1,567 matches
-
ale unei lumi reale, cunoscute de Slavici și aduse în fața noastră sub forma de cazuri ilustrative. Și probabil că așa și este, într-o anumită măsură cel puțin, căci intriga și drama din nuvela Pădureanca sunt puse sub semnul unor dominante maladive (subcapitolul respectiv se și intitulează Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e handicapat, popa Furtună este un manipulator
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii". Cele mai importante texte ale prozei lui Slavici sunt puse astfel, argumentează autoarea, în perspectiva unei condiționări, unei trăsături care le domină și le determină fără putință de scăpare. Dacă în Pădureanca dominanta este boala, în Moara cu noroc ea este neînțelegerea, și personajele sunt ele însele rezultatul unei drame a incomunicării generale, oamenii nu pot comunica nici între ei, nici cu ei înșiși, și în nici un caz atunci când era nevoie să comunice
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cea estimată de legea Poiseuille. La viteze mari eritrocitele se acumulează în stratul axial (fenomen Muller). Numărul Reynolds tipic al fluxului sanguin variază între 1 - artere mici și 1000 - artere mari, fluxul variind între limite în care forțele vâscoase sunt dominante la o extremitate a arborelui arterial iar forțele inerțiale la cealaltă extremitate 37. Pentru artere medii numărul Reynolds este cuprins între 100 și 1000 iar parametrul Womersley între 1 și 10, în numeroase segmente aproximarea cu fluxul printr-un tub
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Ele oferă o fereastră prin care se pot analiza conflictele și variațiile în și dintre societăți"172. 6.2. Valorile sociale și influența culturii dominante Teoriile conflictualiste văd valorile ca având un rol important pentru grupurile sociale, economice și politice dominante în concretizarea dorinței acestora de a controla celelalte grupuri sociale. " Valorile sunt acele părți ale sistemelor puterii sociale care oferă cadrul ideologic ce configurează discursul public despre modul în care lumea socială funcționează și despre cum ar trebui să funcționeze
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ierarhia acestora și în ce constă raportul dintre valori, norme, sancțiuni și comportamentul social. De asemenea, vom încerca să evidențiem evoluția orientărilor valorice în ultimii 20 de ani și să realizăm o comparație între valorile contemporane ale românilor și cele dominante în perioada comunistă. * * * Direcții de studiu * Cunoașterea principalelor valori reprezentative pentru cultura românească și descifrarea celor mai importante orientări valorice în societatea noastră actuală. * Compararea valorilor dominante din România cu cele ale altor țări din Europa și din lume. * Construirea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
orientat spre aplicarea creativă a ideilor și datelor prelucrate sistematic; 4. Stilul acomodativ utilizat în testarea cunoștințelor în situații reale; presupune învățarea pragmatică. 25 C. În funcție de emisfera cerebrală cea mai acti, în învățare există două stiluri cognitive: 1. Stilul global (dominanta dreaptăă Survolarea materialului înainte de a începe studiul aprofundat al acestuia, pentru identificarea subtitlurilor, cuvintelor cheie și a rezumatului care poate să ofere elevilor ce abordează acest stil, perspectiva de ansamblu de care au nevoie. 2. Stilul analitic Elevii care abordează
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
unui personaj exponențial. Destinele lor scrise se împletesc în ,,voința colectivă a acestor tineri confuzi și dezabuzați de a înțelege sensul existenței”. Încercarea de individualizare a personajelor este minimă, excepție făcând Pavel Anicet și eventual David Dragu, deși insistența asupra dominantei personalității lor vine tocmai din necesitatea de a fixa un reper particular al acestei mase de tineri preocupați de probleme existențiale. Eroii sunt aduși în scenă treptat, fiecare ca exponent al unui destin dominat de aspecte tragice: Pavel Anicet (singurul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
următoarele: dezvoltarea fizică și intelectuală; senzațiile și percepțiile; procesele intelectuale și atenția; particularități ale voinței și temperamentului; interesele și aspirațiile; aptitudinile și trăsăturile caracteriale. „Cunoașterea elevului nu înseamnă simpla inventariere a tuturor caracteristicilor personale, ci prelucrarea și interpretarea lor, identificarea dominantelor personalității care se pot contura la nivelul caracterului, temperamentului, al motivației...“ O cunoaștere cât mai apropiată de realitate presupune și depistarea factorilor care au determinat o anumită reacție, de ce elevul a ales o anumită conduită și nu alta. Un învățător
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
articol din numărul 112 al Langue Française (1996: 31-43). Una din principalele motivații ale teoriei secvențiale este reflecția asupra eterogenității compoziționale a textelor. Să ne amintim că, din această perspectivă, tipologiile de la nivelul 7 nu pot fi decât tipologizări ale dominantei unui text. Dată fiind complexitatea organizării textuale, o piesă de teatru poate fi foarte bine considerată o povestire dacă se pune accentul pe rezumatul fabulei sau un dialog-conversație dacă se insistă pe modul micro-lingvistic de textualizare. Studiind limitele acestor categorii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceste cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care va lăsa loc, de exemplu, sublinierii macro-propozițiilor unei secvențe narative prin conectori argumentativi (marcați parantetic): [secv. narativă > secv. argumentativă]. Astfel, în această secvență de debut din Prințesa și mazărea de Andersen, unde povestirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pp. 33-34), cu excepția cazurilor rare de texte monosecvențiale, secvențele de bază (nivelul 1 de complexitate) se îmbină în funcție de trei moduri care se combină între ele: succesiunea, inserarea și montajul în paralel (nivelul 2 de complexitate). De asemenea, există și o dominantă, dată fie de secvența în care este inserată, fie de secvența care permite rezumarea ansamblului textului (oricare ar fi lungimea sa) ce are ca efect tipologizarea globală (nivelul 3 de complexitate); aceasta ne determină să credem că există o tipologie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide textul) * Prin secvența rezumativă (care rezumă întregul text) Se va evita confuzia terminologică privind planurile de texte și planurile sau nivelurile de organizare. Primele nu desemnează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestește nimic. 5. Concluzie Pentru a concluziona, vom reține că descrierea se întinde de la o limită inferioară, reprezentată printr-o simplă propoziție descriptivă, la o secvență descriptivă completă ce poate fi extinsă la infinit. Descrierea îndeplinește foarte rar funcția de dominantă textuală. Într-o povestire, în care aceasta cunoaște o oarecare expansiune, ea este, în principiu, subordonată totuși narațiunii, adică este dominată de către aceasta. Foarte puțini scriitori își asumă riscul de a folosi, în operele lor, o descriere continuă. "Domeniul din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acestei analize, dar este necesar să subliniem că ne găsim în fața unei reprezentări perfecte a ceea ce am definit mai devreme ca fiind un caz de eterogenitate de tip [Secvență dominantă > Secvență dominată]. Dacă povestirea se află aici în poziție de dominantă în raport cu argumentația, aceasta se datorează, pe de altă parte, unor segmente lingvistice de suprafață: prezența organizatorului narativ "Era odată" și a cuplului verbo-temporal imperfect-perfect simplu, la persoana a III-a (el / ea) și, pe de altă parte, din motive generice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă ? Poate fi aici vorba de o operație de inserare ? Textul 5.2. Balzac: Mersul ocnașului În partea a patra a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și narativizat. Aceasta a făcut însă obiectul unor numeroase lucrări de specialitate astfel încât găsesc de cuviință că nu ar mai trebui să le dezvoltăm aici. Trebuie să reținem acum două aspecte importante, în ceea ce ne privește. Cel al efectului de dominantă a povestirii în raport cu dialogul, în cazul discursului indirect, indirect liber și narativizat. Doar discursul direct își păstrează o anumită autonomie. Inserția este, în general, asigurată de formele verbale cu nume predicativ. Ne rămâne însă întrebarea cu privire la întinderea secvențelor dialogale. Forma
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
26). Ceea ce am arătat până aici demonstrează faptul că punerea în scenă reprezintă de fapt o foarte riguroasă punere în povestire (montaj). Rămâne acum să mai răspundem la o întrebare legată de problematica ornamentului, pe care o asimilăm termenului de dominantă tipologică, plecând de la această afirmație categorică a lui P. Kuentz: "Întreaga organizare a textului este [...] de natură lirică mai degrabă decât narativă" (1970: 26). Cu siguranță, topica barocă a clar-absurdului, formele picturale în expresie, vizibile sau fantasmatice, antiteza putere vs
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω = P.expl.3). Eterogenitatea acestei povestiri etiologice apare ca un fenomen de inserare destul de clasic al unei povestiri, într-o structură explicativă elementară. Pendulând între fenomenul de inserare și caracterul de dominantă, povestirea se află, în orice caz, încadrată de explicație. Putem considera această formă de încadrare elementară ca avînd caracteristicile acestui gen unic de povestire. Textul 5.2.: Balzac, mersul ocnașului După ce am discutat mai sus despre pauzele descriptive, în continuare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descoperirii utilajului său mental, modelelor culturale, abilităților și practicilor sociale. Deosebirile culturale nu produc în mod necesar incompatibilități fundamentale de conviețuire și de comunicare dacă diferențele nu sunt transformate în divergențe și conflicte de către diferitele orientări politice, ideologice și religioase dominante în fiecare epocă istorică"156. Daniel-Henri Pageaux 157 susține o abordare transdisciplinară a imaginii în studiul imaginii Portugaliei și Spaniei în mediul francez, dezvoltând conceptele de imagerie culturelle și imaginaire. Deși Pageaux rămâne tributar investigației prin intermediul literaturii, propune analiza imaginilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
absolut și un non-eu care reprezintă orice obiect exterior eului. Non-eul există în raport cu un eu, fiind cuantificat în baza operației negației, eul nu este non-eu, prin urmare eul se delimintează de exterior și își găsește caracteristicile prin apel la anumite dominante interioare pe care le conștientizează. Fichte lasă deschisă problema naturii non-eului întrucât nu subliniează clar în ce măsură acesta se opune eului, dacă este o negare a conținuturilor sale sau o diferențiere față de acestea. Perspectiva lui Fichte asupra eului și non-eului pune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
doi semioticeni, în volumul II al aceluiași Dicționar, care apare în 1986, îl invită pe Philippe Hamon să redacteze articolul "Description" (p. 66), în care putem citi o primă definiție cu pretenții științifice: "(...) o unitate textuală determinată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxonomică și paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și de un pantonim, arhilexem sau metalexem cu funcție de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestare". Studiul lui P. Hamon propune o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
volum al Dicționarului (1986) lui A. J. Greimas și J. Courtès, a unui articol "Descrierea" dat spre îngrijire lui Philippe Hamon (p. 66). Acesta din urmă definește obiectul nostru de studiu ca fiind: (...) o unitate textuală guvernată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxinomică, paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întotdeauna la timp! Sintagmelor-tip introductive le corespund clauzulele: a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin) marcate de o secvență (mai mult sau mai puțin) complete, ci îmbinării, de această dată, de secvențe de tipuri diferite. Astfel relația
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]