850 matches
-
și Horea Anca, „Texte folclorice din Greoni (Banat)”, în Studii de limbă, literatură și folclor, vol. IV, Reșița, 1978, pp. 305-308. 90. J.G. Frazer, Creanga de aur, vol. I, traducere, prefață și tabel cronologic de Octavian Nistor, note de Gabriela Duda, Editura Minerva, București, 1980, pp. 235-239. 91. Anton Dumitriu, Cartea întâlnirilor admirabile, Editura Eminescu, București, 1981. 92. Legende populare românești, vol. I, ediție critică și studiu intro- ductiv de Tony Brill, Editura Minerva, București, 1981. 93. Gesturi magice similare (inclusiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-a păstrat în limbile română și albaneză cu sensul adjectival de „închis la culoare, brun, negru” etc. Prin extensie, animale de culoare închisă : cal, câine, bou-murg, respectiv iapă, cățea, vacă-murgă. Sau fructe de culoare închisă : s-cr. murgula = „măslină”, murga = „dudă neagră, rămășițele măsli- nelor stoarse” etc. Sau cer de culoare închisă, indiferent dacă la începutul sau la sfârșitul nopții : vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg (denumirea serii prin culoarea închisă a cerului, ca în românescul murg-amurg, nu este specifică limbii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că sunt mii de astfel de oameni. Dar acesta era Walter al nostru. Într-o haină de ploaie neagră, cu o bască, păr cărunt adunat În smocuri Înaintea urechilor; obrajii lui roșiatici-măslinii, de ceainic; buzele sale mari cu nuanță de dudă - mă rog, imaginați-vă Lumea Cealaltă; imaginați-vă butoaie Întregi de suflete; imaginați-vi-le trimise la incarnare și la naștere cu calitățile dominante ab initio. În cazul lui Bruch vocea ar fi fost semnificativă din prima. Era un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
întreb ce femei îmi rezervă viitorul, am dat cu zarurile de trei sau patru ori la rând câte trei de trei. Întocmai ca Grațiile îmi făceau cu mâna cele trei surori când am plecat cu cortul oranj-roșcat, cu petele de dude cu tot, din Lenzburg, prin Brugg, ca să fac autostopul în direcția Berlin. Oare ar fi trebuit să fac un ocol, să-i vizitez pe părinții unei în Oberaußem? Mama încă mai suferea acasă, dar se ducea la Köln cu autobuzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
papagalul, sau stă pur și simplu, pentru că, n-o să-ți vină să crezi, toată slujba lor consta în a raporta din oră în oră, timp de douăsprezece ore pe tură, ce viteză are vântul, mărimea stratului de zăpadă și alte dude din astea pentru care, la experiența lor, că, am uitat să-ți spun, lucrau de o viață acolo, se uitau pe geam și nu greșeau niciodată. Am verificat asta cu băieții, când într-o zi l-am auzit pe Cătălin
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dacă au câini mici și pere și mai mici și prune. - Aseară am vorbit iar cu omuleții, a venit cel cu pălărie și m-a salutat, pe urmă i-a chemat și pe ceilalți, i-am zis lui Sorin la dude. Mi-au arătat clopoțelul care-i adună pe toți. Știi cum sună? Parcă nici nu-l auzi, sună așa, în tine... Întotdeauna Sorin mă fluiera, treceam prin gard, prin spărtură, ne urcam în dud, apucam creanga cea mai mare, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gard, prin spărtură, ne urcam în dud, apucam creanga cea mai mare, ne ridicam în mâini cât să ne sprijinim cu călcâiul de cealaltă, pe urmă ne instalam comod ca într-un scaun. De acolo se vedea în camera mare. Dudele erau dulci, parfumate. Le culegeam trăgând cu dinții și le striveam cu limba de cerul gurii. Vecinii au și carpetă pe perete, deasupra patului, cu o femeie aproape dezbrăcată, între niște flori mari, cu un câine flocos la picioare. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cuburi de zahăr și-o bomboană. Sunt ceva mai mari decât degetul, au haine și papuci... - Prostălane, ai visat... Nu sunt... Auzi, ce-ai fi s-o luăm și pe Felicia pe acoperiș de-acum? Poate-poate... Ia un pumn de dude negre și mi le-aruncă în cap. - Termină cu omuleții! Auzi, mergi diseară sub pod? Sau te bate mă-ta? - Fiu-tău iar nu doarme, umblă ca nebunul prin casă, l-am găsit pe prag dimineață, cu niște haine scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lapte și miere. Beutură canci. Așa că trebuie să bem aici, până ne facem norma. Iar norma noastră este mare. Televizorul lăsat pe Antena 3 aruncă bomba. Principele Radu intenționează să candideze la președinție. Bem pentru monarhia prezidențială, mă, urlă Gore... Duda ăsta e cu fundu-n două luntre, vrea și sânge albastru și sânge prezidențial! Bă, știți ce mai lipsește? Să declare Băsescu Republica Monarhie România și să-și pună coroana pe chelie. Numa’ așa, deal dracu’, ca să i-o ia lu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ăsta e cu fundu-n două luntre, vrea și sânge albastru și sânge prezidențial! Bă, știți ce mai lipsește? Să declare Băsescu Republica Monarhie România și să-și pună coroana pe chelie. Numa’ așa, deal dracu’, ca să i-o ia lu’ Duda Înainte!!! Ia mai toarnă, Gicule, un păhărel. Sare și Sandu Șpriț. Să ne matolim nițel... 09.04.2009 Pașapoartele biometrice Bă, iar e lumea asta cu susu-n jos, ascultați la mine ce vă spun, că eu știu, am informații... Trag
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și parlamentarul la aghioase... Sfârșit de săptămână. Cei patru prieteni de pahar - și nu numai - sunt din nou la cârciumă, sărbătorind regăsirea după cinci zile de „tras la șaibă”. Gore, Sandu Șpriț și Gicu. Că vorbirăm despre ei când cu Duda și Republica Monarhie România. E sâmbătă seara, nevestele se uită la „chestii femeiești”, vorba lui Gore, iar Sandu Șpriț a sunat adunarea cu noul mobil pe care și l-a cumpărat pe puncte, de la Vodafone, mă, că eu cu Connex
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu poate să pronunțe numele scriitorului. Așa că mai cere o completare a băuturilor fiecăruia și Întreabă: Sandule, da’ tu dăduși În mintea copiilor? De ce nu ai trecut la ceva de vârsta ta? Bătrânul prinț nu există??? Sau te referi la Duda? Sandu pufnește cu un evident aer de superioritate. Duda? Păi ăsta e prinț prin alianță, nu se poate așa ceva. Poate doar dacă-i injectează ăștia sânge albastru În vreun salon pentru vipuri. Ce dracu’, Gicule, plecarăm de pe plajă ca să bem
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
o completare a băuturilor fiecăruia și Întreabă: Sandule, da’ tu dăduși În mintea copiilor? De ce nu ai trecut la ceva de vârsta ta? Bătrânul prinț nu există??? Sau te referi la Duda? Sandu pufnește cu un evident aer de superioritate. Duda? Păi ăsta e prinț prin alianță, nu se poate așa ceva. Poate doar dacă-i injectează ăștia sânge albastru În vreun salon pentru vipuri. Ce dracu’, Gicule, plecarăm de pe plajă ca să bem vin cu dude? Mai bine stăteam În visu’ meu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu un evident aer de superioritate. Duda? Păi ăsta e prinț prin alianță, nu se poate așa ceva. Poate doar dacă-i injectează ăștia sânge albastru În vreun salon pentru vipuri. Ce dracu’, Gicule, plecarăm de pe plajă ca să bem vin cu dude? Mai bine stăteam În visu’ meu! Bă, da’ ce femei erau alea... Doamne, dă-mi visu-napoi și pe urmă pot să citesc toată cartea lu’ antoan! 16.04.2010 Pe diverse teme Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist! Soarele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
inutilă, Înțeleg, totuși trebuie să fim pregătiți, Pregătiți pentru ce, Pentru comenzi, când vor sosi, Și ce vom face până atunci, ce vom face dacă Centrul nu va mai cumpăra, cum vom trăi, și din ce, așteptăm să se coacă dudele și câinele să prindă vreun iepure beteag, Tu și Marçal nu veți avea probleme, Tată, am hotărât să nu vorbim de Centru, De acord, continuă, Ei, bine, presupunând că vreun miracol va face Centrul să se răzgândească, lucru în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
în continuare a noastră, dar nu vom mai locui în ea, cuptorul nu-și va mai păstra numele de cuptor dacă nu va fi cine să i-l dea în fiecare zi, dudul negru se va încăpățâna să-și facă dudele, dar nimeni nu le va culege, dacă nici mie, care nu m-am născut și n-am crescut sub acest acoperiș, nu-mi va fi ușor să mă despart de toate astea, ce să mai spunem de tatăl tău, Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
deget de vin, pe care-l soarbe dintr-o Înghițitură, apoi un pocal plin, pe care-l ia cu el pentru o plimbare prin grădină. Face un ocol, se desfată suflând roua rămasă pe flori, apoi se duce să culeagă dude albe, pe care le așază, zemoase, pe limbă și le strivește de cerul gurii, la fiecare Înghițitură de vin. Astfel Încât, atunci când se hotărăște să se Întoarcă, s-a scurs deja mai bine de un ceas. E vremea ca Vartan să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
va aduce ‐ nainte lumea de schele unde încă zidim ‐ să dureze pereții - anii și sufletul generației mele ... Iar casa însăși n‐are să uite nicicând primul țipăt, rămas în perdele ... 290 Ion Gheorghe Pricop Născut la 15 aprilie 1946 în localitatea Duda‐ Novaci, județul Vaslui. Promoție 1964 a liceului din Huși, 1969 a Facultății de filologie a Universității „Al. Ioan Cuzaʺ Iași. A debutat în poezie în 1963 în ziarul regional „Flacăra Iașuluiʺ, iar ca prozator în revista „Alma Mat erʺ a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care mă aflu. Așa că să dăm drumul aberațiilor Mioarei să zburde... Eram singură, casa mi-o smulseseră gunoierii în toiul luptei și mi-o aduseseră la locul ei de baștină. Mama mă aștepta urmărindu-mă cu binoclul. În fundul grădinii culegeam dudele care mai rămăseseră pe ramuri. Vino, Autorule, las-o pe Mama! Ți-aud prezența, cum scrii! Vino cu mine! Jurnalul se scrie singur, Autorule! Ne aflam în câmpia care parcă era câmpia Bărăganului. E așa cum vreau eu! îmi răspunse Mioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viață cu nostalgia! De când am plecat, am continuat, În toți acești ani, să mă visez noaptea În orașul acela patriarhal cu duzi, uite cât de groși. Duzii sunt prea puțin băgați În seamă aici, dar acolo mergi pe stradă și dudele, niște fructe sămânțoase, cu mare trecere În copilăria mea săracă, umpleau tot caldarâmul, cădeau În pălăriile domnilor ce coborau, puși la punct, din mașină. Mă visam În camerele comode de atunci, cu mobile amestecate, ca și stilurile caselor, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tale de dor, ele au crescut și s-au înmulțit, semn că dragostea vieții tale se apropie de tine, că străbate cu bună strategie drumul lung și întortocheat către tine. soarele strălucește din nou peste dudul-înalt-cu-dude-mari-de-aur din care când o dudă cade pe jos se transformă în taur. nouă deasupra: se aud incantațiile zeiței chuang-mu, ca un dăngănit departe, ca niște valuri spărgându-se pe corali, ca strigătul berzelor către puii din cuib, ca scârțâitul zăpezii sub pași. incantațiile și focurile
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de petunii magice, cu ulcioare de lăptișor de matcă al albinelor superpolenizatoare, cu nisip fin din malul de miazăzi al lacului kanas, cu sticle pline de lacrimile urșilor clanului abenakis, cu fulgi și ouă de vulturi harpagornis, cu pungi cu dude de aur, cu lada în care sunt închise răvașele prințului shangdi di liwu, locomotivă este tigrul alb, drag ție, tigrul qilin, care într un suflet transportă trenulețul averii tale până la apa verde și dintr-un salt este în centrul insulei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
crengi de baobab-bătrân-capricios construiești degrabă o scăriță foarte înaltă, cu care te poți deplasa lejer prin toată coroana, începi să explorezi curioasă, atentă, fiecare rămurică, fiecare frunzuliță, le găsești pe toate roase, mâncate, aripi de fluturi te lovesc peste față. dudele mari-de-aur, din care când una cade se transformă în taur, nu te tentează să le culegi, ce să faci tu cu ele, mai bine aștepți să se producă, treptat, încă o armată puternică în slujba ta. nouă în al patrulea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ai împachetat cu grijă costumașul cel nou, și iute îl duce pe piatra de la capătul-drumului-strâmb, pe unde va trece prințișorul tău drag foarte curând. pe seară, constați că o molimă cumplită a afectat fluturii din dudul-înaltcu-dude-mari-de-aur, din care când o dudă cade pe jos se transformă în taur, și te întristezi tare, bine că măcar ai apucat să faci costumaș cavalerului tău, te rogi să se vindece fluturii, adormi cu fluturii în gând. nouă deasupra: prin visele tale bat aripi, te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în catenele respirației tale profunde. între noi s-a format o rețea infinită de legături chimice. nouă în primul loc: vezi cum lângă mijlocul grădinii tale suspendate se strânge deja un număr bunicel de tauri născuți din dude-de-aur căzute, laptele dudelor se termină, taurii devin nărăvași, înfometați, se aud mugete groase și prelungi, tigrul qilin, tigrul tău alb protector, mârâie deja, dudul falnic nu mai are putere asupra lor, veverițele-călugăr din île du jardin oftează îngrijorate și încep să se roage
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]