1,139 matches
-
Înființat secții În țară, din care cu activitate În Carpații Meridionali: Secția alpină a Bucegilor, Sectia alpină Brașov, Secția Retezat (cu sediul la Deva); - Asociația Drumeților din Munții Iubiți ai României (A.D.M.I.R.), Înființată În 1929 a avut ca scop: drumeție și carpatism, sporturi de iarnă, canotaj și Înot, călărie etc. Activitatea acestei asociații, a fost orientată pe mai multe direcții de acțiune și anume: a) realizarea unor case de adăpost: Radu Negru din Piatra Craiului (1932), refugiul Zanoaga (1934) etc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1926 Port Said, Egipt) a venit În România la vîrsta de 5 ani și era o persoană dinamică, curajoasă, cu o frumoasă cultură, cunoscătoare a mai multor limbi (română, germană, franceză și engleză). Fiind pasionată Încă de mic copil pentru drumeții, a devenit În timp o bună cunoscătoare a tainelor munților și a alpinismului, participând și la excursii În Mont Blanc, respectiv pe “Cervin” și inclusiv pe ghețarul “Le Buee”. Cu toate acestea, cele mai multe ascensiuni le-a realizat În Carpați, munți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fi identificată pe cel puțin trei planuri și anume: a) cel al activității depuse În cadrul unor asociații de turism, cum ar fi “Hanul Drumeților” și “Turing Clubul României” - printre ai căror membri fondatori s-a numărat; b) cel al practicării drumețiilor - cu predilecție În Bucegi - În orice anotimp, ziua și noaptea, În grup sau chiar de una singură. Forța ei de antrenare a pus În mișcare turistică foarte multe persoane; c) cea de publicist, mai Întâi prin cunoscuta ei carte intitulată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
chiar de una singură. Forța ei de antrenare a pus În mișcare turistică foarte multe persoane; c) cea de publicist, mai Întâi prin cunoscuta ei carte intitulată sugestiv “Cartea munților” (1920), În care realizează o inegalabilă pledoarie pentru mișcare - turism - drumeție. Apărând În mai multe ediții, adăugate și Îmbunătățite, această carte a fost, este, și va rămâne una de căpătâi pentru turismul montan. Scrisă cu atâta căldură, cu o solidă documentare teoretică și practică, ea s-a bucurat de la Început de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Început de un imens succes editorial. În această carte, turistul găsește pagini pline de elogii, binemeritate asupra frumuseții pe care munții o oferă, dar și despre efectele mișcării asupra stării de sănătate, și neîndoienlic sfaturi referitoare la Îmbrăcămintea adecvată drumețiilor, alimentația necesară, tehnica de mers etc. Tot legat de turism, reținem suita de articole pe care le-a publicat În diferite reviste și buletine. - Mihai Haret (1884 - 1940), geograf și botanist, unul dintre cei mai inimoși și Înflăcărați susținători și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
legat de turism, reținem suita de articole pe care le-a publicat În diferite reviste și buletine. - Mihai Haret (1884 - 1940), geograf și botanist, unul dintre cei mai inimoși și Înflăcărați susținători și militanți ai turismului, sub forma sa de drumeție montană. Activitatea sa În domeniu a fost una multilaterală și complexă, mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror membru fondator și președinte a fost (Hanul Drumeților, Turing - Clubul României), inițiator al construcțiilor unor case de adăpost, al
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rîndul acestora ne oprim doar ca exemplu la trei destine, strâns legate de Carpații Meridionali și anume: - Nestor Urechia (1866 - 1931), inginer, profesor de geometrie, director În minister, inspector și scriitor, a fost un mare iubitor de munte și de drumeție montană, membru al Societății Turiștilor din România, al Hanului Drumeților și al Turing Clubului României În care a Îndeplinit unele funcții de răspundere. După obiceiul epocii sale, a ținut atât la Ateneu cât și la Fundația Universitară din București, numeroase
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
factorilor activi. Astfel rețeaua hidrografică prin peisajul pe care Îl crează, prin condițiile concrete pe care le oferă pentru practicarea unor forme specifice de turism, cum ar fi canotajul, plutăritul, agrementul cu bărcile, pescuitul sportiv etc. cît și prin frumusețea drumețiilor ce pot fi realizate pe malurile acestora - apoi defileele, cheile, văile, cascadele etc. pe care unele rîuri le-au creat În cursul lor etc. reprezintă tot atîtea elemente de atracție turistică. Carpații Meridionali reprezintă după cei Orientali, al doilea „castel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe deplin acoperiți atunci cînd afirmăm că prin cele peste 70 muzee, puncte muzeistice și colecții de artă, etnografie și folclor etc., pe care le posedă Carpații Meridionali, aceștia oferă condiții dintre cele mai favorabile pentru practicarea nu numai a drumeției montane, a turismului de tratament balneoclimateric, dar și a celui cultural. Din acest punct de vedere, pe primul loc se află județul Sibiu cu 18 unități muzeale, urmat de Gorj cu 12, Caraș-Severin - 9, VÎlcea - 7, Prahova - 7, Mehedinți - 5
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
astăzi - aspect care, certifică prin forța probelor materiale, bimilenara noastră tradiție balneară; b) balneologia ocupă un loc prioritar În ansamblul activității turistice, urmată de turismul de odihnă și de practicare a sporturilor de iarnă și nu În ultimul rând de drumeția montană; c) dezvoltarea turismului a avut la bază, atât tendința și dinamica mondială În domeniu, cât și fenomenul de atragere a unor mijloace financiare și materiale pe care economia le-a putut pune Într-o perioadă sau alta la dispoziția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
hanurile. Au apărut astfel, hotelurile cu toată problematica lor specifică. Apariția automobilului, cu toate efectele lui miraculoase asupra dezvoltării mișcării turistice, a solicitat și a impus un nou tip de cazare - respectiv motelul cu stații autoservice și de carburanți etc. Drumeția montană a determinat și ea apariția și dezvoltarea unor tipuri de construcții specifice, cum ar fi de pildă cabana și refugiul. Toate la un loc, demonstrează faptul că, astăzi s-a ajuns la un asemenea grad de diversificare a formelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vilele (16,17%) și complexele balneare de (8,73%), iar pe de altă parte cabanele de 13,32%, certifică cele trei forme de turism care sunt de veche tradiție În acest areal: tratamentul balnear, odihna cu sporturile de iarnă și drumeția montană; - deși ca suprafață montană, Carpații Meridionali dețin o pondere de cca 23% din totalul montan (Carpații Orientali 50,8% iar Carpații Occidentali 26,2%), prin cele 41914 locuri de cazare ei dispun doar cu circa 1100 locuri mai puțin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de o parte și de alta a Carpaților se află un lanț de hanuri, amplasate de regulă la șosele pentru turismul automobilistic; b) În munți și pe văi sunt cabane, respectiv de joasă altitudine pentru weekend și de creastă pentru drumeția montană; c) hoteluri, vile și complexe balneare cu baze de tratament sau de agrement după caz În stațiunile balneare și de odihnă; d) pensiunile rurale și agroturistice sunt de regulă amplasate În vetrele satelor sau În apropierea acestora. - o pondere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de vulturi”, „case de ospeție” etc., joacă unul din cele mai importante roluri În turismul românesc, În special În formele sale de weekend și de drumeție. De dimensiuni variabile, fie ele din lemn sau din piatră, amplasate pe văi În șei sau sub vîrfurile stîncoase ale munților, cabana este mai mult decît un loc de cazare și de masă, ea este de fapt o instituție socială
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jiu, Petroșani, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Brezoi, Racovița, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel, Pucioasa, Fieni, Pietroșița, etc. 3.7.3. Marcaje turistice montane, sunt numeroase, cele mai bine realizate și mai extinse din toți Carpații românești. Rolul acestora În turism În special În cadrul drumeției montane, este determinant și nu pot fi apreciate mai prejos decît căile de acces rutiere bunăoară. Marcajele au apărut din necesitatea de a Înlocui oamenii Însoțitori - călăuzele - care oricum din punctul de vedere al numărului nu ar fi putut ține
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai frumoase și interesante obiective, alegând variantele cele mai ușoare și mai ferite de pericole, Înțelegem mai bine rolul pe care ele sunt chemate să le Îndeplinească În turism. Fără marcaje și fără cabane, puțini turiști s-ar aventura În drumețiile montane, iar În cazul stațiunilor balneare și de odihnă, fără aceste călăuze - care ar trebui să fie omniprezente - cîte obiective din perimetrul acestora și din Împrejurimile lor ar mai putea fi vizitate de turiști? În general vorbind, marcajele sunt de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistică din Carpații Meridionali este foarte complexă, Îmbrăcînd tipuri și forme diverse de manifestare. Structural privind lucrurile, Întîlnim aici mai multe tipuri de turism care generează forme specifice. Astfel este de reținut tipul de turism: montan (cu forma sa specifică - drumeția), balneoclimateric (cu tipurile balneomedical, de odihnă, de agrement), cultural (cu tipurile de etnografie și folclor, muzeistic, istoric), sportiv (turismul legat de sporturile de iarnă - schiul, sania, bobul), de vară (alpinismul, orientarea turistică, turismul cinegetic, nautic). Tot din analiza direcției, ritmului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de sporturile de iarnă - schiul, sania, bobul), de vară (alpinismul, orientarea turistică, turismul cinegetic, nautic). Tot din analiza direcției, ritmului și intensității mișcării turistice, putem distinge cu ușurință tipurile dinamice de turism, cu formele lor principale de circulație, tranzit și drumeție. Dacă luăm În considerare intensitatea mișcării turistice, vom distinge un tip moderat, intens sau foarte intens, iar dacă avem În vedere anotimpul, respectiv din sezonul estival și hivernal, vom ajunge iarăși la unele concluzii. Analiza situației din punct de vedere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mișcării turistice, vom distinge un tip moderat, intens sau foarte intens, iar dacă avem În vedere anotimpul, respectiv din sezonul estival și hivernal, vom ajunge iarăși la unele concluzii. Analiza situației din punct de vedere al formelor de turism practicate (drumeție, tratament, odihnă, weekend) ne oferă posibilitatea de a identifica măsura În care baza tehnicomaterială este adaptată pentru a satisface În bune condiții cererea turistică. Înainte Însă de a trece la analiza propriu-zisă a mișcării turistice, suntem obligați să facem precizarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cum și-au petrecut sejurul se poate arăta că În marea lor majoritate au sosit pentru sporturi de iarnă, tratament balneoclimateric și În weekend, Într-o pondere mai mică În tranzit și la odihnă. CÎt privește participarea turiștilor străini la drumeția montană, deși după datele statistice ea este foarte mică, În realitate a fost cu mult mai numeroasă. În mod concret În Întreg sezonul estival În special În lunile iunie - septembrie, grupuri, grupulețe și turiști individuali cu și fără ghizi și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
activitate, a nivelului prețurilor practicate, ca și a deficiențelor din punctul de vedere al conceperii, organizării și derulării acțiunilor de marketing care fac prea puțin pentru atragerea turiștilor străini Pe aceeași linie se Înscrie și mișcarea turistică de creastă, respectiv drumeția montană. Dacă ea a fost mai intensă În primul rînd În Munții Bucegi, urmată de cei a Făgărașului, intensitatea acesteia a fost mai scăzută În ceilalți masivi. În zona montană de creastă, se practică de regulă un turism itinerant cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o conferă atracției turistice. La aceasta, amintim și faptul că pentru anumite zone și altitudini, cum ar fi zona alpină montană, sunt elemente ce dau siguranță călătoriilor turistice. În această categorie am nominalizat În principal „cabanele” care oferă condiții pentru drumeția montană. Înțelegem desigur, rolul acestora mai bine, dacă neam imagina că În Făgăraș nu ar fi nicio cabană, atunci cîți dintre noi ar mai avea curajul să se aventureze În excursii În acest masiv. De aceea cabanele Îndeplinesc astăzi un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
educație a turiștilor În acest sens, care de regulă pe timpul deplasărilor În scop turistic Își permit multe libertăți de limbaj, de comportament, de vestimentație, etc. În cel de-al doilea caz, cabanele de altitudine medie să constituie o invitație la drumeție, mijloc de recreere, cabane de tranzit sau cu posibilitate de staționare (cazare, alimentație). Cabanele de mare altitudine, eventual de creastă, care să se adreseze turiștilor excursioniști Încercați, cu experiență și echipament adecvat pentru ascensiuni. Acestea trebuie să fie unități cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali, se Înscriu În liniile generale de dezvoltare a activității turistice În țara noastră - a cărei parte componentă este - cu mici nuanțări poate asupra unor tipuri și forme de turism, cum ar fi cel de practicare a sporturilor de iarnă, drumeția montană și balneologia. Intră apoi În calcul influența directă pe care o vor avea factorii de dezvoltare a turismului, modul de evoluție a acestora (nivelul veniturilor, nivelul prețurilor și tarifelor, timpul liber, nivelul de instruire și educare a populației, rata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
exigenți și ei vor opta pentru acele zone și puncte, care le oferă cele mai bune condiții. Formele de turism ce vor fi practicate În Carpații Meridionali vor fi În linii generale cele de azi: tratament balnear, sporturi de iarnă, drumeția, odihna și turismul cultural, cu apariția altora legate fie de noile resurse ce vor fi atrase În turism, fie de cele impuse de practica turistică mondială cum ar fi turismul de aventură, cel științific (pentru cercetare-documentare) etc. Drumeția montană va
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]