1,081 matches
-
și a celor cunoscuți ca periculoși siguranței statului. Modul cum problemele de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității lor”, care nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se confrunta Comisariatul Dumbrăveni, comandat de comisarul Ioachim Ghișoiu, erau asigurate, din punct de vedere informativ, de către polițiști (agenți, detectivi, ofițeri, gardieni) care își recrutaseră informatori în toate mediile de interes. Detașamentul de Poliție Coroi, aflat la frontiera româno-ungară, a informat permanent despre situația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ZAMFIRESCU, Duiliu (30.X.1858, Plăinești, azi Dumbrăveni, j. Vrancea - 3.VI.1922, Agapia, j. Neamț), prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
țară, îi apar traduceri și creații proprii, semnate și Mitif, în „Adevărul literar”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Vieața”, „Povestea vorbei”, „Evenimentul”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Curierul literar” ș.a. În vara anului 1902, se afla la Dumbrăveni, unde, împreună cu St. O. Iosif, pe care îl cunoscuse la Paris, traduce poezii de Paul Verlaine, ce vor fi strânse în volum în 1903. Din toamnă, cei doi se implică în reapariția revistei „Sămănătorul”, la care A. colaborează cu traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
noastre de tineret nu a participat Secretarii organizațiilor de bază a Partidului deoarece au avut alte treburi și întradevăr au avut și ei ședință iar alții nu au fost acasă. În schimb au participat membri de Partid, iar în satul Dumbrăveni și Trohan Secretarii organizațiilor de bază nu au participat la ședință chiar dacă am trimis de 3 ori și iau chemat și chiar eu personal am fost la tov. secretar din Trohan și tot na vrut să ia parte (subl.ns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
participe la aceste ședințe de prostire în masă, sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu Gh. Vasile care în timpul ședinței a căutat să facă U.T.M.-ul de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și îndrumare de laborator, peste 50 de articole în reviste din țară, străinătate și în volumele unor conferințe internaționale, 32 contracte de cercetare științifică. Pensionată în anul 2005. + 6 aprilie 2010. MITREA Savel Data și locul nașterii: 5 aprilie 1936, Dumbrăveni - Suceava. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea Electromecanică, promoția 1961. Doctorat: 1971, Institutul Politehnic din Iasi; subiectul tezei: “ Contribuții la sinteza multiplicatoarelor de frecvență magnetice statice”. Poziție universitară: din anul 1961 la Institutul Politehnic din Iași
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
ȘCHIAU, Octavian (10.III.1930, Coroisânmărtin, j. Mureș), istoric literar și editor. Este fiul Emiliei (n. Codoiu) și al lui Teodor Șchiau, învățător. Face școala primară în satul natal, iar în 1941 devine elev al Liceului „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni, absolvit în 1949. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității clujene, luându-și licența în 1953. În 1971 va obține titlul de doctor în științe filologice, cu lucrarea Circulația vechilor cărți românești. Reținut, după încheierea studiilor, asistent la Catedra de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
afirmă că Eminescu s-a născut la Soleni, undeva în Moldova; Constanța de Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan Ion Ghilimescu discreditează asemenea "alegații", care sunt numai bune pentru a "galvaniza" mitologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Fr. Ștefan Tătaru O.M.Conv. Viața, mai-iunie 1941, pp. 922-93. 38. PR. GHEORGHE VAMEȘIU date biografice A fost primul greco-catolic de baștină care a îmbrăcat și purtat haina franciscană. Născut în Dumbrăveni, județul Târnava Mică, pe când urma cursurile de Drept ale Universității din Cluj, l-a auzit la o predică pe regretatul părinte Ion Gârleanu. A fost captivat de entuziasmul acestuia și, cerând să fie admis în Ordin, a făcut noviciatul și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în care a primit acest nume, ea se află la intersecția paralelei de 46,42 cu meridianul de 27,20, la distanța de 36 km de Vaslui și aproximativ 50 km față de Bacău și Roman. Distanța până la Iași, pe traseul Dumbrăveni, măsoară aproximativ 70 km. Anterior perioadei cînd a domnit ștefan cel Mare, Pungeștiul aparținea administrativ de Tutova, ce avea reședința în Bârlad, situat la peste 80 km . Valea Racovei a atras pe oameni din timpuri îndepărtate; pe teritoriul comunei au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
capitale ale Moldovei, ștefan și Ilie fiind domnitori amândoi, cu reședințele la Vaslui și respectiv Suceava. Acesta este un veritabil act de naștere (la data actuală) pentru cele cinci localități de pe Valea Racovei: Pungești, Gârceni, Armășoaia (Lucești), Cursești (Cursec) și Dumbrăveni (unde a fost varaticul lor vechi). Constatăm că reședința stăpânitorului pan ștefan Tofan era la Pungești, localitate care s-a menținut timp de secole ca reședință pentru Valea Racovei, aici funcționând un ocol (formă de organizare administrativ teritorială) apoi o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul văii Racova și anume : Deleni, Lipovăț, Laza, Hârsova, Poenești, Ivănești, Coșești, Stângaci (Bleșca de azi), Toporăști, Armășoaia, Cursești, Pungești, Dumbrăveni, Gârceni, Doagele și Lipova, purtând acest nume până la 1 Mai 1904. De atunci până azi plasa Racova a mai suferit următoarele transformări și schimbări de nume precum urmează : De la 1 Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M.
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M. Of. Nr. 26/904) își schimbă denumirea în Plasa Pungești, purtând acest nume până la 31 Decembrie 1925 și având 18 comune în cuprinsul său : Armășoaia, Bălești, Coșea, Cozmești, Cursești, Doagele, Dumbrăveni, Fâstâci, Fundătura, Gârceni, Hârsova, Hârsoveni, Ivănești, Laza, Lipova, Oprișița, Poinești și Pungești, unde era și reședința (vezi M. Of. 128/1925) De la 1 Ianuarie 1926 - 1 Ianuarie 1930, poartă iarăși denumirea de plasa Racova. Deasemeni au loc și alte schimbări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Emilia privea cu ochii triști dealurile Pungeștiului, pădurea lui Jac Marcopol, islazurile și pădurea statului. Soarele reapăruse printre norii ce se fugăreau, parcă ușurați de povara fulgilor pe care îi sloboziseră pe pământ. Razele luminau Valea Racovei, Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se învârteau într-un vârtej amețitor. „Bunica, Dumnezeu s-o ierte, de acum s-a liniștit; nu mai străbate peste văi și dealuri să-și vadă fetele și feciorii și nici la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se aude scheunatul jalnic al cățelei; ea avusese mai multe rânduri de pui, unii spuneau că ar avea mai mult de zece ani, și era foarte credincioasă stăpânului. Odată a fost chiar până la Iași, drum de peste 70 de kilometri prin Dumbrăveni, ea mergând în urma căruței. La întoarcere s-a rătăcit din pricina unor câini care au fugărit-o până a pierdut urma căruței. A ajuns la Pungești peste vreo zece zile, vai de capul ei, abia mai mergea, având blana plină de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Inspectorul de învățământ al județului Vaslui a convocat pe toți învățătorii din plasa Pungești, pentru a discuta situația la învățătură a elevilor din cadrul școlilor unde funcționau. Au răspuns la această chemare, de la Trohan, învățătorul Păcuraru, de la Gârceni învățătorul Gavril, de la Dumbrăveni învățătorul Iordache, de la Cursești-Deal și CurseștiVale învățătorii Gemene Gheorghe și Nica Alexandru, de la Toporăști învățătorul Chirilă Ioan, de la Armășoaia învățătorul Grosu Constantin, de la Porcăreț și Doagele învățătorii Măcianu Vasile și Donose Gheorghe, iar de la centrul din Pungești, profesorii și învățătorii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebuincioase în gospodărie. Toader Axinte s-a descurcat și el cu scroafa și purceii ce-i adusese la vânzare, a vândut șapte purcei cu bucata iar scroafa plus cei cinci purcei care mai rămăseseră s-au vândut unui gospodar de la Dumbrăveni, care se gândea să-i crească în continuare, spunând că are bucate suficiente din recolta anului. în târg mai erau și alte neamuri ale lui Tinca și Ileana precum și din partea familiilor Cocuzeștilor, Vasile, Ion, Ghiță și a familiei Măciucă. Din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văd bolnavi cu șervete la cap”. în seara zilei de 23 august ne-am așternut mai toți din casă culcușuri pe prispa casei iar cam pe la orele 10 noaptea au apărut lumini puternice pe drumul ce vine dinspre Gârceni și Dumbrăveni, căruia localnicii îi spun „drumul de la Dealul Crucii”. Casa noastră fiind cu fața spre acel deal, era luminată de se puteau număra și furnicile de pe prispă. „Da, iștia sunt musafirii nepoftiți”, gângăvi tata iar mama se gândea dacă nu intră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
timpul vizitei „Tovarășului” în județul Iași: povestea cu porumbul (știuleți „străini” legați cu sîrmă de strujeni) am auzit-o și din „sursă oficială”, nu și pe cea cu sfecla împrumutată de la Pufești ori pe cea cu zootehniștii de la ferma din Dumbrăveni Suceava, care, după vizită, n-au mai putut restitui vitele împrumutate de la Vatra Dornei, căci „șeful Ăl Mare” le-a spus că au toate condițiile să facă stațiune de creștere! Ascultîndu-i pe cei implicați în interviu, mi-au sărit în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a se interesa de bunul mers al tuturor Filialelor din Ardeal, fiind un sprijin prețios pentru Comitetul Central. Filialele: Sibiu, Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de la elevul Gâscă Gh. din județul Bacău care juca foarte frumos. Și în Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani și Maria Stoleriu era din satul Dumbrăveni unde tatăl său era administrator de moșie și Dirijorul corului țărănesc din Dumbrăveni, care a cântat la un congres al băncilor populare din 1910 în orașul Botoșani, când a luat parte din partea Tărei și fostul ministru I.Gh.Duca [57], cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani și Maria Stoleriu era din satul Dumbrăveni unde tatăl său era administrator de moșie și Dirijorul corului țărănesc din Dumbrăveni, care a cântat la un congres al băncilor populare din 1910 în orașul Botoșani, când a luat parte din partea Tărei și fostul ministru I.Gh.Duca [57], cu care am venit în tren de la Botoșani și până la Dolhasca și am vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
orașele și satele din Ardeal erau numite în limba maghiară, de exemplu Turnu Roșu se numea Veres Toroni, Sibiul era Nagy Szeben, Alba Iulia era Jula Feher Var, Târgu Mureș se numea Moros Vasar Hei, Miercurea Ciuc se numea Csuk Szereda, Dumbrăveni era Ibos Falău, Oradea Nagy Varad, Timișoara -Temes Var, Clujul Kolos Var, Oprea Cârțișoara era Opra-Kerczesora iar Streza Cârțișoara era Strezakercisora. Fiincă am servit patru ani fără întrerupere în armata austroungară, cunosc cum a început acel război. Motivul pentru care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]