820 matches
-
era o atmosferă plăcută și Aurel trece puțin prin timp, de la etapa cînd strîngea bani pentru a "unge" pe cine trebuia și pînă acum, cînd "nu picură", ci curge. Și Benone, cumnatul meu, n-a vrut să mă împrumute atunci... Dobitocul, i-aș fi înapoiat triplu. Acum era bine. Colegi buni, discreți, fiecare cu treaba lui. Aurel trebuia să înlesnească trecerea unui camion moldovean. A primit douăzeci de mii de euro și după, va mai primi încă patruzeci. Lui șefu' o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tînărul, ci cu un tip, matur bine, dar foarte distins. Discret, bărbatul îi atingea cîte un sîn și îi vorbea la ureche, strecurînd un sărut abia schițat. Ionel simte că moare de gelozie și reia ideea cu Transnitria. Cine-i dobitocul? Un fost profesor, nu l-am văzut de mult. De aici Ionel își imaginează restul și o strînge de mînă pe Nora. Au, mă doare. Pe mine mă doare, tîrfo! Nu fi bădăran. Eu te las în week-end să mergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dacă îmi lovea poarta? Chiar. Deci ați ieșit la război cu sapa? Da, că m-a fugărit cu un levier! Văd că nu v-a ajuns din urmă! Chiar regretam că taximetristul n-a insistat destul. Proprietate privată și el... dobitocul. Văd că aveți un muncitor, schimb subiectul. Un noroc chior. Cum așa? Este handicapat, doarme pe unde apucă. Nu-i dau decît ceva de mîncare. Bună afacere. Da. Și așa aruncam la gunoi, că nepriceputa de nevastă gătea... pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să-i spargă parbrizul nefericitului. Tu-ți Dumnezeii mă-ti, este proprietate privată, strigă bădăranul. Șoferul rămîne uluit, nu înțelege atacul sălbaticului și, ori scoate manivela, ori o rupe la fugă. Cel care scoate manivela strigă: De ce mă înjuri, mă, dobitocule? Bădăranul se sperie, o rupe la fugă și amenință: Am prieteni sus-puși, am să-ți arăt eu ție... Dacă șoferul o rupe la fugă atunci este urmărit de bădăran, cu sapa în poziție de atac. Zilele trecute, un tînăr șofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ieșise din salon, Împreună cu domnul Cost. — A, conspiratorii! exclamă doamna Bellairs. Domnul Cost pune Întotdeauna la cale experiențe noi! — Spuneți că rezultatele sînt proaste uneori? lansă Rowe un balon de Încercare. Într-o Încăpere alăturată sună telefonul. — Cine-o fi dobitocul? izbucni doamna Bellairs. Toți prietenii mei știu că nu trebuie să mă cheme la telefon miercuri seara... Bătrîna slujnică intră În salon, anunțînd cu un fel de silă: — Cineva dorește să vorbească cu domnul Rowe. — Bine, dar nu pricep, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
după-amiază de vară, când Încă locuia În Yonne, Michel alergase pe pajiște cu verișoara sa Brigitte. Brigitte era o fată de șaisprezece ani, drăguță și de o bunătate extremă, care câțiva ani mai târziu avea să se mărite cu un dobitoc sinistru. Era vara lui 1967. Ea Îl ținea de mâini și Îl rotea În jurul ei, apoi se prăvăleau amândoi În iarba proaspăt cosită. Michel se ghemuia la pieptul ei cald; Brigitte purta o fustiță scurtă. A doua zi, erau acoperiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
reviste Paris Match În sala de așteptare: pe scurt, Îmi dădea impresia că e un doctor bun. Cazul meu nu-l interesa prea mult, dar nu i-o reproșez - eram un caz Într-adevăr banal, eram pur și simplu un dobitoc frustrat care Îmbătrânea și nu-și mai dorea nevasta. Cam În aceeași epocă, Azoulay fusese solicitat ca expert În procesul unui grup de adolescenți sataniști care hăcuiseră și Înfulecaseră o handicapată mintal - era ceva mai palpitant, totuși. La sfârșitul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Încerci, copoiule, a rânjit Stepa. În cazul tirului, e chiar un avantaj să fii ciclop. Ți-ai spus rugăciunea? De ceva timp, am devenit ateu. Stepașa, știi totuși care e marea problemă când ai un singur ochi? — Care? a Întrebat dobitocul, Încordându-și degetul pe trăgaci. Vederea periferică proastă, am zis, ațintindu-mi privirea undeva În jumătatea de cameră pe care el, cu un sistem video mono neperformant, nu avea cum s-o acopere. Nătărăul a tresărit, sucindu-și fără să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
niște căni ciobite? În ceea ce‑l privește pe Rainer, mimica sa rămâne în continuare sub control. În camera de alături care este, de fapt, o cămăruță, nimic mai mult, Hans bâiguie grohăind tot felul de inepții, Hans care este un dobitoc, nimic mai mult. Asta sigur i se pare și soră‑mii o idioțenie, de‑aia nu răspunde nimic. Sora care citește Bataille în original. Se pare însă că momentan a uitat cu totul de el. Peretele de la cotețul lui Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și o schiță de scenariu care să-i Împlinească cea mai arzătoare fantezie erotică. Așa că n-a citit nimic În prealabil și, bizuindu-se pe pana lui Leac, s-a dus direct să se făloșească. S-a făcut de râs. Dobitocul citea Înainte, poate pentru că-i era greu să-și audă vocea și să și Înțeleagă ceva, poate fiindcă spera că e doar o scenă mai aiurea, că până la urmă tot Între coapsele fetei primarului o să se ostenească el. Totuși, Încheindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ghemuit, apoi, până să-și facă Pârvu curaj, pornesc către el, nu știu cum de, dar o fac În patru labe. - Băieți! Măi băieți! Cum spuneam: măi băieți, ce mai faceți, ai voștri cum o mai duc? Am sau n-am dreptate? Dobitocul! Îmi vine să-i sar În gât, sunt prea drogat, cred că reușesc doar să mârâi. De data asta am Întrecut măsura, am tras prea mult. Poate vine Leac cu o idee. Mă Întorc spre el, Îl văd scăldat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pocinoguri ne fac! Tu crezi că mai poate cineva să țină una și alta pentru el, după ce s-au apucat toți să dea din gură, ca orbeții? Toți proștii Învață vorba și, din cauza asta, ajung să se creadă Înțelepți! Orice dobitoc știe acum să facă o luntre, și asta numai și numai din cauza cuvintelor. Ce să-i mai spun? L-am Îmbrățișat, așa cum bine se cade Între veri ce nu aveau să se mai vadă niciodată, apoi mi-am strâns Vindecătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
idiot nenorocit, de cîte ori ți-am zis să nu-mi spui mie „ȘEFULE“?! răcnește el. — Știu, șefule, zise el pe un ton jeluit... da’ mi-a plesnit catarama. N-ai niscaiva sfoară? Niscaiva sfoară! se Înăbușă el. Cum, mă, dobitocule, mă... niscaiva sfoară! zbieră el și, depășit În cele din urmă, Își scoate boneta, o azvîrle pe jos și o calcă În picioare plîngînd. Dar o nenorocire și mai mare Îl așteaptă pe acest om nefericit. Acolo, lîngă vas, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nici BOR (Biserica Ortodoxă română) nu se lasă mai prejos. De când se scoală în fiecare dimineață, ca să se pieptene cu cărare la mijloc, în timp ce țara aceasta nenorocită arde, au găsit și ei ceva ce să confiște: iepurașul de Paști, (noii dobitoci lingviști zic în loc de Paști, Paște, de unde dracu o fi scos asta, doar academicieni de alde Băsescu & Comp știu). Acum, Dumnezeu să mă ierte dacă greșesc eu cumva, dar nici iepurașul acesta nu știu cine dracu' l-o fi scos din pălărie, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să serbeze Paștele. Crucificarea a reușit admirabil, fiind executată sută la sută profesional, ba i-a reușit susnumitului Isus, la modul magistral și Invierea, fix a treia zi, după Scripturi, nici o iotă în plus sau în minus, ca să creadă tot dobitocul că aici este de adevărat o mașinațiune curat dumnezeiască, nu o mânăreală oarecare a unui nepriceput. Și iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască, a trecut gardul victorioasă și în tabăra creștinilor. Deci dacă nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
împreună cu Băsescu, apoi țintește ferm: Bocul este fără coloană vertebrală. Nu vrea și nici nu ia decizii! In traducere discursul ar suna cam așa: „Bă, io unde consideri tu că am fost? N-am fost cu tine, nesimțitule, boule, mitocanule, dobitocule! N-am fost, bă, cu tine, chiar și la deciziile cele mai grele? Bă, Emile, acum sunt calm, dar ar trebui să te trăznesc, de să nu te vezi! Tu învingător mă? Tu? Dar eu ce sunt, bre? Tu crezi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
1,15 dolari, pe când o tonă de cărbune adus din Silezia, costă doar 1,12 dolari, deci cu alte cuvinte, jos cu mineritul românesc, aducem cărbune din Silezia. Insă șmecherul, sau cine mai știe dacă nu era și el un dobitoc sadea ce avea ceva carte, nu ne spunea, de unde vom procura cei 1,10 dolari pentru cărbunele din import. Țărăniștii au găsit metoda, au închis minele au închis marile combinate industriale, animalele din Complexele industriale de creștere au fost lăsate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
doresc multă sănătate ca să li se ușureze în freză comod și cu talent la toți dobitocii care l-au votat de frica mogulilor și-a pixelilor albaștri. Abia când lumea se va convinge pe calea grea a nenorocirilor, până la ultimul dobitoc, ce înseamnă vot responsabil, abia atunci merită javra legată cu lanțuri. Băshinescu Vodă merită să ajungă "colega" de celulă cu Bercea Mondialu, iar țiganul să fie umflat zilnic cu afrodiziace pentru a-i fi stimulat interesul erotic pentru ultimul dictator
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul acesta, iar când îl vor afla, să fie prea îndobitociți ca să mai înțeleagă mesajul. Acum în privința ciocoilor și mai ales al regilor, în mintea bravului dobitoc român, apele s-au mai ales și deși așa cam în pâclă, a început să distingă un colț de adevăr, ceea ce îl face uneori să mai mârâie câinește, într-un dinte. Dar face asta doar în fața oglinzii din baie, după ce
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bancnotă. A luat-o, a răsucit-o de câteva ori, a privit-o în soare și mi-a înapoiat-o: ce să fac cu ea? Mi-am dat seama că era o zeiță a nisipurilor, o Protea, iar eu un dobitoc didactic. Ea îmi dădea puterea să înfrunt ziua pedagogică. La „Sfântul Pantelimon” predam engleza cu aerul unui impresar de vedete maneliste. Obținusem postul după cinșpe zile de stat la coadă pe holurile Inspectoratului de Limbi Străine. Inspector era un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un laptop. - Era bun la pat? - Da, era ok, doar că nu avea imaginație. Huff! îmi vine inima la loc. - Cum adică nu avea imaginație? - Nu știu. Pur și simplu o făceam, apoi se întorcea pe o parte și adormea. - Dobitocul! Îmi aduc totuși aminte că și pe mine mă lua un somn groaznic după partidele de sex. Și cum de n-ați rămas împreună? - Nu știu. Cât ne-am întâlnit în România era bine. Venea în București. Ne cazam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țambalul coastelor, să-l compătimească. - Uite, uite, vezi cum mă lasă? a împânzit casa de mâțe, scheise! și pe mine nici nu mă bagă-n seamă. Dumnezeii măsii de nenorocită! și eu i-am trecut apartamentul pe numele ei...un dobitoc. Was ist zu tun? m-aș ridica de-aici să sparg totul cu toporul, toată munculița de-o viață, futu-i! dacă trăia Mama nu se ajungea aici. E ca la țâgani. Auzi-o cum dărâmă blocul cu muzica aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o împinse și-i dădu drumul lui Thomas, care scoase un oftat de ușurare și începu să-și curețe pantalonii de scame. Când se întoarse spre Sid, constată cu surprindere că fața îi era schimonosită de furie. — Nu citești ziarele, dobitoc ignorant? Eu și Tony aparținem trecutului. Suntem terminați. Kaput. — Îmi pare rău. N-am auzit. Și în acel moment Sid James respiră adânc, îi făcu cu degetul lui Thomas și îl expedie cu cuvintele de despărțire care încă mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și păsările din parc i se par amenințătoare și fata aia cu trei trandafiri la fereastră pare o gâsculiță fără minte. Și o mai doare și-un picior și Pascal bineînțeles că o fi uitat să-i cumpere calmant forte. Dobitocul! Coup de grâce, qui achève de tuer, et au fig. de ruiner; Grâce! cri qu'on fait lorsqu'on supplie d'être épargné. Pascal Ciortea ridică ochii din dicționarul Larousse de poche pe care l-a consultat dorind să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
O să-mi iau haina de piele, spuse Margot. — A luat-o deja băiatul. Wilson se urcă-n față, lângă șofer, și Macomber cu soția se așezară-n spate, fără să scoată un cuvânt. „Sper să nu-i treacă prin cap dobitocului dement să-mi tragă un glonț În cap. Femeile astea chiar sunt o pacoste Într-un safari.“ În dimineața cenușie, mașina coborî scârțâind și trecu râul printr-un vad plin cu pietre, apoi se cățără pe malul povârnit. Wilson ordonase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]