9,278 matches
-
latura cultă a personalității preotului Cadar, de la care ar fi avut multe de aflat și de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
București, de către Gh. Lazăr (1813) și la Iași, în 1818, de către Gh. Asachi, de pregătire a inginerilor hotarnici, în care predarea disciplinelor de învățământ se făcea în limba română. În 1835, tot la Iași, se pun bazele Academiei Mihăilene, de către domnitorul Mihail Sturza, avându-l, printre alții, ca profesor și pe Mihail Kogălniceanu. În domeniul învățământului de la Iași, se manifestă un paradox: mai întâi apare învățământul superior și apoi cel primar și secundar, care ar fi trebuit să „furnizeze” viitorii studenți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
străinătate s-a format gruparea intelectualilor pașoptiști, de numele cărora se leag revoluția din 1848, Unirea Principatelor de la 1859 și Războiul pentru Independență din 1877-1878. În cadrul procesului de modernizare a societății românești, un loc bine definit ocupă reformele înfăptuite de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Prin legea învățământului din 1864 se pun bazele sistemului de învățământ modern românesc, cu trei trepte: învățământul primar clasele I-IV, care devine general, obligatoriu și gratuit, învățământul secundar, liceul și învățământul superior realizat în cadrul Universității
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna, în localul cumpărat de domnitorul Grigore Ghica și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în câmpuri și râuri, sobrietatea, finețea execuției sau capacitatea de exprimare a „artistei” sau „artistului”. Dacă nu ni s-ar fi păstrat prin mănăstiri țesături în fir pentru „obraze” domnești, cusături în fir reprezentând figuri de sfinți, dar și de domnitori și domnițe, am crede, că și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să este deosebit de al țăranilor obișnuiți, lucrători ai pământurilor, cum îi numește Dimitrie Cantemir, care consideră că „țăranii”, în sensul de lucrători al pământului din Moldova, sunt străini, românizați în timp. Nu este locul aici să punem în discuție părerea domnitorului filosof, dar se cuvine să vedem societatea românească din Moldova medievală în dinamica și devenirea sa. Îmi este foarte greu să cred că toți cei care, nedoriți în țara lor, și-au găsit loc de așezare în țara Românească Moldova, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din martie 1945. Aplicarea acesteia în comuna Filipeni Din totdeauna țăranul român s-a confruntat cu lipsa de pământ (vorbim începânăd cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plesnesc de prostie, sunt proști și agresivi, numai gura de ei, de când îi știu, și i-au omorât pe cei mai buni, l-au izgonit pe Cuza, nu?, cică au omorât 80% dintre conducători, suntem un popor care-și omoară domnitorii, prim-miniștrii, președinții, dușmănoși și docili, dacă le-ai spune că mâine vine Ceaușescu, n-ar mișca unul un deget, asta-i libertatea lor, batjocoriți și jefuiți, FNI-ul e dovada... Nu te interesează? (Pauză, vorbește cu cea de la telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget și simțiri. Desigur, ar fi existat și alte opțiuni : Ziua de naștere a lui Eminescu
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
doi ucenici ai săi în isihie pe malul stâng al pârâului Pângărați la poalele muntelui ,,Păru”. Odată cu trecerea timpului, i se adaugă alți ucenici iubitori ai rugăciunii, astfel că așezământul lui începe să fie cunoscut ca sihăstria lui Simeon. Aflând domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt că nu are biserică unde să se roage, îi dăruiește în 1461 bani și ajutor iar el înalță o biserică în cinstea Marelui Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Biserica a fost sfințită de către mitroplitul Teoctist
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
cinste turma credincioșilor săi între anii 1452-1477, și care l-a hirotit preot și egumen. Primise de la Dumnezeu darul înainte-vederii și vindecării bolilor, așa încât multă lume din satele apropiate s-a folosit de darurile sale. În anul 1476, după înfrângerea domnitorului român de către oștile turcești, cuviosul Simeon s-a rugat pentru izbăvirea țării de năpastă și împreună cu ucenicii săi, a trecut munții în Translivania, stabilindu-se la mănăstirea Cașiva. A trecut la Domnul în toamna aceluiaș an, 1476. Mai târziu, moaștele
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
-se la mănăstirea Cașiva. A trecut la Domnul în toamna aceluiaș an, 1476. Mai târziu, moaștele lui au fost aduse în Moldova, se pare în anul 1486, când se știe că ucenicii lui au revenit din Transilvania și cinstite de domnitor. Amănunte despre aceste ultime întâmplări, ne-au rămas din însemnările ieromonahului Anastasie. Sfântul cuvios Amfilohie s-a născut în 1487 și a intrat de tânăr în obștea mănăstirii Moldovița. În 1508 a venit la Pângărați și a condus ca stareț
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
și a condus ca stareț timp de 56 de ani nevoințele rugătorilor de aici. Ieromonahul Anastasie care l-a cunoscut personal, scrie că a petrecut toată viața în osteneli și rugăciune făcându-se pildă urmașilor săi ucenici. În urma unei arătări, domnitorul Alexandru Lăpușneanu zidește o biserică pentru Amfilohie și călugării săi, în cinstea sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Biserica a fost sfințită de Grigorie, mitropolitul Sucevei în 1560. În 1566, simțind că se apropie de sfârșitul vieții sale pământești, a lăsat
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
comentariu sau împotrivire. De asemenea, fără un împărat creștin, care să contrabalanseze puterea aristocrației păgâne, convertirea populației din Imperiu ar fi fost foarte grea și dificilă. De altfel, în evul mediu, exista acest obicei: mai întâi se converteau regii, voevozii, domnitorii sau domnii și apoi poporul. Împăratul Constantin cel Mare a murit în anul 337, fiind singurul dintre toți Împărații Romei, care l-a preaslăvit pe Dumnezeu, Împăratul a toate. 9. În loc de concluzii finale, încheire și rezumat - Sfântul Constantin cel Mare
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ORACOLUL DIN PALAT Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În Palatul de vara de la Mogoșoaia al Domnitorului Constantin Brâncoveanu, luminos, construit într-o epocă tot atât de luminoasă, în sala cu podeaua din mozaic de sticlă placată cu foiță de aur, imaginea s-a întregit cu icoanele de lumină și iubire ale Mariei Constantinescu. Pline de simboluri, picturile sale
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
a Rusiei", precum și pentru aniversarea a 35 de ani de la "gloriosul an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Desființarea hotarului de la Focșani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate și crea premisele punerii temeliei statului național unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele orașului Focșani, mii de oameni i-au ieșit în cale în drumul dinspre Mărășești, pe unde venea de la Iași. Se consemnează că în cinstea Domnitorului s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia să
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
statului național unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele orașului Focșani, mii de oameni i-au ieșit în cale în drumul dinspre Mărășești, pe unde venea de la Iași. Se consemnează că în cinstea Domnitorului s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului care cobora din
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
că în cinstea Domnitorului s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului care cobora din diligență. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Domnitorului care cobora din diligență. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean și spunându-le că sunt frați, i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
un moldovean și un muntean și spunându-le că sunt frați, i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandanților că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focșani. Însoțit de mai marii orașului și de mulțimea de oameni, Cuza a mers până în centru, la Podul de Piatră, unde au jucat cu toții „Hora Unirii”. Poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
europene au fost nevoite să accepte unirea înfăptuită de români. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoașterea sa fiind limitată numai pe durata vieții acestuia. Alexandru Ioan Cuza născut la 20 martie 1820 în Moldova a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România, la 5 ianuarie 1859 - ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Alexandru Ioan Cuza născut la 20 martie 1820 în Moldova a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România, la 5 ianuarie 1859 - ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Romane, pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, ministru și apoi prim-ministru Mihail Kogălniceanu, inițiază importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864) si reforma învățământului (1864), care au fixat un cadru
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]