1,319 matches
-
fără rețineri dacă nu doresc „mir de la Ierusalim, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare, de la Hadâmbu” și alte asemenea. Mă atrage ca un magnet standul Mănăstirii Histria. O mănăstire foarte tânără, înființată în 2006, nu departe de celebra cetate dobrogeană. Un călugăr tânăr înalt și foarte slab, cu o privire ațintită mereu în pământ, vinde un fel de icoane „pictate” pe olane de lut, tăiate pe jumătate, tipice pentru arhitectura dobrogeană. De fapt, este vorba de foiță termoplastică, temele iconografice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tânără, înființată în 2006, nu departe de celebra cetate dobrogeană. Un călugăr tânăr înalt și foarte slab, cu o privire ațintită mereu în pământ, vinde un fel de icoane „pictate” pe olane de lut, tăiate pe jumătate, tipice pentru arhitectura dobrogeană. De fapt, este vorba de foiță termoplastică, temele iconografice sunt clare, fără ambiguități. Lipite însă în interiorul vechilor olane, efectul vizual și mesajul sunt foarte puternice. Kitsch ? Nu sunt așa de sigur, mi se pare mai degrabă un act de salvare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se pare mai degrabă un act de salvare decât altceva. Îl întreb pe călugărul cel timid cui îi aparține ideea unor astfel de obiecte religioase. „Părintele Stareț, a lui a fost ideea. Oamenii din zonă își renovează casele, aruncă acoperișurile dobrogene, cum se făceau pe vremuri, din olane. Oricum le aruncau, pun Lindab, ce-i mai nou, le place mai modern, așa că noi am mai adunat olane din astea vechi la mănăstire. Măcar atât să facem și noi.” Mai mulți pelerini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vlah-voloh, blacus, olah, iflac etc. a desemnat pe vorbitorii de limbă latină. La început, toți românii erau desemnați cu un singur nume, vlah, deși ei s-au numit cu numele pe care-l știau: romanus-rumân-român. Denumirile de moldovean, muntean, ardelean, dobrogean etc, sunt nume regionale, după regiunile istorice locuite, și numai interesele politice de cucerire și stăpânire au putut scoate la iveală un popor moldovean și o limbă moldovenească. Chiar țarina Ecaterina a II-a, în intenția de a-și permanentiza
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
suportam două-trei ore. Când smulgeam iarba, cădeam, ca bolovanii, în fund. Se îmbunătățise mâncarea și încet-încet începeam să ne întremăm. În decursul a două-trei luni, repartizați în două trei serii, fuseseră eliberați ultimii muncitori și țărani. Mai rămăseseră câțiva aromâni, dobrogeni. Cu o zi-două înainte de eliberare, un ofițer de securitate din zona de rezidență îți lua câteva date preliminarii pe care le înscria în biletul de eliberare. De cincisprezece ani nu știam nimic despre ai mei și, la întrebările aceluia, răspundeam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a decretat încetarea lucrului în baltă și plecarea. Cei care mai scăpaserăm... pentru că mai eram puțini. Ne-au îmbarcat pe bac, a venit șlepul, un remorcher, și ne-a remorcat la Periprava... La Periprava cum a fost? Acolo am găsit dobrogeni de-ai mei care erau mai vechi, și ei m-au ajutat și au intervenit pe lângă doctorul coloniei care a reușit să-l facă pe ofițerul de servici să mă lase că-s bolnav rău. Am făcut pe bolnavul, dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
convenit să stea la capul locului că nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și într-adevăr, vreo 5 sau 6 zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea’ Gheorghe, mi-a adus plăcintă dobrogeană și friptură de pasăre și de miel. Când mă întorceam le duceam și colegilor țigări și mâncare: pâinea care rămânea de la soldați și o gamelă cu mâncare pe care o țineam numai eu cum știam. Colegii abia așteptau să mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
melodia lu’ „O ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: Ce-ați colindat? Și era unu’ Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... Ei, am colindat „O ce veste”... N-o spus, de fapt, ce-am colindat, dar ăla era informat deja cu ce-am colindat... Și nu mai știu câți am fost, vreo 7-8 inși, și ne-o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spp. ─────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ───���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91X0 Păduri dobrogene de fag; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Z0 Vegetație forestiera moezlaca cu tei argintiu; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Vegetație forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9260 Vegetație forestiera cu Castanea sativa; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9280 Vegetație forestiera cu Quercus frainetto; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 92AO Zăvoaie cu Salix albă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrancioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagră, Sfrancioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de fâneața) AMFIBIENI
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de fâneața) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creasta) - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creasta dobrogean) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasa) PEȘTI PETROMYZ0NIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguta, Ruginita) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbarița) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - *Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - *Dianthus diutinus (Garofița) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - *Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Hylidae - Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel) Ranidae - Rană arvalis (Broască de mlaștină, Broască cafenie) - Rană dalmatina (Broască de pădure) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasa) - Pelobaies syriacus (Broască de pământ dobrogeana) Bufonidae - Bufo viridis (Broască râioasa verde) PEȘTI PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de rău) NEVERTEBRATE ARTHROPODA CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) - *Austropotamobius torrontium INSECTĂ Coleoptera (Gândaci) - Bolbelasmus unicomis - Boros schneideri - Buprestis splendens - Cărăbuș hampei - Cărăbuș hungaricus - Cărăbuș variolosus - Cerambyx
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Corvidae - Garrulus glandarius (Gaița) - Pică pică (Coțofana) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătura) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone comix (Cioară griva) - Corvus corone sardonius (Cioară griva sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae ....... - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos (Sturzul cântător) - Turdus iliacus (Sturzul de vii) - Turdus pillaris (Cocoșar) AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rană esculenta ( Broască verde de lac) - Rană ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rană temporaria (Broască roșie de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Caprimulg (Caprimulgus europaeus) 12. - Cinteza (Fringilla coelebs) 13. - Cinteza de iarnă (Fringilla montifringilla) 14. - Ciocănitoare cu trei degete (Picoides tridactylus) 15. - Ciocănitoare mică (Dendrocopos minor) 16. - Ciocănitoare mijlocie (Dendrocopos medius) 17. - Ciocănitoare mare (Dendrocopos major) 18. - Ciocănitoare cu spate alb - dobrogeana (Dendrocopos leucotos) 19. - Ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus) 20. - Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) 21. - Ciocănitoare verde (Picuș viridis) 22. - Ciocănitoare verzuie (Picuș canus) 23. - Ciocîrlan (Galerida cristata) 24. - Ciocîrlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra) 25. - Ciocîrlie cu aripi albe (Melanocorypha leucoptera
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
difuzarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ, care să asigure cu maximum de obiectivitate informații din toate domeniile de activitate și în special din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean. Articolul 6 Obiectul de activitate S.C. "MTC TV" - S.A. Constanta are ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal, maximum de informații din domeniul transporturilor navale
STATUTUL din 9 mai 2001 Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134432_a_135761]
-
ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal, maximum de informații din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean; ... b) difuzarea programelor prin stații de emisie și linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea rețelelor de telecomunicații audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice; ... c) organizarea și realizarea, în studiourile proprii ori în
STATUTUL din 9 mai 2001 Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134432_a_135761]
-
difuzarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ, care să asigure cu maximum de obiectivitate informații din toate domeniile de activitate și în special din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean. Articolul 6 Obiectul de activitate S.C. "MTC TV" - S.A. Constanta are ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal, maximum de informații din domeniul transporturilor navale
HOTĂRÂRE nr. 451 din 9 mai 2001 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta prin desprinderea unor activităţi din cadrul Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuara Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134431_a_135760]
-
ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal, maximum de informații din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean; ... b) difuzarea programelor prin stații de emisie și linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea rețelelor de telecomunicații audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice; ... c) organizarea și realizarea, în studiourile proprii ori în
HOTĂRÂRE nr. 451 din 9 mai 2001 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta prin desprinderea unor activităţi din cadrul Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuara Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134431_a_135760]
-
de radio și televiziune cu scop informativ, cultural, educativ, care să asigure cu maximum de obiectivitate informații din toate domeniile de activitate și în special din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean." 5. Litera a) a articolului 6 din Statutul Societății Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta va avea următorul cuprins: "a) realizarea programelor de radio și televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal
HOTĂRÂRE nr. 1.176 din 21 noiembrie 2001 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 451/2001 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta prin desprinderea unor activităţi din cadrul Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuara Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138735_a_140064]
-
următorul cuprins: "a) realizarea programelor de radio și televiziune cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment, prin care asigura, în principal, maximum de informații din domeniul transporturilor navale și exploatare portuara, al multiculturalitatii și al vieții spirituale din spațiul dobrogean;" PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Ion Selaru, secretar de stat p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat ---------
HOTĂRÂRE nr. 1.176 din 21 noiembrie 2001 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 451/2001 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanta prin desprinderea unor activităţi din cadrul Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuara Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138735_a_140064]
-
Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, sărăturile Murighiol-Plopu și litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. ... (2) Limită vestică continentală a Rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. ... (3) Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsă pe teritoriile a 3 județe: Tulcea, Constantă și Galați. ... Articolul 3 Valoarea patrimoniului natural al Rezervației este recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua internațională
STATUT din 18 aprilie 2002 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141583_a_142912]
-
coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Simbolul atomului este emblemă activității Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda. Podul construit de Anghel Saligny la sfârșitul secolului al XIX-lea reprezintă imaginea-simbol a dezvoltării orașului Cernavoda, a unirii teritoriului dobrogean cu Regatul român. Acest pod a făcut legătura materială și spirituală între provincii, facilitând înglobarea Dobrogei în sistemul statal, economic și cultural al României moderne. Celebrele statuete, Gânditorul și perechea să feminină, vestigii ale culturii eneolitice Hamangia, au fost descoperite
HOTĂRÂRE nr. 1.534 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei oraşului Cernavoda, judeţul Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147318_a_148647]
-
Dunăre - Marea Neagră, trasat pe valea Carasu, care este folosit tot mai intens pentru transportul de mărfuri, materii prime, dar și pentru irigații. În lungul său sunt așezate orașele Cernavodă și Medgidia. Pe litoral se află Constanța (cel mai important oraș dobrogean, centru istoric, cultural, industrial și principalul port al României), Mangalia și numeroase stațiuni balneoclimaterice. În cadrul podișului se disting mai multe subdiviziuni: Podișul Oltinei (în sud-vest), Podișul Negru Vodă (în centru), Podișul Medgidiei (în nord) și litoralul (Podișul Mangaliei). Masivul Dobrogei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alcătuită din mai multe bazine hidrografice care se desfășoară din Carpați spre vest, sud și est, vărsându-se în Dunăre pe teritoriul țării noastre sau în țările vecine. Se disting patru grupe hidrografice dunărene, la care se adaugă o grupă dobrogeană cu râuri ce nu ajung în Dunăre. Grupa hidrografică de vest cuprinde râurile din Maramureș, Crișana și cea mai mare parte a celor din Transilvania. Colectorul este Tisa. Acest râu izvorăște din Carpații Păduroși și formează granița de 60 km
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]