954 matches
-
aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Povestea porcului) (c) "Trebuie să suport două-trei omizi dacă vreau să cunosc fluturii. Se pare că-s atât de frumoși. Altfel cine îmi va mai face vreo vizită?" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbra prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (e) " Micul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-a,-um "adevărat, veritabil"); rom. vânătă "plantă erbacee legumicolă cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile, cu care se află în concurență, dar uneori, mai ales dacă sunt substantive defective de singular (având la bază
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı); rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit" < tc. badana [fırçası
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apoi stăpânului: "Alăture cu casa socru-tău este o căsuță tupilată, în care șede un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale, cum îi sfredelul dracului. Du-te de trage în gazdă la dânsa și te fă că ești un drumeț străin. Pune-te apoi pe lângă ea luntre și punte și juruiește-i cerul și pământul, ca să-ți smomească pe nevasta d-tale și să ți-o aducă acolo. Și atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cinstit de toți, îl voi omorî pe balaurul roșu". Tatăl tresare la aceste vorbe și încearcă să-i dovedească nevinovăția bietului balaur sortit de propria-i natură, fără voia lui, să devoreze carnea. Și stă patru zile fără să atace drumeții, gemând pe o piatră. Într-a cincea zi i se face foame și omoară un bătrân voievod care trecea cu alaiul lui. fiul balaurului o iubea pe fiica voievodului și se căsătorește cu ea. Cuplul vine la tatăl mirelui, care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și dușmanilor poporului. Dornic de libertate, el spune: Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." Banditismul său loial dă dovadă de o grijă și menajamente surprinzătoare. Dacă drumețul pe care-l pradă este creștin, îi lasă un cal din doi și cinci piaștri din zece. Haiducul Vasile îi măcelărește pe stăpânul casei, pe soția și copii acestuia; dar îl pălmuiește pe unul dintre oamenii lui, care, găsind într-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
personajului principal. Teodor își pierde în final identitatea și descoperă că nu este decât un „Godot“ care a venit la timp, în lumea lui Ion Timiș Palatinus, al cărei moștenitor devine. Cătălin Dorian Florescu:„Sunt un călător între lumi, un drumeț cu puține certitudini“ Cel de-al treilea roman în limba română v-a apărut de curând. Maseurul orb este asemenea unui drum prin literatură. Care este scriitorul care v-a influențat cel mai mult activitatea literară? Oh, nici un autor nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și altceva care mă desparte de Ion și mai mult: el avea oricum „un acasă“, o siguranță - Moneasa, Borșa, apartamentul plin de cărți, limba maternă, religia. Avea o identitate precisă, de neclintit. Eu însă sunt un călător între lumi, un drumeț cu puține certitudini. Din poziția mea, valea lui Ion ar fi o cămașă de forță. Și totuși: cât de multă nevoie avem încă de valori, viziuni, într-o lume devenită haotică. O lume a singurătății generalizate. Kobo Abe Bărbatul-cutie Metamorfoza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
„Drumețule, nu există drum. Drumul se face mergând.” ANTONIO MACHADO ARGUMENT Valoarea educativă și formativă a educației fizice și a sportului școlar depinde în mod decisiv de competențele profesorului. Practica pedagogică contribuie într-o măsură substanțială la formarea acestora. Prin intermediul celor
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
Drumeții, excursii și expediții școlare Ca ramură a turismului, drumeția presupune deplasarea pe jos și recreerea celor care participă la o asemenea acțiune. Comuna Hudești fiind situată în apropierea pădurilor și a iazurilor a oferit și oferă minunate prilejuri pentru drumeții elevilor de la școlile din comuna noastră. Natura comunei Hudești oferă minunate prilejuri pentru petrecerea a câtorva ore libere la sfârșit de săptămână pentru destindere și pentru liniște, pentru ieșirea din stresul cotidian. Cu ajutorul drumeției omul poate și trebuie să redescopere
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se nască un mare împărat. Văzând steaua cu dunga
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sale, le Guide du routard dezvoltă o scenografie originală, o altă punere în scenă a vorbirii sale ("dragoste la prima vedere", "grosso modo", "harababură" etc.;). Scenografia în cauză nu este definită la întîmplare, se presupune că ea este conformă figurii "drumețului" și seamănă în multe privințe cu scenografiile privilegiate de cotidianul Libération. Nu toate genurile discursive sînt favorabile dezvoltării unor scenografii variate, dar putem să le repartizăm pe o linie continuă care ar avea ca poli extremi: - pe de o parte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat, în care nomadismul "drumețului" este oarecum încarnat de nomadismul verbal care traversează frontierele uzurilor din limbă cu aceeași ușurință cu care traversează frontierele țărilor. Acest ethos este în armonie cu numele de produs, care tinde să devină un nume de marcă: "Guide du routard
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nostru, respectarea contractului atașat genului de ghid de călătorie obligă autorul să ofere un număr mare de informații despre țara vizitată; și aceasta cu atît mai mult cu cît publicul efectiv al acestui ghid nu este, în principal, format din drumeți, ci din călători care au așteptări atît culturale, cît și practice. În termeni de discurs, faptul se va traduce în mod inevitabil prin expuneri didactice. Pe de altă parte, scenografia pentru Guide du routard implică o conivență puternică cu un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Charaudeau, Cahiers de linguistique française, nr. 17, p. 160. 18 "Coca-Cola e așa" (n.t.). 19 "Sîntem înnebuniți după Afflelou" (n.t.). 20 "Dacă cumperi Wasa, rămîi în formă". 21 "Dacă cumperi Wasa, rămîi în formă" (n.t.). 22 Ghidul drumețului (n.t.). 23 "L'ancienne rhétorique", în Communications, 16 (1966), p. 212. 24 Ieri tu luaseși trenul spre Niort (n.t.). 25 În limba română, pentru a surprinde un proces în curs de desfășurare, se preferă în general timpul prezent
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se nască un mare împărat. Văzând steaua cu dunga
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-și închipuie cu fantezia alții vor ști să traducă în viață !” JULES VERNE A căuta ceva nou într-un teren de atâta vreme frământat zadarnic de unii, explorat cu succes de alții, constituie un adevărat rămășag. A te considera un drumeț, prin munți, care, necunoscând cărarea, urcă încet și cu trudă și deseori este nevoit să se întoarcă pentru că nu poate merge mai departe, este un răspuns grăbit pe care cadrul didactic poate să-l dea societății atunci când timpul nu are
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
Inquiry into Profits, Capital, Credit, Interest, and the Business Cycle, Edward Elgar Publishing, Northampton (MA), 2006. Vlăsceanu, Mihaela, Economie socială și antreprenoriat. O analiză a sectorului non-profit, Editura Polirom, Iași, 2010. Voicu, Bogdan, Capitalul social în România începutului de Mileniu: Drumeț în țara celor fără de prieteni?, Editura Lumen, Iași, 2010. Waldman, D., Ron S. Kenett și T. Zilberg, "Corporate Social Responsibility: What It Really Is, Why It's So Important, and How it Should be Managed", în Status, vol. 193, 2007
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 241-258. 4 Ibidem, p. 249. 5 James S. Coleman, "Social Capital in the Creation of Human Capital", în The American Journal of Sociology, Vol. 94, Supplement, 1988, pp. S95-S120. 6 Bogdan Voicu, Capitalul social în România începutului de Mileniu: Drumeț în țara celor fără de prieteni?, Editura Lumen, Iași, 2010. 7 Lindon J. Robison, A. Allan Schmid, și Marcelo E. Siles, "Is Social Capital Really a Capital?", în Review of Social Economy, vol. 60, nr. 1, 2002, pp. 1-21. 8 Ibidem
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de 10.025 de locuitori la 1930, Siretul apare astfel ca o altă localitate izolată pe harta unei Moldove încremenite: "Ghemuit între dealuri, Siretul zilelor noastre stă tupilat la umbra unor străvechi lăcașuri de închinare, ascuns parcă înadins de privirile drumeților ce-și îndreaptă pașii spre el. [...] Nici o urmă din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui Lațcu-Vodă (1365-1374), principatul Moldovei își avea capitala la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a sa "Istorie a Românilor, prin călători", spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul și Petru Cercel, un diplomat francez, Jacques Bongars, a parcurs culoarul Bran-Rucăr: "Călătorul află la Bran castelul, care oferea și un adăpost drumeților. Se arată cum era păzit hotarul: o parte din garnizoană ieșea dimineața, altă parte seara pentru a străjui linia: erau două schimburi. La o leghe dincolo de Bran e hotarul însemnat cu o cruce (deci la Giuvala)... După ce a trecut granița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
științifico-geografică ce definește calitatea de cercetător a profesorului Ion Gugiuman se adaugă o vastă producție secundară (parageograficăă de lucrări ce rezultă din inepuizabila zestre pe care geograful, originar din Huși, și-a însușit-o cu sârguință prin lecturi și numeroase drumeții realizate în lunga sa viață. A scris mult pentru că avea ce spune; a scris frumos pentru că avea talent și imaginație poetică; a scris clar și accesibil pentru că produsele din această categorie erau destinate marelui public și tineretului. Toate scrierile, conferințele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
împărtășiri ce ne sunt date, să le părăsim.” Michel de Montaigne 118. „O carte este o victorie. O carte e și un semn de civilizație neînvinsă, nu numai de cultură învingătoare.” Adrian Păunescu 119. „Adevăratul cititor, la fel cu adevăratul drumeț, e acela care citește de dragul de a citi, care-și face din satisfacțiile ce-i procură lectură deprinderi superioare și care nu obosește niciodată.” Perpessicius 120. „O carte care te îndeamnă s-o recitești este aproape întotdeauna o carte bună
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pământ. Hugo se aplecă asupra cioplitorului. Câteva clipe Simeon Își ținu răsuflarea, așteptând lovitura mortală. Dar se luminase de-a binelea și clopotele mânăstirii Începuseră să bată pentru slujba de dimineață. Hugo se grăbea. În orice clipă puteau trece alți drumeți. Îl lăsă pe chior să zacă acolo unde murise: „Nimeni nu-l cunoaște și n-are de unde ști În slujba cui a fost. Doi tâlhari sunt mai buni decât unul singur. Amândoi l-au atacat pe cavaler. Pare mai adevărat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]