Ele pot servi demarcării și, prin aceasta, Întăririi diviziunilor sociale Într-o societate pluralistă, ca la paradele diverselor grupuri etnice din ziua de 1 Mai; riturile politice pot fi ocazii solemne, precum Încoronările, sau sărbătorești, precum paradele. Uneori, ele pot fi activități aparent non-ritualice, precum alegerile, care sunt interpretate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
implică teme mitico-istorice. Ele distorsionează timpul și accentuează conștiința temporalității, proclamă continuitatea dintre trecut și prezent. ș...ț Dacă primele celebrează continuitatea trecutului eroic, cele minore dramatizează diferențele de clasă și accentuează conștiința distanțelor sociale. Marile evenimente pun În umbră diviziunile interne, conferind forță dramatică tradițiilor eroice și identității naționale (Heyden, pp. 5, 7). Sărbătorile politice creează intervale rituale interuptive, marcate temporal, spațial și gestual. Astfel, În plan temporal, ele impun un calendar precis, bine cunoscut Întregii colectivități: În preajma sărbătorilor consacrate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
corelate cu cele ale divinității supreme și cele ale divinităților vegetale În ceea ce Georges Dumézil (sinteze În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii; c) agricultorii și meșteșugarii. Fiecărei categorii sociopolitice Îi corespunde un grup de zeități, de eroi și de mituri specifice. Sintetizând traseul cercetărilor sale, G. Dumézil (1968, p. 15) scria: ...diviziunea socială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii; c) agricultorii și meșteșugarii. Fiecărei categorii sociopolitice Îi corespunde un grup de zeități, de eroi și de mituri specifice. Sintetizând traseul cercetărilor sale, G. Dumézil (1968, p. 15) scria: ...diviziunea socială nu este decât o aplicare, printre altele ș...ț a ceea ce am propus să se numească (cu un termen poate nefericit ales, dar care a intrat În limbajul de specialitate) structura celor trei funcțiuni: dincolo de preoți, războinici și producători
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unităților strategice de afaceri; 3. obiective funcționale. Între categorii anterioare de obiective se stabilește o ierarhie, având drept criterii timpul și nivelul organizațional. Din obiectivele cu orizont de timp îndelungat, ce fac referire la întreaga organizație, sunt defalcate obiectivele diferitelor diviziuni, apoi obiectivele subdiviziunilor, cu raportare la momente de timp din ce în ce mai apropiate. Pe măsură ce orizontul de timp cu care este asociat obiectivul se micșorează, caracteristicile obiectivelor devin mai numeroase și cuantificarea acestora oferă o imagine mai clară a ceea ce se cere fiecărei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
apoi obiectivele subdiviziunilor, cu raportare la momente de timp din ce în ce mai apropiate. Pe măsură ce orizontul de timp cu care este asociat obiectivul se micșorează, caracteristicile obiectivelor devin mai numeroase și cuantificarea acestora oferă o imagine mai clară a ceea ce se cere fiecărei diviziuni, până la nivelul executantului individual. Ca și caracteristicile obiectivelor, și clasificările au rolul de a ordona domeniul și de a genera posibilitatea operaționalizării instrumentului reprezentat de ele. Indiferent care ar fi „forma tehnică” de exprimare, nu trebuie scăpat din vedere faptul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de influență și modul lor rapid de evoluție impune monitorizarea mediului. 4. Identitatea. Organizația trebuie să acționeze cu claritate și consecvență în conformitate cu misiunea sa declarată. Acest fapt cere un efort de coordonare suplimentară în cazul organizațiilor ce prezintă subsisteme sau diviziuni cu orientare diferită. 5. Colaborarea. Organizația trebuie să controleze și să rezolve conflictele pe care le generează în mod obiectiv. Diviziunea muncii și tendința crescută spre specializarea individului sunt premisele apariției conflictelor. 6. Revitalizarea. Organizația trebuie să răspundă problemelor ce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în conformitate cu misiunea sa declarată. Acest fapt cere un efort de coordonare suplimentară în cazul organizațiilor ce prezintă subsisteme sau diviziuni cu orientare diferită. 5. Colaborarea. Organizația trebuie să controleze și să rezolve conflictele pe care le generează în mod obiectiv. Diviziunea muncii și tendința crescută spre specializarea individului sunt premisele apariției conflictelor. 6. Revitalizarea. Organizația trebuie să răspundă problemelor ce apar odată cu modificarea mărimii sale ca urmare a expansiunii sau restrângerii activității. Modificarea impune formularea unor planuri și implementarea lor într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
critică pentru că de ea depinde eficacitatea efortului concurențial. Analiza segmentării strategice se va concentra asupra modului în care se realizează divizarea activității într-un caz dat al unei organizații, urmată de recombinarea elementelor rezultate în unități strategice de afaceri, cu diviziunile și subdiviziunile lor, ca și gruparea acestor entități într-o entitate superioară - bază sau cluster (grup). Atât teoretic, cât și practic se pot realiza aranjamente diferite. Capacitatea de a susține o strategie, ce presupune angajarea unei competiții cu un concurent
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o simplificare a managementului strategic al organizației, cu reduceri de costuri, inclusiv datorate reducerii staff-ului strategic și concedierii așa-zișilor planificatori strategici. În anii ’90, Hammer și Champy (1993) introduc reengineering-ul în câmpul bătăliei împotriva birocrației organizaționale și a diviziunii muncii. Mai mult decât o metodă sau tehnică, reengineering-ul este o adevărată doctrină care consemnează o reducere a numărului de „segmente”, prin simplificarea proceselor și utilizarea resurselor în scheme prin care să se obțină economii de scop (anvergură). Simplificarea administrativă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]