863 matches
-
o „mânare” (Romani 8, 14) apostolească. Drept urmare a plinătății pe care o dă în Hristos „vițelulîngrășat tăiat de Tatăl” (Luca 15, 23), Duhul Sfânt se va numi: „Vistierul bunătăților”, adică ieșirea celor ce au intrat prin „Ușă” la acea„pășune” duhovnicească anunțată de Hristos (Ioan 10, 9) conformprofeției: „Domnul Atotțiitorul va pregăti în muntele acesta pentrutoate popoarele un ospăț de cărnuri grase, un ospăț cu vinuri bune,cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune limpezite! Și în muntele acestaEl va da la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau Persoana care are adevărata existență, aseitatea, și Creatorul tuturor celor care există („Eu sunt Cel ce sunt”). Astfel, omul nu vede în Dumnezeu o esență impersonală, una cu lumea, în înțeles panteist<footnote Lect. Dr. Carmen-Maria Bolocan, „Treptele urcușului duhovnicesc și rolul lor catehetic în «Despre viața lui Moise» a Sfântului Grigorie de Nyssa”, Teologie și Viață, Anul XIV (2004), Nr. 1-6, p. 77. footnote>. Moise intră pe vârful muntelui Sinai, în întunericul unde este Dumnezeu, adică „la cunoștința că
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și împrejurimile, admirăm natura care este îmbrăcată în haina ei de sărbătoare, o prea frumoasă haină lucrată de Dumnezeu. De acum era spre seară și ne retragem să ne cazăm. Pelerinajul nostru era spre sfârșite. Noi parcă eram alții încărcați duhovnicește și o energie pozitivă acumulată. Aveam o stare bună, veselă, mulțumitoare și într-un cuvânt, fericiți. La hotel, camera era luminoasă și primitoare. Un Duh cald și bun, parcă ne îmbrățișa, urându-ne bun venit! Toate erau frumoase și plăcute
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ajunsese în infernul alb al Siberiei. Auzise de prezența trupelor române și căuta un preot pentru botezul unui copil. Am trimis după sublocotenentul Tiberiu Carp, preotul batalionului nostru, un băiat blând, cu vorba frumoasă, capabil să ofere muribunzilor ultima mângâiere duhovnicească chiar sub cel mai cumplit bombardament. Conduși de Ana, am ajuns la casa simplă, acoperită cu paie, a tinerei rusoaice. După ce a încercat apa din cristelniță, Tibi a început să oficieze slujba cu o voce atât de caldă și vibrantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
numai o umbră fără de putere 102. Nu ne‑am propus aici să aducem precizări despre toate bolnițele Întemeiate de călugării români În incinta mănăs‑ tirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am considerat mai ilus‑ trative. Astfel, din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se „plasează” În locul celui Îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui. Cine slujește pe semeni, crește duhovnicește și se susține pe sine prin cei pe care‑i susține. Cine dă putere, primește putere. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Damaschin menționează că cel ce unge pe altul cu aromate, el mai Întâi miroase frumos sau „precum cel ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe bună dreptate „că rugă‑ ciunea «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑ne pe noiă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
adeseori pătimea și se Îmbolnăvea. Și s‑a Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și s‑a Întristat cumplit și plângea, zicând : «M‑a părăsit Dumnezeu și nu m‑a cercetat !ă”215. Însă nu doar călugării Îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au Înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, Încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți 176 Suferința și creșterea spirituală povestea următoarele : Odată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lua crucea” presupune și a Îndura de bunăvoie și cu smerenie lipsurile, nevoile și necazurile acestei vieți pe care Bunul Mântuitor le Îngăduie ca să se abată asupra noastră pentru curățirea păcatelor noastre și Întărirea noastră În Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 187 virtuți. Fiecare ipochimen Își are propriile neîmpliniri, sufe‑ rințe și dureri, nădejdi Înșelate și poate un prezent care nu este deloc pe măsura visurilor sau a aspirațiilor sale din copilărie sau adolescență. Pe scurt, fiecare are un cui al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos, lucrându‑și astfel propria mântuire, nu a căutat crucea, ci ea a venit peste el. Însă, e de datoria fiecăruia de a nu dis‑ pera, ci a lupta cu credință eroică și nădejde neclintită, cu Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 189 privirea la Iisus Cel răstignit, și cu gândul la cuvintele Lui de Încurajare : „Oricine voiește să vină după Mine, să‑și ia crucea și să‑Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Astfel, crucea devine pentru creștin o scală către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Nu există izolare, nu există menajare În fața realităților dure ale vieții. Nădejdea dobândirii frumuseților raiului este reală dar nu ne protejează În fața durerii vieții de aici. Suferința, cruci‑ ficarea și Învierea lui Iisus Hristos cartografiază forma Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 191 adevăratei vieți creștine. Calea care conduce la ceruri trece și prin suferință și moarte. Avva Iosif Tebanul, Înșirând toate cele ce‑L bucură mai mult pe Dumnezeu, a zis : „Sunt trei lucruri prețioase În fața Domnului : când omului bolnav i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
folos câștigăm din boli, n‑am vrea să devenim sănătoși, ci am prefera să rămânem bolnavi, să răbdăm, ca să primim un loc mai bun În Rai”229. Tot el concluzionează că „omul, când stă bine cu sănătatea, nu stă bine duhovnicește. Așadar, este mai bine să aibă ceva. Omul se folosește din boală cât nu se folosește din toată nevoința pe care o face. Orice boală ajută mult În Înaintarea duhovnicească”230. A deveni un adevărat creștin implică, printre altele, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
multă se cere răbdare În fața ispitei duhului rău, În persecuții, când suntem amenințați cu pierderea averii, cu Închisoarea, cu lanțuri, cu sabie și foc, cu moarte. Numai cu credință și cu răbdare putem să suportăm”233. Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 193 La rândul său, cel mai mare exeget al Sfintei Scripturi și totodată cel mai mare predicator al Bisericii din toate timpurile, relevând importanța răbdării sau suportării bolii trupului cu noblețe și cu mulțumire, scrie : „Acest lucru - am spus‑o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
superi ? Nu veghează El oare asupra ta În orice Împrejurare ? Nu trăiești tu oare aproape de El ? Fii răbdător și roagă‑L fierbinte să‑ți dea ceea ce ai trebuință ; e voia Lui, păstrează‑ți Întreagă răbdarea și Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 195 hrănește‑te cu roadele milei Saleă”237. Bolnavul nu trebuie să se descurajeze, căci nu Îl va părăsi Domnul, ci va folosi boala cum singur El știe spre folosul său, ca să nu sufere peste putere. Părinții Sfinți Îndeamnă pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostol Pavel a imaginii legale a adopției (Înfierii). Această imagine este utilizată de marele apostol pentru a exprima relația dintre credincioși și Iisus Hristos (Romani 8, 15 ; 8, 23 ; 9, 4 ; Galateni 4, 5 ; Efeseni 1, Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 197 5). Conform legii romane, un tată poate Înfia copii În afara familiei naturale și le poate conferi statutul legal al adopției, astfel incluzându‑i În familie. Deși ar trebui să fie posibilă totuși o distincție Între copiii naturali și cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nostru este tot așa cum ar vedea că este viața noastră, pe care ar crede că o trăim după imitarea lui Dumnezeu. Deci, dacă va vedea În aceasta exemplul numai al celor bune, va crede că și Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 199 Dumnezeul care este adorat de noi, este bun”241 ; Sfântul Vasile cel Mare chiar Îi numește „icoane vii” pe cei care trăiesc după poruncile lui Dumnezeu 242. Dacă Însă, va vedea că cineva este lipsit de răbdare, protestează și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Tsalikis (1920‑1991). Acolo s‑a Întâlnit cu o femeie care avea o Încercare mare În familia ei. Plângea dinaintea părintelui Iacov și‑i cerea să se roage pentru ea. „Îmi aduc aminte - precizează cu exactitate Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 201 mitropolitul - ce cuvinte i‑a spus părintele (Iacov) : Nu plânge, Elena, pentru că atunci când plângem și ne ducem să ne rugăm, de Îndată ce ne uităm mai bine, Îl vedem pe Hristos pe Cruce. Și dacă‑L vedem pe Cruce, nu mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
I le oferim Lui, și să‑L rugăm să ne asigure de prezența și harul Său mângâietor și mântuitor, ca să dobândim putere În a desluși scopul suferințelor noastre și pentru a le răbda ca să ne purificăm sufletele și să sporim duhovnicește În unirea cu El. Nu trebuie să ne pierdem curajul, nici nădejdea ori răb‑ darea În fața probei de foc a suferinței, căci „dacă Stăpânul voiește să suferi trupește, cine ești tu ca să te superi ? Nu veghează El oare asupra ta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferința celui bolnav, cât mai ales un Chip, un Vis‑à‑vis a Cărui proximitate să o descopere (sau să o redes‑ copere) și pe Care să‑L invoce pentru a‑L ajuta pe acest drum. Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 203 VIII.5. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Este binecunoscut faptul că virtutea credinței, În viziunea Sfântului Apostol Pavel, este precum legătura căsătoriei. Așa precum căsătoria unește doi oameni Într‑o uniune reală și personală, tot astfel, a fi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cea Mare a făcut loc Zilei Paștelui. Pentru cei aflați În afara credinței creștine, care refuză să creadă În orice altceva decât ordinea prezentă a lucrurilor, suferința nu poate fi considerată decât un sfârșit. Nu există posibilitatea Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 205 de transformare. Dar creștinul cunoaște transfigurarea sufe‑ rinței prin Înviere - și ca urmare, trăiește În speranță”250. Săracul Lazăr cel plin de bube, de care amintește Sfânta Scriptură că a fost dus de Îngeri În „sânul lui Avraam” (Luca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de a fi proclamați Învingători. Tot așa și cel râvnitor ; chiar dacă ar veni peste el un necaz din cele mai mari, bucuria nu i se Întunecă, pentru că «suferința aduce răbdare ; răbdarea Încercare ; Încercarea nădejde ; iar nădejdea Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 207 nu rușineazăă (Romani 5, 3‑5)254”. Îndelunga‑răbdare este „mare și puternică, are putere tare și neclintită și e răspân‑ dită pe mare Întindere ; este veselă, bucuroasă, fără grijă, slăvește pe Domnul, În toată vremea, n‑are nimic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
folos această rugăciune, când omul modern pretinde că nu mai are timp să se roage. Dacă Începem să practicăm puțin această rugăciune, vom descoperi că avem mai mult timp de rugăciune decât ne‑am fi Închipuit 289. Omul se Întărește duhovnicește prin pome‑ nirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare În cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus Înseamnă invocarea prezenței Lui, nefiind doar o simplă reluare autonomă și neîntreruptă a acelorași cuvinte și a unor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în cult și în rugăciune. În Ortodoxie se pune un accent particular pe această nedespărțire a dogmelor de cult sau viceversa. Toate imnele Ecclesiei sunt mărturisiri ale dogmelor mântuitoare, urmate de rugăciune și de concluzii referitoare la datoria unei vieți duhovnicești; ele reprezintă teologie, cult și spiritualitate în același timp. • "Prin mărturisirea credinței în puterile și în actele mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acumulări succesive. Cu atât mai puțin sfințenia, pentru că " Duhul suflă unde voiește" (Ioan, 3, 8). Sfințenia, spune părintele I.G. Coman, este "parfumul trăirii ideale după legea lui Dumnezeu"18. Rugăciunile sfinților sunt jertfe spirituale care, împreună cu puterea Sfântului Duh, susțin duhovnicește lumea în care trăim. Sfântul este Omul prin excelență, întrucât asemănarea sa cu chipul lui Dumnezeu este aceeași din momentul creației. El este mai mult decât Omul Mare, el este omul desăvârșit. Deși "cu sufletul în cer", sfinții au trăit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]