1,184 matches
-
trei episcopi (de Roman, de Rădăuți și de Huși) aflăm că s-a pus o condiție. „Care, fiule?” În mărturie scrie: „Iar de i se va tâmpla...să-și ia fămeie...de i se va tâmpla să aibă cuconi, două dughene și a treia parte de toată agonisita lui să fie a femeii și a cuconilor, iar trei dughene...și cu doâ părți de tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat.” „ Așa-i drept, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
În mărturie scrie: „Iar de i se va tâmpla...să-și ia fămeie...de i se va tâmpla să aibă cuconi, două dughene și a treia parte de toată agonisita lui să fie a femeii și a cuconilor, iar trei dughene...și cu doâ părți de tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat.” „ Așa-i drept, fiule.” Așa cred și eu, sfinția ta. Abia am terminat de citit și, în timp ce îmi trăgeam sufletul, din obișnuință
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
citesc cu interes hrisovul lui Gheorghe Ștefan voievod, din 12 martie 1657 (7165), prin care dă lui Ștefan Boul, mare vornic de Țara de Jos, „Podul lui Ștefan Vodă Tomșei și cu tot locul...ca să facă dumnealui acolo pod și dughene, cum a fost mainte. Așijdere, și pentr-un loc de casă de la capul acelui pod...” Pe neașteptate, răsună vocea bătrânului: „Apoi multe am citit eu, fiule, da’ asta parcă iese de pe făgaș. Ascultă: <Noi Gheorghie Ștefan voievod...facem cunoscut tuturor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
patriarhul Ierusalimului, dar n-ai să ai încotro. Trebuie să vezi acest zapis, care vorbește tocmai despre el.” Am luat zapisul cu pricina și am încercat să mă descurc în hățișul cuvintelor lui Panaite „neguțitoriul den Iași”, care, având trei dughene „cu loc cu tot înaintea porții mănăstirii Sventâi Savii...Și hotărându-se de îmbe părțile cu moșiile mănăstirilor Ierusalimului, am socotit că iaste cu cale mai bine să fie aceste dughene la mănăstirile Ierusalimului decât la alții...și având și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cuvintelor lui Panaite „neguțitoriul den Iași”, care, având trei dughene „cu loc cu tot înaintea porții mănăstirii Sventâi Savii...Și hotărându-se de îmbe părțile cu moșiile mănăstirilor Ierusalimului, am socotit că iaste cu cale mai bine să fie aceste dughene la mănăstirile Ierusalimului decât la alții...și având și sfințiie sa...trei părți de sat, anume Medeleni la ținutul Iașilor...în care sat având și eu a patra parte...am făcut schimbătură cu sfinție sa și am dat aceste trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la mănăstirile Ierusalimului decât la alții...și având și sfințiie sa...trei părți de sat, anume Medeleni la ținutul Iașilor...în care sat având și eu a patra parte...am făcut schimbătură cu sfinție sa și am dat aceste trei dughene cu loc cu tot care sintu din Podul Vechi până-n zăplazul mănăstirii Sfintii Vineri. Și am mai dat și 20 lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei părți de sat din Medeleni cu tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zăplazul mănăstirii Sfintii Vineri. Și am mai dat și 20 lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei părți de sat din Medeleni cu tot venitul. Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul...Și pe zapisul nostru să aibă a-și face sfințiie sa și dres domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eu - în numele sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă acolo nu se pomenește de nici un egumen care să fi iscălit în numele unei mănăstiri oarecare. Chiar Panaite însuși spune: „Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul.” „Nu mai pot spune nimic, pentru că ai dreptate. Ba aș mai spune eu multe despre acești stăpâni, dar nu vreau să-mi amărăsc sufletul degeaba. Hai mai bine să citim... o scrisoare.” Ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să citesc. N-am întârziat să-i lămuresc curpinsul manuscrisului. Iaca ce spune vodă: „Dat-am carte domnii mele boiariului nostru, lui Moisei Cucoranul cămărașul de izvoade (arhivar n.n), să fie volnic cu carte domniei mele a stăpâni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe Podul Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să citești această carte?” Era simplu de priceput că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-i lămuresc curpinsul manuscrisului. Iaca ce spune vodă: „Dat-am carte domnii mele boiariului nostru, lui Moisei Cucoranul cămărașul de izvoade (arhivar n.n), să fie volnic cu carte domniei mele a stăpâni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe Podul Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să citești această carte?” Era simplu de priceput că pe lângă Curtea domnească se găsea și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Cucoranul cămărașul de izvoade (arhivar n.n), să fie volnic cu carte domniei mele a stăpâni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe Podul Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să citești această carte?” Era simplu de priceput că pe lângă Curtea domnească se găsea și o „cămară de izvoade”, dată în grija unui „cămăraș de izvoade”. „ Uite că încet-încet îți reamintești de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că sluga noastră, Dumitrașco, bărbieriul gospod, ne-au slujit cu dreptate... el s-a aflat tot nelipsit lângă noi la toate întâmplările noastre, socotit-am că să cade a fi miluit...din osăbită mila noastră, l-am miluit... cu o dugheană...lângă biserica Svânta Vineri,... și cu tot locul dughenii... Aceasta scriem. Tănase logofăt de taină, am scris.” „ Cred că ai băgat de seamă că acest ispisoc a fost scris de logofătul de taină al lui vodă.” Întâi mi se pare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu dreptate... el s-a aflat tot nelipsit lângă noi la toate întâmplările noastre, socotit-am că să cade a fi miluit...din osăbită mila noastră, l-am miluit... cu o dugheană...lângă biserica Svânta Vineri,... și cu tot locul dughenii... Aceasta scriem. Tănase logofăt de taină, am scris.” „ Cred că ai băgat de seamă că acest ispisoc a fost scris de logofătul de taină al lui vodă.” Întâi mi se pare că răsplata pentru presupusele slujbe ale lui Dumitrașco bărbierul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
taină, am scris.” „ Cred că ai băgat de seamă că acest ispisoc a fost scris de logofătul de taină al lui vodă.” Întâi mi se pare că răsplata pentru presupusele slujbe ale lui Dumitrașco bărbierul este destul de neînsemnată. Doar o dugheană amărâtă... Apoi se știe doar că în jurul lui vodă erau și alți știutori de carte, nu numai diecii... Așa că nu trebuie să ne mirăm de acest fapt. După aceste vorbe, am continuat să răscolesc manuscrisele mai departe, cu mare atenție
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ușii. - Am primit chiar ieri comanda din Viana, se făli el cu glas astmatic. Știm noi ce-i place lú domnu’ avocat, coniță. Cucoana voalată privi însă la marfă cu dispreț. - Să mai vedem, să mai vdem, domnu’ David. Din dugheană, negustorul își trecu clienta în atelier. La bancul de lucru se mișca un bătrân uscat, cu șapcă și ochelari. Din atelier intrară în magazie : când domnu David descuie, o găină neagră țopăi împiedicată după ușă ; neașteptat de sprinten, ovreiul o
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lamba, că vreau să gândesc ceva. - Chichi mișighiner ! se pocnea Golda cu palma peste frunte și, aprinzând lamba, ofta. Ei, domnule, dacă aș avea eu douăzeci de lei ! - Ce-ai face, tu, Goldă, cu douăzeci de lei ? - Aș dischidi o dugheană !... Pruncii dormeau adânc și Golda soție și Eli soț nu reușeau să strângă cei douăzeci de lei. Om bogat, Iancu Creștinu da bani cu camătă. Din tinerețe se lăsase de negoț, ajungând stâlpul comunității. La șabăs purta tichie de mătasă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aventură l-ar fi putut speria pe orice copil de vîrsta lui, dar Julius, mînat de dorința nestăpînită de a-l vedea pe pictorul Peter, a uitat ce-i frica și nu s-a rătăcit deloc. Uite, aici erau chioșcurile, dughenele, tarabele negustorilor ambulanți, grămezile de zarzavaturi, coșurile de pește strălucind În soare și carnea, vițeii și taurii despicați atîrnînd În cîrligele de măcelărie. Uite-l și pe Peter, În locul lui obișnuit, cu paleta, culorile și toate cele de trebuință vîrÎte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nu, nici un dram!“ - pașii care răsună aici, pe stradă, trezesc ecoul prafului din Italia, iar Rosen tot mai zîmbește. Și mi se părea că viața aglomerată și pestriță a acestui pămînt măreț seamănă cu un bîlci. Iată clădirile BÎlciului, magazinele, dughenele, cîrciumile, lăcașurile plăcerii. Iată locurile unde oamenii cumpără și vînd și fac negoț, mănîncă, beau, urăsc, iubesc și mor. Iată nenumăratele mode considerate eterne, iată BÎlciul străvechi, nemuritor, pustiu În astă-noapte, gol și părăsit, forfotind mîine de alți oameni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Ei, ce spui, flăcăule? Te-ai plictisit? Ei, hai, că nu mai avem mult... Ăștia termină imediat și pe urmă-i rîndul nostru. — Măcar de-ar termina! răspunse marinarul cu o brutalitate glumeață. Că, dacă nu, sparg porcăria asta de dugheană! Dumnezeule! exclamă el pe un ton uimit, după ce ascultase atent cîteva clipe. Dumnezeule mare! Spuse el cu un glas uluit. Ce dracu’ fac acolo de-atîta timp? Cine-o fi ăla? Parc-ar fi un Întreg regiment de marinari, după cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
consum autentică, în așa fel încât la magazinele Metro sau Billa să nu intre doar cîțiva fandosiți dezabuzați, ci tot insul doritor să cumpere ceea ce-i lipsește prin casă la modul firesc în care, cutare babă, se duce azi la dugheana din colț. Așadar să impulsionăm dezvoltarea în Provincie a unui capitalism popular vestic de factura cât mai mult la câți mai mulți, în locul aceluia de felul cât mai mult la cât mai puțini. Câteva dintre principiile Memorandumului în dezbatere publică
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
dintr-un tun. 11. Am umblat mult, ostenisem. Pe Agrippa nu l-am întâlnit. Aș fi vrut să fiu cu Zenobia, să dau vina pe ea, să spun că numai din cauza ei... Spre seară am intrat într-o anticărie, o dugheană, în care nu mai intrasem de când găsisem ploșnițe în cotorul unei cărți cumpărate de acolo. „N-ai mai trecut de mult pe la noi“, spunea anticarul. Nu i-am răspuns, m-am dus direct la raftul din dreapta, ceva mă atrăgea acolo
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mor..." Încercă să-și schimbe poziția mușcîndu-și buzele de durere. "Prostii! Fără panică! Sfeșnicele... Din cauza lor." Le furase de acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și hal viță, cumpărase o pușculiță de ghips, botfori cu carâmbii întorși, un scripețel cu chichiță și lacăt, vândut de un oștean cu pălărie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să-și schimbe poziția mușcîndu-și buzele de durere. "Prostii! Fără panică! Sfeșnicele... Din cauza lor." Le furase de acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și hal viță, cumpărase o pușculiță de ghips, botfori cu carâmbii întorși, un scripețel cu chichiță și lacăt, vândut de un oștean cu pălărie verde... Se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dejun copios servit de doamna Azimioară, în capot de zanana și cu bigudiurile ascunse sub un tulpan subțire, locotenentul se drese cu trei gogoși în piața Sf. Gheorghe apoi, curmând o scurtă ezitare, luă un cârnăcior fierbinte cu muștar, la dugheana alăturată. Intră în minister împăcat cu sine și cu toată lumea, cu vremea imposibilă de afară ― ninsoarea se transformase în lapoviță ― cu notele proaste ale lui fiu-său la geografie și științele naturale, cu proiectul nevesti-sii pentru un palton de blană
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a întors la părinți, în Ardeal. Aveam zece ani pe-atunci. Nu-mi îngăduia s-o văd. Ne-am reântâlnit prima oară după 14 ani... Întâmplător, la Sălcii ― un sat pe valea Someșului. Eram în manevre. Am intrat într-o dugheană să cumpăr timbre și țigări. Ea m-a recunoscut, i-am întors spatele... Își scoase mâinile de sub pled și începu să-și mângâie genunchii. Nu am mai văzut-o niciodată după aceea. Așa am considerat corect. N-avea dreptul să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]