1,538 matches
-
, publicație care apare la București din noiembrie 1990. Este editată de Uniunea Scriitorilor din România și are subtitlul „Revista gândirii arestate”. Din colegiul redacțional inițial fac parte Banu Rădulescu (redactor-șef), Ernest Bernea, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloae, Petre Țuțea, Ion Vianu, Romulus Vulcănescu, Mircea Dinescu, Eugen Ionescu, Nicolae Balotă, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu. Din 2003 redactor-șef este Micaela Ghițescu, Principalul țel pe care și-l propune revista este
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
Ionescu în anul universitar 1925-1926, precum și o traducere de Ion Caraion. Seria de articole intitulate Emoții oferă însemnările lui Platon Pardău despre Ion Caraion, Marin Preda, A. E. Baconsky și D. R. Popescu, iar la rubrica „Interviu” răspund Ștefan Aug. Doinaș, Fănuș Neagu, Adrian Marino, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Gheorghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu. Strânse sub titlul „Universalia”, traducerile, axate pe literatura contemporană, depășesc, din al doilea an al publicației, două pagini. Se traduce mult din lirica contemporană: americană, austriacă, slovenă, peruană
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
Radu, Mizantropul sociabil, LAI, 1993, 40; E. Lovinescu, CC, 1993, 10-12 (semnează Eugen Simion, Al. Piru, Dumitru Micu, Alexandru George, George Bălăiță, Z. Ornea, Gabriel Dimisianu, Florin Iaru, Nicolae Iliescu, Andrei Grigor, Nicolae Bârna, Octavian Soviany, Valeriu Cristea, Ștefan Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu, Horia Roman, Vlaicu Bârna, Ioana Postelnicu, Gabriela Omăt, Carmen Brăgaru, Alexandra Crăciun, Dinu Pătulea); Florin Mihăilescu, E. Lovinescu și contemporanii săi, ST, 1993, 12; Gheorghe Grigurcu, Considerații asupra lui E. Lovinescu, RL, 1994, 2; Nae Antonescu, Jurnalul lui
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
poetici menite să scoată lirismul românesc din criza ermetizantă și anemiantă postbarbiană și a „poeziei pure”. Fără a face parte din grupul poeților de la Cercul Literar din Sibiu, G. i se ralia, adăugând baladescului practicat de Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș și Ioanichie Olteanu o notă de libertate, rebeliune și autoironie (post)romantică, prin care „povestea”, epicul pur își activează sensurile împotriva realității imediate și în contingența marilor întrebări și aspirații ale spiritului. Ca și halucinatul copac, umilul pelican din Cișmigiu
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
cuprind cu ochii. Poeme (1931-1960), pref. Mihai Gafița, București, 1962 (în colaborare cu Radu Boureanu); Darvas József, Istoria unei familii de țărani, pref. Kovács György, București, 1963; Bartalis János, Poezii, București, 1968; Dsida Jenő, Peisaj cu nori, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1974. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 66-72; Chinezu, Pagini, 53-60; Perpessicius, Opere, VII, 336-341, IX, 23-27, X, 114-119, 184-189, 191-193, XII, 183-186; Călinescu, Ist. lit. (1982), 942; D. Micu, „Poemele verii”, CNT, 1964, 31; Manolescu, Metamorfozele, 115-116; Magdalena Popescu
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
alt prozator descoperit de revistă este Ion Băieșu, cu nuvela Sufereau împreună, în vreme ce lui Fănuș Neagu i se tipărește Vară buimacă. Tinerii critici Eugen Simion și Matei Călinescu comentează apariția unor volume de Marin Sorescu, Nichita Stănescu ori Ștefan Aug. Doinaș, care debutează editorial cu volumul Cartea mareelor, cuprinzând poeme scrise, majoritatea, în urmă cu cel puțin două decenii. Între 26 și 28 martie 1964 are loc o nouă plenară a Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, pe tema raporturilor literaturii
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Ion Negoițescu scrie despre Plecarea Vlașinilor, romanul Ioanei Postelnicu, Matei Călinescu încearcă să definească „originalitatea literaturii române contemporane” (19/1966). Eugen Barbu, D.R. Popescu, Ion Lăncrănjan, Constantin Țoiu, George Bălăiță sunt prezenți cu povestiri și fragmente de roman. Ștefan Aug. Doinaș publică Cinci balade vechi (24/1966), dintre care Sf. Gheorghe cel fals va fi, la scurtă vreme, pusă pe muzică de Tudor Gheorghe. D.R. Popescu semnează nuvela Duios Anastasia trecea (28-29/1966), Adrian Păunescu poemul Fântâna somnambulă (19/1966), placheta
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
fine, o formă caracteristică de restructurare este, în ultimii ani de apariție, existența unor rubrici permanente. „Cronica fantezistă” este susținută de Marin Sorescu, „Cronica elementară” de Ștefan Bănulescu, Al. Dima scrie la „Critica criticii”, Perpessicius la „Lecturi intermitente”, Ștefan Aug. Doinaș la „Lampa lui Diogene”, D. Micu ține rubrica „Jurnal”, transformată în „Periplu”, apoi în „Cronica poeziei”. Din 1966 Nichita Stănescu și Cezar Baltag inițiază o serie de „Convorbiri literare”. Un rol important în dinamica revistei a avut remarcabila echipă de
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
de redacție - Gabriel Stănescu, redactori - Angela Hondru, Mioara Gheorghe și Silvia Mărgineanu. Din redacție au făcut parte ulterior Lucia Vasiliu, Rodica Ștefănescu și Vasile Moldovan. Revista are inițial un colegiu de redacție alcătuit din Ion Acsan, Mihail Diaconescu, Ștefan Aug. Doinaș, Aurel Rău, Marin Sorescu, cărora, de la al doilea număr, li se alătură Vasile Smărăndescu și Nina Stănculescu. H. își propune să popularizeze haikuul, specie de poezie tradițională japoneză care cunoaște o mare vogă în toată lumea și a cărei răspândire, se
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
spectacole de poezie, încearcă o dramatizare după Dostoievski și citește intens studii de teatrologie, apoi lucrează în teatrul din Târgu Mureș. Receptarea scrisului său face vizibilă o situație ușor explicabilă: imaginea poetului („un poet împlinit”, cum va afirma Ștefan Aug. Doinaș), după două volume, va fi întrucâtva estompată de aceea a romancierului (îndeosebi prin Nebunul și floarea), iar aceasta, la rândul ei, de afirmarea dramaturgului, confirmată prin succesul spectacolelor și premiile obținute. Cele două culegeri de versuri, Bărci părăsite și Totem
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Sărbători fericite, București, 1973; Adio, Arizona (Spovedania unui naiv făcută în fața unui autor din provincie), Cluj-Napoca, 1974; Paradisul pentru o mie de ani, București, 1974; Evul Mediu întâmplător, îngr. Voica Foișoreanu-Guga, București, 1984; Poezii, îngr. Romulus Vulpescu, introd. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1986. Traduceri: Sütő András, Un leagăn pe cer. Pagini de jurnal, pref. Titus Popovici, București, 1972; Jurek Becker, Iacob mincinosul, Cluj-Napoca, 1974 (în colaborare cu Iva Paraschiv); Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca, 1986
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Cluj-Napoca, 2001; Acul și steaua, Bistrița, 2001; De unde până unde, Botoșani, 2002; În jurul libertății, Iași, 2002; În pădurea de metafore; Pitești, 2003; Jocul literaturii și al sorții, Cluj-Napoca, 2003; Natură moartă și vie, Cluj-Napoca, 2003; Post-texte, Iași, 2003. Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 144-145; Bugariu, Incursiuni, 74-77; Negoițescu, Lampa, 235-238; Caraion, Duelul, 56-58; Poantă, Modalități, 165-166; Cristea, Un an, 256-258; Barbu, O ist., 220-221; Ungureanu, La umbra cărților, 58-60; Iorgulescu, Al doilea rond, 154-163; Culcer, Citind, 41-48; Raicu, Practica scrisului, 364-369; Iorgulescu
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Ilie Purcaru, D. R. Popescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, iar în 2001 îngrijește, în ciclul „Memorialul Brâncuși”, o
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003; Odobleja, pref. Al. Surdu, Craiova, 2003. Antologii: Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Poeții cântă patria, GL, 1968, 34; Doinaș, Diogene, 172; Firan, Macedonski - Arghezi, 235-237; Piru, Poezia, II, 146-147; Popa, Dicț. lit. (1977), 261; Marin Beșteliu, O nouă vârstă lirică, R, 1978, 2; Ilie Purcaru, Limpede dar nu comun, VR, 1978, 6-7; Lit. rom. cont., I, 301-302; Marcea, Varietăți
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Cristoph Heinrich Hölty”, mort și el foarte tânăr și răpus tot de tuberculoză. Interesantă este și observația că până și baladele lui Ioanichie Olteanu, care au o notă aparte față de cele ale lui Radu Stanca ori ale lui Ștefan Aug. Doinaș, pot fi raportate la balada modernă germană (Wedekind, Brecht, Wolf Biermann). Consecvent cu angajamentul său de intermediar, H. a fost inițiatorul unui simpozion vizând sfera relațiilor spirituale, ținut la București în 1983, și este totodată redactorul volumului de comunicări rezultat
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
1992, 6; Iordan Datcu, Un temeinic studiu despre Richard Kunisch, REF, 1992, 6; Grete Tartler, „Românii, popor de viitor”, RL, 1995, 41; Alexandru George, Între două popoare, LCF, 1996, 13; Daniel Cristea-Enache, O monografie „nemțească”, ALA, 2000, 589; Ștefan Aug. Doinaș, Laudatio cu prilejul conferirii titlului de membru de onoare al Academiei Române d-lui Klaus Heitmann, AC, 2000, 12. J.W., I.D.
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
din Cluj-Napoca și în 1990 Facultatea de Științe Politice din Boston (SUA). Este redactor (1976-1979) și secretar general de redacție (din 1978) al revistei „Echinox”. Debutează editorial în 1979, cu volumul de versuri Lecția de anatomie, prezentat de Ștefan Aug. Doinaș și încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Este jurisconsult (1980), librar (1981) și avocat (1982) în județul Sibiu. Obținând o bursă Herder la Viena (1982-1983), recomandat de Ana Blandiana, se va stabili în Germania, unde va fi comentator politic
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
optând pentru soluția opusă. Din fericire, a dispărut și livrescul mult prea acuzat. Versul are acum desfășurarea amplă a unui discurs deseori înecat în plâns ori deviat într-un sarcasm cu tente tragice. SCRIERI: Lecția de anatomie, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1979; Ultimele, primele, București, 1994; Între câine și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32; Negoițescu, Scriitori contemporani, 210-213; Radu G. Țeposu, Contemplarea vicioasă
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
ca și pe cunoștințele pe care le aveam asupra mediului literar prin exercițiul criticii literare, prezent În marginile instituției literare. Cel mai bun exemplu este descoperirea postmortem a activității de «poliție politică» (de informator al Securității) a lui Ștefan Augustin Doinaș (1922-2002), poet „neoclasic”, traducător al lui Goethe, foarte prețuit În ultimii ani ai vieții, ales președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor În decembrie 1989, o dată cu Mircea Dinescu. Criticile priveau prezența lui Mircea Dinescu În rîndurile Frontului Salvării Naționale, denunțat că
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru cunoașterea și buna receptare a elegiacului latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă un instrument de lucru indispensabil specialiștilor: după ce trece în revistă diferitele căi de pătrundere a literaturilor clasice în cultura română, de la învățământ la inițiativele Academiei Române, el alcătuiește un
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
Către cititorii noștri). Consiliul redacțional inițial era alcătuit din Marin Sorescu, George Bălăiță, Carmen Firan, redactori-șefi fiind B. Elvin și Antonin J. Liehm, iar Roger Câmpeanu, secretar general de redacție și Irina Horea, redactor. Se publică poezie de Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea, Florența Albu, Ioana Ieronim, Ileana Mălăncioiu, Radu Cosașu, Mihail Crama, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Mircea Ciobanu, Ion Horea, Cezar Baltag ș. a., proză de Augustin Buzura, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu și Mircea
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
Milos Alkalay, Luigi Zecchini și Claus Henning. Colaborează cu eseuri culturale, politice și sociale Alexandru George, Mihai Zamfir, Mircea Horia Simionescu, Iordan Chimet, Alexandru Papilian, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihai Giugariu, Andrei Pippidi, Z. Ornea, Nicolae Balotă, Andrei Pleșu, Ștefan Aug. Doinaș, iar B. Elvin poartă un dialog cu Mircea Iorgulescu (Exerciții de luciditate). Matei Călinescu publică un fragment dintr-un volum, proiectat să poarte titlul Pe două voci, care să cuprindă convorbiri cu Ion Vianu. Sunt inserate file de jurnal aparținând
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, D.R. Popescu, Leonid Dimov, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Anghel Dumbrăveanu, Ștefan Aug. Doinaș). Nu este neglijată nici literatura universală (Goethe, Cehov, Poe, Esenin, Ungaretti, Franz Kafka, Evtușenko, Dino Buzzati). Literaturii din Iugoslavia i se acordă o atenție constantă (Blaze Koneski, Miodrag Pavlović, Vasko Popa, Oscar Davićo, Ivo Andrić, Desanka Maksimović, Miroslav Krleza ș.a.
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în idealitatea lor sunt norme călinesciene aplicate cu măsură și, din când în când, cu scepticism. Se publică poezii de Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Pituț, Dan Laurențiu, Nichita Stănescu, Traian T. Coșovei, Adrian Popescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, George Cușnarencu, Mircea Ciobanu, Aurel Rău, Constantin Nisipeanu, Slavco Almăjan, C. Abăluță, Ion Stratan, Leonida Lari, Ioanid Romanescu, Gheorghe Tomozei, Corneliu Sturzu, Dim. Rachici; proză
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
Thomas Kleininger), Introducere în metafizică, București, 1999 (în colaborare cu Thomas Kleininger), Ființă și timp, București, 2003 (în colaborare cu Cătălin Cioabă); F. W. J. Schelling, Despre relația artelor plastice cu natura, în Schelling, Filosofia artei, București, 1993. Repere bibliografice: Doinaș, Lectura, 381-387; Nicolae Mecu, „Încercare în politropia omului și a culturii”, RITL, 1982, 1; Condurache, Portret, 195-200; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 206-211; Liviu Petrescu, Sus, la locul Păltiniș, ST, 1987, 10; Dan Pavel, Cum pătrunde spiritul în lume
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]