2,240 matches
-
întrecere are șanse mari de a deveni o serbare câmpenească, fie și în momentele în care întrecerea se desfășoară în străinătate (exemplu: boierul moldovean, hatmanul Răducanu, care, la Viena, câștigă un concurs oficial și îi uimește pe austrieci în 1806. Duelul, în sens modern, va fi adus, odată cu ideologia Revoluției franceze, de bonjuriștii secolului al XIX-lea, <<eroii civilizatori>> cum sunt supranumiți de către Vasile Alecsandri. Oricum, tema în sine este tratată în registru parodic, încă suntem îndreptățiți să facem aceste lămuriri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
soldatul, „Informația zilei”, 1943, 470; [Ion Sofia Manolescu], „Curentul familiei”, 1944, 22; M. N. Rusu, Ion Sofia Manolescu, LCF, 1968, 17; Florin Manolescu, „Până unde pot muri”, RL, 1969, 52; Virgil Gheorghiu, „Până unde pot muri”, VR, 1969, 12; Caraion, Duelul, 78-80; Grigurcu, Teritoriu, 154-157; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 530-531, 535, 538-540; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu... , Craiova, 1974, 44-54; Piru, Poezia, I, 162-166; Dumitru Micu, Țărâna fierbinte a patriei, CNT, 1975, 48; Paul Dugneanu, Discreția sentimentelor, LCF, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit, dar și jalnice răsuciri de destin ori întâmplări rău prevestitoare. Anecdoticul, în suvenirurile noctambulului de altădată, e învelit într-un pitoresc legănat între surâs și nostalgie. SCRIERI: Opale și rubine, București, 1904; Poemele visului, Ploiești, 1906
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de..., îngr. Zaharia Sângeorzan, București, 1972; Ciopraga, Personalitatea, 249-256; Constantin, Prozatori-critici, 20-23; Corbea-Florescu, Biografii, I, 211-216; Drăgan, Reacții, 127-138; Georgescu, Printre cărți, 121-127; Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
France est là tout entière". Saumur est présentée comme un espace agonal, marqué aussi par "les diverses révolutions qui depuis 1789 ont agité le pays". La vie quotidienne des vignerons, des marchands, des tonneliers, des aubergistes est dominée par "un duel constant entre le ciel et les intérêts terrestres". Cette observation apparemment anodine acquiert sa pleine signification à la fin, lorsque Dieu apparaît comme l'asserteur qui valide la morale chrétienne: "Dieu jeta donc des masses d'or à sa prisonnière
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rencontrer et s'y surpasser en preuves d'amitié" (= conflit masqué). Leurs répliques sont autant de coups: "M. des Grassin [...] regarda les Cruchot d'un air qui semblait dire: Parez-moi cette botte-là!". Au cours du roman, à l'image du duel se relaie l'image de la chasse: "La meute poursuivait toujours Eugénie et ses millions..." Charles poursuit ce même modèle social de la chasse et devient "dur, âpre à la curée". Cette image d'un conflit généralisé est maximisée dans le cas
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceea, conversația a alunecat spre voi doi, și spre Potsdam, aproape un sfert de oră întreg, cu discreție, ușor, după cum doream eu. Vizita doamnei blonde la mine acasă, a doua zi după sosirea mea, a fost ca un adevărat mic duel. Știam dinainte unde avea să atace, și nu a fost o problemă să mă apăr. Iată atacul: E un flirt scandalos. În fiecare loc în care se duce există una sau două doamne pe care le adoră. Am zâmbit și
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
la Buștenari, un loc unde se găsește petrol, unde ne-am întâlnit noi și tu m-ai servit la un prânz târziu. Îți mai amintești? Regele era bine dispus și a glumit și a spus că o să te provoace la duel pentru mine. De data asta ne-am oprit să vedem totul pe drum, nu am mai mers în grabă, ca atunci când ai fost tu în vizită. Am plecat la ora zece din Comarnic, în spatele mașinii regelui și reginei, și ne-
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
edificați asupra faptelor. Argumentele necredibile, unele fără fundament, lipsa de convingere, expunerea Înceată, contrastantă În mod evident cu farmecul și căldura cuceritoare a lui Nicolae Fleva ce pledase cu o zi Înainte nu puteau să nu influențeze pe jurați. În afara duelului verbal dintre apărare și acuzare, au mai existat și alte motive care au favorizat pe acuzați. După cum ne prezintă Candiano-Popescu În memoriile sale, În perioada desfășurării procesului, administrația, liberalii și conservatorii Încercau să influențeze jurații . Astfel, unul dintre cei care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea, printre mașini”, ST, 1977, 9; Popa, Dicț. lit. (1977), 396-397; Iorgulescu, Scriitori, 226; Mircea Constantinescu, „Planeta fără memorie”, RL, 1979, 9; Mircea Constantinescu, „Impas”, RL, 1980, 20; Virginia Burduja, „Toți pentru unul”, CL, 1983, 6; Virginia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
imputat că a comis o sută de acte obscene cu acestă"<footnote idem,"...loved baradas violently; he was accused of commiting a hundred filthy acts with him". footnote>. Baradas însă a pus la încercare răbdarea regelui. Nerespectând decretul care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită acestui gest nesăbuit, și-a atras asupra să mânia lui Ludovic, pierzându-și poziția de favorit. Au mai urmat aventuri de scurtă durată cu o serie de cavaleri de la curte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
considerabil eventuală capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această data de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mica insultă și apelau la duel că singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această data de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mica insultă și apelau la duel că singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
alt demers, de această data de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mica insultă și apelau la duel că singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru soluționarea diferendelor dintre părți. O‘Connel remarcă intenția politică a lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a mai tradus din Victor Hugo (Angelo tiranul Padovei și Maria Tudor) și Molière (patru scene din Femeile savante), precum și piese de D’Ennery, Eugène Cormon, Jean-François-Alfred Bayard, Philippe Dumanoir ș.a. Două dueluri este o prelucrare a lui Pierre Carmouche și Méllesville după Nanine ou Les préjugés vaincus de Voltaire. N., unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu era, el însuși, un poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
uneori, parcimonioasă cu contra-argumentele față de un anume demers și, surmontând maniera pe alocuri sentențioasă, să facă funcțională, mai temeinic, lecția de anatomie a însuși mecanismului polemic pe care eseul îl deconstruiește. Bunăoară, ne-ar fi plăcut să asistăm la un duel mai lung, mai consistent, purtat chiar cu patos, cu nimeni altul decât G. Călinescu, căruia i se reproșează, între altele, "dezinteresul structural" față de proza polemică argheziană. La o privire mai atentă la nuanțe și context, lucrurile par să stea și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus, reprezintă una din amprentele individualității artistice în orice luptă de condeie. Călinescu exprimă plastic acest lucru, invocând "duelul" nobil ca metaforă a polemicii literare de înaltă ținută, în care latura spectaculară derivă nu atât din soliditatea raționamentului cât din strategia discursivă de a combina eficient (verbele construiesc dinamic un climax al strategiei ofensive: frâng, dobor, împung, sângerez) dimensiunea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
calitativ), pe care o atinge discursul polemic în România interbelică 88. G. Călinescu plasticizează metaforic atitudinea polemistului, evitând totuși o denominare, în favoarea unei substituiri bazate pe analogie, într-un fragment ce trimite la polemica principială eminesciană: Dacă e vorba de duel, primesc, dar cu armele profesiunii. Vino-ncoace la luptă dreaptă, tinere imperial! Să-ți frâng mijlocul cu un argument, să te dobor în țărână cu o imagină, să te împung cu un spirit, să te sângerez cu o analiză și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prim rang ale lui refutatio în discursul polemic arghezian. De aceea, impresia pe care o creează lectura paralelă a textelor polemice ale celor doi aduce, prin sterilitatea dialectică, cu situația exemplificată de Benveniste pentru a ilustra simulacrul unui dialog: În duelul verbal practicat de diferite popoare, și pentru care hain-teny al tribului Merinas reprezintă o varietate tipică, nu este vorba, de fapt, nici de realitate, nici de dialog, nici de enunțare. Nici unul dintre parteneri nu se enunță: totul constă din proverbe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
citată, p. 128, I (nota trad.). 127 Se pot evoca anumite ceremonii de primire pe care Julian Pitt-Rivers le amintește după Boas, care constau într-o înfruntare între străin și un membru din trib, fie pugilat, box, "braț de fier", duel prin care "bărbații care se întâlnesc vor să știe care din cei doi este mai bun" (F. Boas, The Central Eskimo, Washington, 1887). Această provocare se poate termina cu dreptul învingătorului de viață și de moarte asupra învinsului. Apariția unui
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
București, 1982; Viața obligatorie, București, 1983; Spectacol amânat, București, 1985; Schițe despre fericire, București, 1987; Firea lucrurilor, București, 1988; Scrisori de la capătul zilelor, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2002. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 123-129; Sorianu, Contrapunct, 103-106; Caraion, Duelul, 97-100; Stănescu, Poeți și critici, 68-70; Poantă, Modalități, 229-230; Iorgulescu, Rondul, 56-63; Cristea, Un an, 139-142; Petroveanu, Traiectorii, 267-276; Dimisianu, Valori, 27-29; Cândroveanu, Alfabet, 143-152; Piru, Poezia, II, 48-52; Zalis, Tensiuni, 233-238; Culcer, Citind, 75-78; Laurențiu, Eseuri, 156-162; Iorgulescu, Al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
totuși îi transpun zi de zi în judecățile lor de gust. Aceiași esteți care ironizează naivitățile iacobine au preluat ca atare metaforele luptei artistice născute în elanul Revoluției franceze (Stendhal, 1824: "Opiniile mele în pictură sunt cele ale extremei stângi"). Duelul Ingres-Delacroix, linie contra culoare, confrunta atunci autoritatea și libertatea, adică Vechiul Regim și Revoluția 55. Aceiași oameni care recuză noțiunea de avangardă politică își însușesc influența ei imagistică. Nu un socialist francez, discipol al lui Fourier, Gabriel-Désiré Lavedan, a transportat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
programele și partidele concurente. Se vor lăuda, de asemenea, efectele ei de calm și toleranță. Depasionând urile colective, reduse la înfruntări personale și retorice, audiovizualul diminuează nivelul de isterie, înlocuiește diatriba cu dialogul, excomunicarea cu comunicarea, loviturile în figură cu duelul oratoric 112. Este așadar "instrumentul cel mai democratic al societăților democratice" și "un formidabil mijloc de comunicare între oameni" (Dominique Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în fiecare zi să convingă și să se explice în fața alegătorilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cultură binară cu una trinitară (baza teologică a mediologiei). Ar fi păcat la limba binară a imaginilor de mâine, combinație de zero și unu, să închidă pe nesimțite inteligențele în da/nu. Deja sondajele, zapping-ul, alternativa imagine/fără imagine, ritualul duelului televizual între campioni (doi, rareori trei) și al doilea tur al alegerilor nu mai lasă loc pentru cei care nu sunt nici pentru, nici împotrivă, nici albi, nici negri, puțin din amândouă, adică niciuna din ele. O cultură extra-speculativă (care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la convingerile lor. Un cunoscut specialist În folclor, Ovidiu Papadima (Un roman al Înțelepciunii noastre populare), constată, pe bună dreptate: „Mitologia folclorică cu perspectivele ei cosmice: credințele, legendele și povestirile de seară generate de ele, cântecele bătrânești; cărțile populare, cu duelurile lor de iscusință În Întrebări și răspunsuri: proverbele, zicătorile și ghicitorile; obiceiul pământului cu minuțioasele și Înțeleptele norme de comportament, stabilind de secole și milenii ce trebuie să zică și să facă omul În contactele cu semenii săi, cu deosebire
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]