1,895 matches
-
din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să planeze
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
actul urmașilor postelnicului (îi enumeră: „dumneaei jupăneasa Elina, ce au fost jupăneasă fericitului răposatului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic”, „Șerban vel spătar”, „Costandin postel[nicul]”, „Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând pentru ucigaș referințe biblice: „Vrând să să ascunză, ca Cain de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Elina (căsătorirea copiilor era o responsabilitate majoră a văduvei) au apelat doar la „grupuri de schimb” românești, au căutat să-și adune rubedenii cu ajutorul cărora să alcătuiască un „clan” puternic. Căsătoriile băieților (și au fost nu mai puțin de șase - Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache -, născuți în virtutea unei prolificități ce încarca să contracareze o mortalitate infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt aproape pilduitoare în acest sens. Drăghici (nu las la o parte - pentru integralitatea proiectului - căsătoriile ce se consumaseră în timpul vieții postelnicului Constantin Cantacuzino), fiul cel mare, care - abil într-ale politicii și precaut - își făcuse rost în 1658 de o diplomă de nobil transilvănean și avea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și am trăit aicea viiață trecătoare”314. Atent la integralitatea averii și la coeziunea familiei, postelnicul Constantin Cantacuzino îi lasă soției sale toate bunurile și dreptul de uzufruct, câtă vreme va fi în viață, așezându-l pe fiul cel mare, Drăghici, „epitrop în loc de părinte celoralalți, mai vârtos spre partea cea mai slabă ca să-i chivernisească, fără păgubire”315. Elina avea prin urmare dreptul de a dispune de întregul patrimoniu și procedează ca atare, în 1667, invocând, prudentă, motivul vârstei înaintate și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și al sfârșitului posibil („mai vârtos ajungând acum la vreme de bătrânețe și de mare neputință, cugetat-am în inima mea încă mai înainte, până nu mă petrec din lumea aceasta”316)), în prezența a cinci din cei șase fii - Drăghici, Șerban, Mihai, Matei și Iordache -, „numai fiu-meu Costandin lipsind, căci au fost de la noi către partea Romei dus, pentru învățătura și cunoștința științelor”317, la împărțirea moșiilor între descendenții de sex masculin. Un blestem părintesc (iar, de se va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
drept românesc) a mezinului, diata din 1681 impune o diferență între frații mai mari, care își căpătaseră drepturile încă de la tatăl lor, și cei mai mici, îndreptățiți să vină acum la moștenire: „[...] iar 2 frați ce au fost mai mari, Drăghici i Șerban, să nu aibă nimic treabă acolo; pentru că, fiind ei mai mari și ajungându noi vremi bune și norocite, făcutu-le-a soțul mieu câștig bun, cu care câștig și-au făcut lor osebi sate, moșii, țigani și case
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în diata ei din 1719 era, probabil, epidemia de ciumă din anii 1718-1719. Molimele - invazii virotice având drept țintă colectivitățile, iscate în primul rând din pricina condițiilor (constatate de călătorii străini 553) în care locuiau oamenii - îi omorau deopotrivă pe bărbați (Drăghici, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a murit de ciumă la Istanbul, deși n-a lipsit, în epocă, nici bănuiala că ar fi fost otrăvit), sporind numărul văduvelor, pe femei - văduvele nefăcând excepție - și, cu deosebire, pe copii. Victimele acetor „valuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în când „Doamna”), a cerut cu limbă de moarte să fie îngropată lângă soțul ei, la Mărgineni (ne amintim că îl conduseseră acolo „cu mare cinste” „jupâneasa lui, Ilinca, și coconii lui: Drăghici, Șărban, Costandin, Mihai, Matei, Iordache [...] făcându-i-se pogrebaniia și pamete mare cum să cade”), în „scaunul mărginesc” al neamului unde se afla mănăstirea a cărei primă zidire o înălțase, în veacul al XV-lea, Drăghici al lui Stoica (din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ilinca, și coconii lui: Drăghici, Șărban, Costandin, Mihai, Matei, Iordache [...] făcându-i-se pogrebaniia și pamete mare cum să cade”), în „scaunul mărginesc” al neamului unde se afla mănăstirea a cărei primă zidire o înălțase, în veacul al XV-lea, Drăghici al lui Stoica (din această pricină mănăstirii i se mai zice și Drăghicești), om al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Structuri erotice în poezia română”, R, 1983, 1; Mihaela Andreescu, Profil George Sorescu, R, 1986, 10; Teodor Vârgolici, Leucaida, L, 1991, 8-10; Ovidiu Ghidirmic, Recuperarea universului arhaic, „Cuvântul libertății”, 1993, 3; Florea Miu, Profil George Sorescu, R, 2000, 1; Georgeta Drăghici, Pentru o biografie a operei, RL, 2001, 2; Eugen Simion, Marin Sorescu, epistolier, CC, 2001, 10; Ovidiu Ghidirmic, „Colocvii în Grădina Hesperidelor”, „Scrisul românesc”, 2003, 1-2; Firan, Profiluri, II, 250-252. M.P.-C.
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Comarnescu, Sorin Alexandrescu, Mircea Martin, Mihai Isbășescu, Gheorghe Grigurcu, I. Negoițescu, Mihnea Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Radu Tudoran, Dumitru Solomon, Ion Vlad, Dan Grigorescu, Sânziana Pop, Andrei Brezianu, B. Elvin, I. Igiroșianu, Vera Călin, Silvian Iosifescu, Ioanichie Olteanu, Radu Popescu, Simona Drăghici, Radu Lupan, Virgil Stanciu, Cornel Ungureanu. S.20 se remarcă și prin numeroasele eseuri cu o problematică privitoare la fenomenologia culturală (Tudor Vianu, Conceptul de literatură universală, 8/1962, Virgil Nemoianu, Simptomatologie literară, în mai multe numere din 1968) sau
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Papahagi, Cumpănă, 240-252, 261-266; Steinhardt, Monologul, 50-55; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 180-184; Doina Curticăpeanu, Sub semnul lui Hermes, F, 1995, 6; Mihaela Ursa, „Institutul inimii”, APF, 1995, 10; Ulici, Lit. rom., I, 160-162; Simuț, Critica, 154-158; Georgeta Drăghici, Antologie de autor, RL, 1999, 38; Popa, Ist. lit., II, 568-569; Dicț. scriit. rom., IV, 673-674; Horia Gârbea, Inima 3 D a poetei, LCF, 2003, 12; Amelia Pavel, „Ecorșeuri”, VR, 2003, 3-4. D.C.M.
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
și manifestări cultice cu caracter individual, specifice unor anumite așezări (comunități umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Iordan (Despre „perenitatea” limbii literare), Despina Mladoveanu, Nedda Brin, Liliana Popovici, Hertha Perez, Lăură Baz-Fotiade, Corneliu Barborică, Horia Deleanu, A. Kővary, Magdalena László, Mihai Miroiu, Heinz Stănescu, Mariana Sora (Heinrich Mann. O reconsiderare a operelor din tinerețe), N. I. Barbu, Simona Drăghici, Vera Călin (O temă literară: sociologia și psihologia ratării), Irina Eliade, Valentina Fettinger, Tatiana Slama-Cazacu (Aspecte realiste în teatrul lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales cel dintâi, implicați ca eminențe cenușii în fenomenul Pitești). Intenționalitatea reeducării existase însă dintotdeauna ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
genetic: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă pentru a practica aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din epoca Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și închisoare era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul zilei arestatul neavând voie să se întindă, ci doar să stea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
4 apartamente, București, str. Pascal 19-21. 2018. Demetrescu Mircea, 2 apartamente, București, Cal. Călărașilor 51; str. G-ral Butoianu 6. 2019. Drimer Moses, 3 apartamente, București, str. Mitrop. Ghenadie Petrescu 146. 2020. Dinculescu Ion, 4 apartamente, București, str. Arionoaiei 10. 2021. Drăghici Alexandrina, 5 apartamente, București, str. Popa Nan 115. 2022. Dragosescu Alină, 3 apartamente, București, str. Dim. Racoviță 18. Câmpina, str. St. Gheorghiu 43. Sinaia, str. Vasile Roaita 9. 2023. Dragomir Maria, 5 apartamente, București, str. Lazureanu 9. Mizil, str. N.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Dobrogeanu Gherea 6. 2399. Dumitrescu Jeana, 3 apartamente, București, str. Palade 1. 2400. Dobrescu Dem. Valeria, 4 apartamente, București, str. Wilson 15. Snagov, Dobrești. 2401. Dumitrescu Venia, 4 apartamente, București, str. Maria Roșeți 55; str. Vasile Lascăr 78. 2402. Drăghici Ion, 8 apartamente, București, str. Aristide Briand 12; Tulcea, G-ral Manu 1. București, str. Ionescu Gion, 5; Sos. Ștefan cel Mare 218; Aristide Briand 12; Calea Moșilor 86. 2403. Dumitrescu Barbu, 5 apartamente, București, Piața Alex. Lahovari 5A. Sinaia, Ștefan
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Tarneviceanu Nicolae, str. 13 Decembrie 6 103. Maria Ileana Gherase, str. Eroului 12 104. Nedelcu Valeriu, str. Episcop Ambrozi 4 105. Marin Gh. Nicolae, str. Edului 3 106. Albert Covaci, str. Edului 12 107. Denes Ana, str. Edului 5 108. Drăghici Maria, str. Func. Gulesteanu ÎI 8 109. Țuică Petre, str. Fagului 13 110. Fexler Isac Leon, str. G-ral Angelescu 34 111. Popescu Stelian, cal. Griviței 329 112. Popescu Stelian, cal. Griviței 331 113. Ionescu Maria, cal. Griviței 308 114. Damian
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
46; Nicolae Oprea, Cartea mancurtizării, VR, 1992, 5; Andreea Deciu, Stilistica exilului, RL, 1992, 40; Mihai Dragolea, Narațiunea despre exil, F, 1992, 11; Bogdan Popescu, Un Dracula justițiar, CC, 1993, 4; Tania Radu, Victorie fără record, LAI, 1994, 3; Georgeta Drăghici, „Dimineața unui miracol”, ST, 1994, 4-5; Negoițescu, Scriitori contemporani, 316-321; Alex. Ștefănescu, Un om, RL, 1996, 42; Daniel Cristea-Enache, Nu râde, Céline!, ALA, 1997, 386; Gheorghe Grigurcu, Un jurnal al scindării, RL, 1998, 47; Dicț. esențial, 562-564; Gheorghe Grigurcu, Cele
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
NICOLESCU, Otilia (3. I. 1932, Drăghici, j. Argeș - 28. IX. 1993, Pitești), poetă. Este fiica Elenei (n. Neagoe) și a lui Ion Tuță, comercianți. După absolvirea Liceului de Fete din Pitești (1951), urmează o școală de farmacie (1963) și funcționează ca asistentă de farmacie, iar ulterior
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
1990, 41; Ion Vlad, Jurnalul unui condamnat, TR, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Don Giovanni din subterană, CNT, 1993, 37; Lovinescu, Unde scurte, III, 259-262; Simuț, Incursiuni, 291-297; Ulici, Lit. rom., I, 368-372; Alex. Ștefănescu, Alexandru Papilian, RL, 1997, 12; Georgeta Drăghici, Făpturile din insectar, RL, 1998, 49; Cosma, Romanul, II, 282-284; Perian, Pagini, 177-180; Dicț. scriit. rom., III, 613-615; Popa, Ist. lit., II, 852-853; Dicț. analitic, IV, 511-513; Manolescu, Enciclopedia, 556-557; Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie, Brașov, 2003, 194-198. A.Tr.
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
recunoaștere la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Ziua literară”, 2002, 29 iulie; Andrei Ignat, Privirea umană a ochiului de sticlă, „Sens” (Chișinău), 2002, septembrie; Claudiu Constantinescu, Tratat de arheologie penitenciară, „Dilema”, 2002, 499; Georgeta Drăghici, „Tortura pe înțelesul tuturor”, JL, 2002, 13-20; Mihail Stere Derdena, O carte în top, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 2002, 307; Daniel Cristea-Enache, Cartea unei vieți, ALA, 2002, 640; Ion Dodu Bălan, O carte de excepție, „Națiunea”, 2002, 30 octombrie-5 noiembrie; Mircea
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
consideră ca fiind mântuit. Dintre studenți, Dumitru Bacu îi consideră pe Eugen Țurcanu, Titus Leonida 4, dar și pe Alexandru Bogdanovici principalii responsabili, în timp ce, dintre oficialități, e de părere că ar fi trebuit „ascultați” atât Nicolschi, Dulgheru, Jianu, Teohari Georgescu, Drăghici și Borilă, cât și gardienii de la Pitești ori Gherla, pentru a putea fi stabilit adevărul. În ceea ce privește scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]