1,277 matches
-
demult al Linei, anunțînci că Rim studiază pe Bach. Nory zdruncinase și ea întîi de câteva ori telefonul pentru a se informa și primise, la toate orele, numai răspunsul ursuz al domnișoarei de companie, că domnul doctor lipsește și doamna doctoriță lipsește. Bănuise că Sia din ursuzlue minte și se hotărâse să pice într-o zi la ora dejunului. Sosirea el făcuse efect. De multă surprindere, probabil, nimeni nu-și manifesta bucuria. Lui Nory i se păru că Lina e grozav
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Nu mai are nimeni nevoie. Ei! Vă place cât e de rea? Bine a făcut ce-a făcut! . . . Dar să spună cu atâta nesimțire: ,,Să se ducă de unde a venit! Cam uită cucoana Lina de unde a venit! ... Și cu mine, doctorița noastră s-a arătat foarte rece. Parcă am eu vreo vină! . .. Cât despre voi, nici n-a întrebat măcar! Nory ar fi vrut, probabil, oarecare zbucium și i se luase acest spectacol. Lina nu respectase, uzanțele dramatice. Ar fi vrut
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
satului românesc, regenerarea națiunii noastre. Cam în acest mod a decurs convorbirea noastră ca fii ai satului Priponești, într-o seară geroasă din această iarnă deosebit de aspră. Consăteanul meu se afla la Bârlad - participând la parastasul de an - după decesul doctoriței Elisabeta Ghica, fosta mea elevă la cl.V-VI la Priponești în perioada 1948-1950, urmând să plece după miezul nopții la București, la înmormântarea unei rude apropiate. Și afară un ger de crăpau pietrele. Se află oameni morți din cauza gerului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
se înscriseseră în "gospodăria colectivă" nu puteau beneficia de antibiotice. La farmaciile din Făgăraș nu existau, la acea dată, nici penicilină, nici streptomicină. Am alergat la Telefoane, am sunat la București și am rugat un prieten care avea o fiică doctoriță să vină, cu primul tren, în Făgăraș cu câte flacoane de streptomicină putea să procure. Am rătăcit, după aceea, pe străzi, cu un ghem de spaimă în stomac, cerșind Providenței o minune. Nu voi uita niciodată decorul acela de iarnă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu, nu i se poate cere să răspundă la așa ceva, căci, cu sau fără meseria asta de gazetar, duduița s-ar descurca de minune, fiți siguri: ar putea fi, rând pe rând, ori toate, dintr-o dată: stewardesă, chelneriță, plasatoare, coafeză, doctoriță, taxatoare, etc., etc., etc.) “P: Întrebarea, deși nu-i nouă, nici originală, e totuși, deosebit de dificilă. De-atâta amar de vreme mă chinui eu însumi să-i găsesc un răspuns și nu reușesc. Dacă, între timp, reușiți dumneavoastră să aflați
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
să înțeleagă ce gândești, insistă Karin. Ca să poată, deci, să pună într-un fel lucrurile cap la cap. —Înțeleg. Înțeleg. Crezi că mă fac bucăți? —Păi... Știa sigur că ea se făcea bucăți. Cum te simți? — Asta mă-ntreabă și doctorița aia nenorocită. În viața mea nu m-am simțit mai bine. M-am simțit mult mai rău, asta pot să-ți spun sigur. —Categoric. Ești de mii de ori mai bine decât erai acum cinci luni pe vremea asta. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la orice, mai puțin la ceea ce se întâmplă peste tot în jurul lui. Un fel de spălare de creier care să-l păcălească să ia de bune toate fețele astea false. Speră doar să nu-l fi dat peste cap definitiv. Doctorița Tower intră-n panică. Se roagă practic de el: Dar nici măcar n-am ieșit din faza de evaluare. Ei bine, el e gata să-i dea o evaluare completă, dacă o interesează. Dar ea bate câmpii înainte. E convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
avut foarte mari complicații la - acum trebuie să pronunț cuvântul, deși am oroare de el - naștere. Am stat trei săptămâni în spital, în secția septică, pentru că am făcut în fiecare zi, timp de trei săptămâni, 39 cu 6. În timpul cezarienei, doctorița a uitat să ligatureze un vas și s-a făcut un hematom intraoperator. Organismul luptă să resoarbă hematomul și am avut febră foarte mare. N-am putut să alăptez absolut deloc din pricina asta și atunci mama, cam la patru, cinci
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
decât senzațiile și preocupările „noastre“, preocupările „lui“. ...Care s-au dovedit a fi ale ei ; de Ajunul Crăciunului a venit pe neașteptate, ratând întâlnirea cu ginecologul celebru (care fugise la țară să taie porcul și mă lăsase pe mâna unei doctorițe minunate, dar mai puțin celebră). Și nu era băiat, era Irina. „Iartă-mă, e foarte urâtă !“, m-am smiorcăit eu la telefon, undeva pe seară, scandalizându-mi bărbatul și mai ales mama. La Filantropia nu ne dădeau voie să vedem
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
detestat, al mamei, dar și al propriei mele copilării și adolescențe). Liniștea semăna cu o bulă de cristal. Am regăsit-o apoi, de fiecare dată când am născut : părea de nezdruncinat. Îmi pot aduce perfect aminte de prima vizită a doctoriței de cartier, când am sosit acasă - o doctoriță care fusese și pediatrul meu cândva și era foarte mândră de asta. Pot vedea concret, în fața ochilor, măsurătorile pe care i le-a făcut, pot auzi comentariile și sfaturile ei încurajatoare și
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
copilării și adolescențe). Liniștea semăna cu o bulă de cristal. Am regăsit-o apoi, de fiecare dată când am născut : părea de nezdruncinat. Îmi pot aduce perfect aminte de prima vizită a doctoriței de cartier, când am sosit acasă - o doctoriță care fusese și pediatrul meu cândva și era foarte mândră de asta. Pot vedea concret, în fața ochilor, măsurătorile pe care i le-a făcut, pot auzi comentariile și sfaturile ei încurajatoare și delicate. Un bun prieten mi-a adus un
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
șapte luni, în urma unui chef la niște prieteni vechi, terminat cu o cumplită criză renală a tatălui său. Era „cât o linguriță“, dar foarte frumos și vioi. Cred că, de fapt, frica și stresul ascuns au provocat această naștere grăbită (doctorița a zis că „s-a teleportat“). Ziua lui de naștere și cea a Mariei sunt, accidental, una după alta. Îmi amintesc că salonul de trei paturi de la maternitatea Bucur avea un balcon, iar eu stăteam la soare pe-un scaun
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
pat. — Ba da, în mai multe. Dar nu vei ajunge fără un însoțitor. — De ce? — Regulamentul de sănătate. Cînd oamenii pleacă fără un însoțitor, bolile revin după un timp. — Sînt singurul individ sănătos care dorește să plece din acest loc? — O doctoriță își urăște într-atît meseria că ar pleca imediat cu oricine, dar ai grijă. Dacă intri într-o altă lume cu altcineva e ca și cum ai fi căsătorit cu acea persoană și femeia asta o să urască orice lume în care o să poposească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
oaspete. Omar se sfii să rămână între ei într-o seară atât de intimă: veniseră rude, fratele gazdei lui și o soră a fostei neveste, pe care copiii o iubeau mult. Așadar, nicio șansă ca el s-o revadă pe doctoriță. Mâncară împreună și ciocniră o cupă la miezul nopții. Godun îl privea ca pe unul de-al casei și la fel îi îndemna și pe ceilalți să o facă. Apăruse acolo de numai cinci zile și asemenea gesturi îl intimidau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tuturor, mai ales că fratele lui Godun pariase cu toată lumea că îl va convinge să bea. Dar băuse deja un pahar de șampanie, chiar dacă sperase că îl va sorbi alături de ființa misterioasă, care îi făcuse și silă, și frică. Însă doctorița lăsase în el încă ceva, mai intens decât mai simțise, chiar dacă dispăruse cu totul. Nu-ndrăznea deocamdată să întrebe pe nimeni dacă e o apropiată a locului sau fusese așa, doar o musafiră în vizită. Dintr-odată, un gând sinistru
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cum ningea și forțându-se să își amintească despre ea și Godun. Nu era cu putință. Îi rămăseseră în minte doar mâncatul momițelor și felul în care Veterinara îi strânsese încheietura ca într-o cătușă. După prima lună a anului, doctorița nu dăduse vreun semn. Omar devenise detectivul discret al mișcărilor și al disparițiilor neanunțate ale prietenului Godun. Dar îi trebuia o armată să afle cu ce se ocupa gazda lui, pas cu pas. Deși era rotofei ca un urs, Godun
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
priceput, însă le spunea tuturor că nu asta era menirea ori priceperea lui. Artimon și el ar fi vrut să îl facă părtaș la un business cu frigotehnice, iar din toți, doar Veterinara mai lipsea să îi facă o ofertă. Doctorița rămăsese ascunsă ori era pur și simplu plecată pentru un timp. Când Godun dispăru de acasă vreo două-trei nopți, îl fripse pe inimă. Faptul că apărea dimineața, ca să plece din nou, când dormeau copiii, îl făcu să priceapă că mergea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Singură, doar Veterinara se-ndârjea să-i pătrundă hățișul inimii: — Eu știu despre tine adevăruri pe care tu nu le cunoști, îi spusese cu triumful cu care făcea orice gest pentru ochii altora. Când l-a întrebat pe Godun dacă doctorița era măritată și ce rosturi avea pe lume, i-a răspuns ca și cum s-ar fi minunat de cerul albastru: „Ea nu are nevoie de nimeni“. Omar ar fi vrut să se spună asta și despre el, însă se simțea atașat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
stranii, de nepătruns. Ce voia? Să-l îmbete? Era fără rost. Se purta de mult ca un prins, ea îl luase în posesie, pas cu pas, ca o cobră cu clopoței. — Dă-ți acum telefoanele, înainte să bei, îi comandă doctorița. Mâine n-ai să mai fii la garaj, nici în altă parte... — Nu se poate, am obligații, încercă Omar să explice, dar era o scuză prostească, de captiv între căngile unei lăcuste. Când s-a dezmeticit, era noapte, se aflau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
deodată cu Veterinara și misterul se dezlegase: nu Godun, care pleca noaptea, nici Pablo, nici Maradona ori Arti nu erau între preferații sirenei brune, ci acest filfizon spilcuit, cu balonzaid și pălărie de fetru, care, culmea, nu se așeză lângă doctoriță, ci în capătul mesei, ca să-i vadă pe toți. Lăsase ușile vraiște și ploua cu găleata. Eleonor stătea pe pervaz și se uita la șuvoaiele de apă murdară care se scurgeau printr-un jgheab. Și ce mai faci, Max? Pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ins mult mai vârstnic, primul fulger din gând fu să îl descoasă despre bărbat: — N-ai o poză cu soțul ei? Doar erați prieteni, ca și cu ea, nu? — Homare, te porți chiar ca un apucat, dacă vine vorba de doctoriță! Până și copiii aflaseră. Isabelle-Anais își făcuse un leagăn sub pomi și de-acolo strigase în gura mare, într-o zi când Veterinara se-apropia: — Omar, vino repede, îți sosește iubita! Era o femeie prea liberă ca să pară că tocmai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ci, cu un ton alb: „clubul de călărie“. Nu era nevoie să-i ceară să vadă caii. Îi găsi pe toți șase purtați „la coardă“ de băietani echipați după reguli de echitație. I se strânse stomacul a mia oară: așadar doctorița avea șase bărbați, pe care îi chema doar pocnind din degete. Ea tocmai văzuse cum se schimbă la față și îl întrebase: — Ești bine? A, da, mă uitam după Zet. Își făcu ochii roată, să-i zărească adăpostul. Nu se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sclipiri albăstrui și să o audă râzând. Continua să-i pândească pe toți ceilalți: pe Pablo, pe Arti, pe dințălar și chiar pe Godun. Singur, Maradona ieșea din calcul, căci sigur, un lucru nu s-ar fi petrecut: în veci, doctorița nu s-ar fi încurcat cu unul cu dric. Cel căruia banii nu-i curgeau râu era Arti, cu vanele și piscinele lui, din care abia reușea să plutească. Când era hotărât să își schimbe afacerea, Veterinara îi ceru o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
bucură, după cum așteptase. Înghețase de spaimă și, un timp, nu crezu că vedea din nou, atât de departe fusese în noaptea pe care nu și-o știa în spatele ochilor. Recapitulă că băuse, că dormise puțin, stând mai mult între pulpele doctoriței veterinare, că își luase de dimineață două cești de cafea în loc de doar una, îndoită cu lapte. „O fi inima, și nu capul“, își mai zise în gând, dar, oricum, nu-i lipsea o nenorocire ca asta, tocmai când se credea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
căderile lui în întunecări de o clipă, dar, mai nou, intervenise încă ceva: în plină lumină, culorile îi dispăreau, ca și cum ar fi fost spectator la un film alb-negru. — Ăsta e chiar un efect artistic, nu vi se pare? glumi Omar. Doctorița era o femeie distinsă, cu ochi albaștri, pătrunzători și cu o carnație foarte albă, de blondă fără retușuri. Și rândul de perle pe care îl purta împrejurul gâtului era veritabil, întărind impresia de calm diafan care o înconjura. De aceea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]