1,418 matches
-
l-a trimis chiar Dumnezeu”; Andrei Nicolaevici Sangheli - ctitor de biserici și de monumente folclorice, cum ar fi compoziția „Badea Mior”; Petru Chirilovici Lucinschi - „iluminist” - o lumină care ar proveni de la rugul în care se aruncau, prin ’68, unele „tipărituri dușmănoase”) i s-au alăturat succesiv și alte voci ale „oamenilor de cultură și artă”. Ei s-au constituit în grupuri de „săritori la nevoie”, destul de active în perioada campaniilor electorale, mobilizând masele prin forța cuvântului artistic... Ultima acțiune de acest
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
frățească. Astfel, în tipărituri submediocre și politic multicolore de la Chișinău, apar cu regularitate articole „împrumutate”, abil selectate tematic, pentru a crea o anume imagine despre ceea ce se întâmplă în România. Sunt preferate întotdeauna textele care descriu o realitate dezorientată și dușmănoasă, fără nici o perspectivă. Miza bine calculată a acestei acțiuni este la vedere: îndepărtarea cititorului basarabean de tematica românească, sporirea dezinteresului acestuia și amplificarea unui sentiment de scârbă pentru un mediu convulsiv și sărac, comparabil cu cel de-acasă. Sunt exploatate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vehemența „polemiștilor” de la Chișinău, care practică „lectura infidelă” și „citatul ritual” (o stratagemă decriptată de H.-R. Patapievici într-un articol în care comenta reacțiile din presa culturală la volumul său Politice), este îndreptată împotriva unor reviste, considerate consecvent ca dușmănoase basarabenilor. Despre România literară se spune că nu are apetit pentru opera martirilor de pe malul Bâcului, iar Dilema este o publicație cosmopolită, care îl atacă pe Eminescu, spiritul nostru tutelar. Chiar și cei care n-au văzut cum arată în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o intervenție "antirevoluționară" internațională în Ungaria. Acest ultim aspect care, de altfel, depășea secvența cronologică din titlu, nu a fost totuși detaliat. După toate cele pomenite, fostul regat român se prezenta, la judecata marxistă a istoriei, în postura unui stat dușmănos și profitor, care se mărise pe seama vecinilor 32. Războiul ideologic cu trecutul necomunist ostraciza complet ideea unirii. În anii '50, un titlu semnificativ era încă prezent în manuale "România în Primul Război Mondial" sugerând că țara a fost cumva prinsă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decupaj de informație, pentru a răstălmăci complet faptele pe care atâtea generații le cunoscuseră altfel. În varianta "democrat-populară", unirea fusese doar un prilej de a nedreptăți tot mai mult "masele muncitoare" și "naționalitățile conlocuitoare", sistematic persecutate de guvernele unui "stat dușmănos". Marii culpabili, Partidul Național și Iuliu Maniu, erau înfățișați la fel de "șovini" ca și burghezia sau aristocrația maghiară 338. Erau, evident, fraze copiate din rechizitoriul proceselor politice din acei ani, îmbogățite cu ceva mai multă informație istorică. După epoca rolleriană, manualul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regulă, reconstituirile de această factură se axează pe eludarea beneficiilor și pe exaltarea opoziției față de "sistem". Alte țări (inclusiv cele socialiste) au intrat în logica povestirii, pentru că dăunaseră direct statului albanez. Era vorba, mai întâi, despre Iugoslavia și Grecia, vecini dușmănoși, care încorporaseră teritorii cu o semnificativă populație albaneză. Nici Italia nu era complet uitată, pentru că ocupase cândva Albania, în preajma izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Lentul proces de detensionare a raporturilor dintre cele două țări s-a finalizat într-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de ”cenușăreasă”, bun de pus la treburi și munci, fizice obositoare; lipsă de interes pentru creșterea și educarea copilului; maltratări; dorința de a trimite copilul la instituții testat pentru a fi absolvit
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
acelor vremuri - care apoi l-a demis din funcție - să adune armele și munițiile aflate pe teritoriul comunei pentru a fi apoi predate. A fost pretextul demiterii tatei din funcția de primar. Acest fapt a însemnat preludiul arsenalului de acțiuni dușmănoase îndreptate împotriva celor ce urau comunismul, acțiuni menite să introducă comunismul în România, să transforme România într-o feudă bolșevică. (chiaburie, dușmani ai poporului, lupta de cl asă, persecuții - cu cotele obligatorii, închisoare, exterminare e tc.). După demiterea din funcția de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai jalnică poveste Cu Lear și el, vreodat-auzită. Povestind, Durerea-l copleși, coardele vieții--Ncepură să se rupă; -atunci goarna sună din nou, Și îl lașai că mort. ALBANY: Dar cine-era? EDGAR: Kent, surghiunitul Kent; ce, deghizat Urma pe-un rege dușmănos și-i făcu slujbe Improprii unui sclav. (Intra un curtean, cu un cuțit plin de sînge) CURTEANUL: O! Ajutor! EDGAR: Ce ajutor? ALBANY: Vorbește! EDGAR: Ce-i cu cuțitu-nsîngerat? CURTEANUL: Fumega,-i cald. Abia l-am scos din inimă... O
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
constitui o forță opusă regimului și asmut asupra lor Securitatea. Scriitorii care se îndepărtează de directivele partidului sunt arestați și anchetați. Printre aceștia se numără Constantin Noica, condamnat la 25 de ani de muncă silnică, sub acuzația că primește materiale dușmănoase de la Mircea Eliade Și Emil Cioran. Alături de Noica, mai sunt condamnați Constantin Pillat, Arșavir Acterian, Alexandru Paleologu, Nicu Steinhardt, Nicolae Balotă, Adrian Marino, primii de pe o listă interminabilă. Securitatea recrutează informatori din rândul condamnaților pentru a-i folosi în acțiunile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mâine veți fi liber". A adăugat: "Vreți să rămâneți în legătură cu noi? Sau e împotriva conștiinței dvs.?"" 101. Noica remarcă uimit că nimic nu se schimbase, că eliberarea este condiționată de colaborare. Cei mai mulți dintre foștii deținuți rămân împotriva sistemului, desfășurând activități "dușmănoase". Securitatea își continuă activitatea, dirijând exerciții de prevenire a extinderii nemulțumirilor personale. Comparativ cu primul deceniu de comunism, atmosfera din societatea românească se schimbă. Intelectualitatea reia colaborarea cu regimul care se arată mai permisiv. De la Monica Lovinescu aflăm că în timpul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
închisori. Într-un articol publicat în "România literară" în 1998 și preluat în colecția Diagonale, Monica Lovinescu vorbește despre procesul de reabilitare al mamei sale: "arestată în 1958 la șaptezeci de ani, condamnată în 1959 la optsprezece ani pentru "discuții dușmănoase" și moartă în 1960 în închisoare fără cea mai mică îngrijire medicală, a fost "reabilitată" la 23 iunie 1997, în cursul unui recurs în anulare"184. Vestea o uluiește, deoarece nici nu solicită reabilitarea, nici nu este înștiințată în vreun
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la mijloacele media. Discursul politic împotriva mișcărilor de rezistență constă într-un vocabular înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți", "criminali", "teroriști", "asasini", "dușmani ai statului", "elemente dușmănoase", "dușmanii clasei muncitoare" ca să formeze o opinie publică potrivnică lor. Reușita împotriva disidenței se materializează la nivelul limbajului prin note eroice, prin slăvirea eroilor căzuți în lupta cu anticomuniștii. Violența acestui tip de lexic sugerează arhitectura gândirii unui sistem - reprezentant
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ideologice propriu-zise, aceste trăsături sunt reflecții ale insurgenței zgomotoase, dar oarecum artificiale a Modernilor: "...paingul care se umflase acum până la chipul și asemănarea unui adevărat argumentator, își începu lămurirea în adevăratul duh al controversei, hotărât să se arate mojic și dușmănos din toată inima întru dovedirea punctului său de vedere, fără a ține seama câtuși de puțin de răspunsurile și obiecțiile potrivnicului; dinainte nestrămutat în hotărârea de a nu se lăsa convins nici în ruptul capului de nimica." Se accentuează inflexibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
precum un atlet viteaz, mare în cugetare și bărbăție, nu-și alege singur pe cei cu care se luptă, ca să nu lase bănuiala că îi e frică de vreunii, ci dă privitorilor puterea să-i aleagă, chiar dacă i-ar fi dușmănoși, pentru ca doborând pe cel asupra căruia s-au învoit ei, să fie crezut ca cel mai tare, la fel și Viața tuturor, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu Și-a ales El moartea trupului, ca să nu pară că Îi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în conștiințele fragede ale tinerei generații sentimente nepotrivite față de republica soră. Apoi, întrucât cei din Sud au declarat oficial că nu se vor implica mai mult într-o problemă limpede ca lumina zilei, răstălmăcită cu evidentă rea voință de elemente dușmănoase, răspunsul celor din Nord a venit prompt și succint, printr-un comunicat guvernamental: "Este cu totul regretabil că unele minți primitive, înfierbântate de forțele ostile păcii, intervin în treburile interne ale Republicii noastre. Putem asigura populația vandană, precum și toate națiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
singură autoritate legală.) Apoi, pe parcursul zilei, așa-numita noua putere a bombardat țara cu un număr impresionant de așa-numite decrete nerușinate, dar care, după cum s-a dovedit mai târziu, nu au fost decât texte traduse din cancelariile unor state dușmănoase. Au apărut, astfel, ordine, reglementări, interdicții, legi din cinci în cinci minute, încât crainicii radio și TV nici nu apucau să citească un bilet că deja și primeau un altul. Populația pașnică, baricadată în case, îngrozită, se aștepta la represiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
nouă kilometri) A Opta Minune a Lumii, când cineva este prins că a trecut ilegal frontiera e firesc să fie arestat și anchetat. (Vigilenți pe bună dreptate, grănicerii trebuie să afle dacă nu cumva s-a forțat hotarul în scopuri dușmănoase, cum ar fi un atentat, trafic de substanțe interzise sau de boia, constituirea unui grup organizat în vederea spionajului industrial și câte și mai câte...) Iar anchetatorii își fac neabătut datoria. După rețeta binecunoscută: anchetatorul dur și anchetatorul înțelegător. Când Frank
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în conștiințele fragede ale tinerei generații sentimente nepotrivite față de republica soră. Apoi, întrucât cei din Sud au declarat oficial că nu se vor implica mai mult într-o problemă limpede ca lumina zilei, răstălmăcită cu evidentă rea voință de elemente dușmănoase, răspunsul celor din Nord a venit prompt și succint, printr-un comunicat guvernamental: "Este cu totul regretabil că unele minți primitive, înfierbântate de forțele ostile păcii, intervin în treburile interne ale Republicii noastre. Putem asigura populația vandană, precum și toate națiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
singură autoritate legală.) Apoi, pe parcursul zilei, așa-numita noua putere a bombardat țara cu un număr impresionant de așa-numite decrete nerușinate, dar care, după cum s-a dovedit mai târziu, nu au fost decât texte traduse din cancelariile unor state dușmănoase. Au apărut, astfel, ordine, reglementări, interdicții, legi din cinci în cinci minute, încât crainicii radio și TV nici nu apucau să citească un bilet că deja și primeau un altul. Populația pașnică, baricadată în case, îngrozită, se aștepta la represiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nouă kilometri) A Opta Minune a Lumii, când cineva este prins că a trecut ilegal frontiera e firesc să fie arestat și anchetat. (Vigilenți pe bună dreptate, grănicerii trebuie să afle dacă nu cumva s-a forțat hotarul în scopuri dușmănoase, cum ar fi un atentat, trafic de substanțe interzise sau de boia, constituirea unui grup organizat în vederea spionajului industrial și câte și mai câte...) Iar anchetatorii își fac neabătut datoria. După rețeta binecunoscută: anchetatorul dur și anchetatorul înțelegător. Când Frank
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dușmănia oamenilor. Pentru a explica bolile, moartea, un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase ale cuiva, vecinilor care ne poartă ranchiună și ne fac vrăji 11. De unde rezultă că societățile de tranziție pot fi considerate efectiv „obsedate” de pizmă. În comunitățile rurale tradiționale, teama de a nu inspira cuiva invidie este omniprezentă. Vecinul fiind
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se amplifică cu atât mai mult cu cât în joc sunt diferențe derizorii. Așadar, cu cât diferențele dintre oameni sunt mai puțin profunde, cu atât ei se imită mai mult unul pe altul și cu atât ranchiunele, invidiile și privirile dușmănoase se dezlănțuie. Amară lecție: departe de a pregăti o pace armonioasă, bunăstarea și egalitatea democratică contribuie la amplificarea dorințelor rivale și a resentimentelor 30. Teza răspândirii invidiei în societățile bunăstării nu duce lipsă de avocați. În anii ’50, David Potter
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-ne permis să ne îndoim. Să luăm în considerare raportul unor indivizi față de bunurile materiale care, de foarte multă vreme, au constituit motive de invidie de prim rang. Nimeni nu ne va putea contrazice: diverse fenomene contemporane dovedesc pregnanța rivalităților dușmănoase relative la bunurile de consum. Adolescenții suportă cu greu faptul că nu au acces la mărcile vestimentare etalate de colegii lor. În cartierele cele mai defavorizate se înmulțesc actele de vandalism, „ura”, „furia” tinerilor de a fi săraci, diferiți de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în când, „mici nebunii” costisitoare, în ruptură cu etosul popular tradițional al consumului. Dreptul democratic la lux s-a substituit vechilor sale denunțuri: trăim vremea legitimării și a democratizării de masă a dorinței de lux, transformări care semnalează reculul invidiei dușmănoase față de bunurile scumpe. În societatea de hiperconsum, nu e vorba atât de combaterea privilegiilor confiscând bunurile celor bogați, cât de a accede la ele în vederea unor satisfacții emoționale private. Invidie existențială și invidie generalătc "Invidie existențială și invidie generală" Așadar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]