10,318 matches
-
vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere. Am văzut că definițiile și caracterizările atitudinii accentuează caracterul dobândit social al acesteia. Cumva surprinzător, cercetările pe gemeni arată că și în câmpul atitudinal contează factorul genetic: la gemenii identici (monozigoți) atitudinile corelează mult mai ridicat pozitiv decât la cei nonidentici, chiar atunci când primii sunt crescuți de mici în medii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea de-a doua, conștientă, deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea, ideea că disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate (peer group) din cartier sau din școală, mass-media constituie cadre psihosociale de achiziționare a unor scenarii de agresivitate, care sunt susținute de structuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să explice fenomenele pornind de la examinarea relației cauză - efect. Pfeiffer și Jones observau în 1979 că avem patru determinante: - participarea cursanților la aria de desfășurare a fenomenului pe care-l studiază; - un mod critic de a analiza activitatea (atât cunoștințele dobândite, cât și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu piciorul de pe loc și din deplasare, cu forță (minimum 6 metri); O3 Afectiv: să aplice în jocul de minifotbal: lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din alergare. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa I; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
stabilită; O2 Psihomotor: să conducă mingea cu piciorul din deplasare, printre minimum 3 jaloane; O3 Afectiv: conducerea mingii cu piciorul din alergare în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a II-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
piciorul din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei pasei; O3 Afectiv: să stabilească relații de joc prin preluare și pasă dublă în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a III-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
însușească driblingul multiplu din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: driblingul multiplu cu piciorul din deplasare în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a IV-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei transmiterii mingii; O3 Afectiv: să stabilească relații de joc prin lovirea mingii cu piciorul în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a V-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
marcajul și demarcajul de pe loc și din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: marcajul și demarcajul în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a VI-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasare spre o anumită zonă a porții, formarea preciziei transmiterii mingii; O3 Afectiv: să reușească să înscrie de cât mai multe ori în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a VII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
demarcajul și depășirea în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: utilizarea marcajului, demarcajului și depășirii în condițiile jocului de minifotbal cu reguli stabilite. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a VIII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
care îl detestă aproape freudian, în vreme ce mama, ființă privilegiată, este glorificată. Are vise cu Eminescu și cu Nichita Stănescu și dese coșmaruri, evocă lecturi și scriitori, se dezlănțuie împotriva artei decadente, dar mai ales se zbuciumă întru credință, o credință dobândită, certă și totuși deloc lină, dimpotrivă, furtunoasă, dramatică, înregistrând momente de oboseală, de dezolare, dar și de speranță, de cădere și înălțare, de răzvrătire și supunere. K. e un fericit chinuit sau un chinuit fericit. Nu o dată textul său se
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
cazuri ce pot fi izolate cu ușurință, speranțe, confirmări, legitimări „naționale” și „zonale” (hipergamiile au fost mereu căutate pentru aceste ascensiuni, adesea virtuale), platforme pentru ambiții secrete sau declarate, câștigarea unor aliați, interni sau externi, fortificarea și consolidarea puterii (abia) dobândite, reprezentativitatea și, nu în ultimul rând, sociabilitatea și „securizarea” (chiar „materială”, dacă nu scăpăm din vedere diversitatea situațiilor) născută din solidaritate. Aceste fete ori femei ajung Doamne ale țărilor Române (ascultând ovații, zise în onoarea lor, la încoronarea bărbaților lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
facă ce-i va hi voia. Numai a treia parte de în bucatele ei, acéia să o păzească pentru copii-ș [...]”. Drepturile succesorale (femeia care rămânea fără bărbat își redobândea zestrea și o parte din bunurile soțului, de obicei din cele dobândite; dacă femeia nu avea copii - stipula îndreptarea legii -, „să împarță zéstrea mortului în trei părți și însă o parte să o ție bărbatul sau muiarea carea va rămânea, iar altă parte să o ție părinții mortului, iar ceaialaltă a treia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multe soții de împărați care s-au impus prin capacitățile lor intelectuale și instruire, prin forță spirituală, conducând direct sau dispunând de putere prin mijloace mai subtile (și, evident, dincolo de pereții apartamentelor lor), adăugând o autoritate incontestabilă farmecelor personale ori dobândite -, dându-ne voie să mai îmblânzim dramatismul opiniilor lui Iorga și să lăsăm „închiderea” pe seama turcilor, „moștenitori”, spuneam, ai bizantinilor și în această privință (un călător străin afirma chiar că, în țările Române, camerele femeilor se cheamă și „harem”). „Odăile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
umane, raportată la sistemul de valori din care aceasta Își trage originea. Ea exprimă modul În care este considerată persoana umană sau ceea ce i se atribuie omului ca virtuți sau calități morale și sufletești. Valoarea umanului este intrinsecă, dar și dobândită. Dincolo de valoarea vitală, biologică, a ființei vii, valoarea umanului este dată și de efectele educației și ale experiențelor de viață ale individului. Educația oferă un model pe care persoana trebuie să-l accepte și să și-l interiorizeze, conformându-se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pulsional. - Etajul mediu, care corespunde experiențelor mintale, În raport cu realitatea directă cu care este confruntată imediat persoana umană. Din acest motiv, nivelul mediu de organizare corespunde, din punctul de vedere al psihanalizei, cu Eul conștient. - Etajul superior, care este depozitarul spontaneității dobândite, superioare, al valorilor și virtuților morale. Din punctul de vedere al psihanalizei, acest nivel corespunde Supra-Eului moral sau, În spiritul Psihologiei Morale, cu Inconștientul spiritual, care are rolul de a coordona și cenzura actele Eului conștient, conform cu normele morale. Aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
iar din punct de vedere sufletesc și moral este tendința de afirmare valorică a mea față de ceilalți, dorința de a-i Întrece, de a-i depăși, de a mă situa Înaintea lor și de a-mi menține acest statut o dată dobândit, permanent sau cât mai mult posibil. eă Întâlnirea mea cu o altă persoană sau cu alte persoane este o situație care exprimă deschiderea propriului meu Eu, lărgirea orizontului acestuia, cooperarea mea cu celălalt sau cu ceilalți. Această Întâlnire nu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respectivă să fie invalidată, dependentă de ceilalți, să nu mai poată avea o stare de autonomie, să fie nevoită să trăiască asistată de societate. În această categorie de situații de dificultate intră următoarele: aă Situațiile de handicap, infirmități congenitale sau dobândite, ce invalidează persoana, făcând-o să fie dependentă de ceilalți care trebuie să o asiste. bă Situațiile de dependență socială sunt În primul rând datorate unor condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mici opresc diareea. Astfel, de vreme ce ne dăm seama că medicamentele administrate În doze mici posedă calități și potențe specifice, rămâne de datoria noastră să ne Însușim principiile utilizării lor și suntem obligați să abandonăm acele noțiuni și principii (ereditare sau dobândite) care ne alimentează prejudecățile. Chiar și dozele mici pot avea un real efect medical. Utilizate corespunzător, acestea acționează numai În beneficiul pacientului, Întrucât acțiunea lor se limitează doar la acea zonă a organismului atinsă de boală, restul corpului nefiind afectat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tentativa de a găsi și de a regăsi punctul de echilibru între vocația unui realism frust, neînduplecat în observarea aspectelor crude, de o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din decizia aspră, din violența primei sale naturi. LUCIAN RAICU E din ce în ce mai greu să ne închipuim literatura
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
conștiința morală a persoanei. N. Mărgineanu distinge, după natura lor, următoarele tipuri de conflicte: conflicte psihologice, care constau în ciocnirea dintre diferitele forțe sau elemente dinamice ale sistemului personalității și care stau la baza activităților și conduitelor umane, înnăscute sau dobândite; conflicte biologice, care sunt de fapt disfuncții somato-fiziologice (discrazii, distonii neurovegetative, tulburări psihosomatice etc.), care pot genera afecțiuni sau stări de dezechilibru ale persoanei; conflicte psihosociale, referitoare la relațiile individului și comunicarea cu lumea, probleme de adaptare/integrare, acord emoțional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]