2,664 matches
-
ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi; Apoi, când răsăritul cu ochiul îl cuprinz Uimit priveam la ploaie de pietre scumpe eu, Spre răsărit văzut-am deodată curcubeu: Juca în șapte fețe și-n acelaș răstîmp De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui armonie. In timpul acesta se-ncepe-a auzi, cu muzică surdină, corul ce urmează. Când se ridică negura roză, Mureșanu se vede dormind pe-o brazdă de flori, într-o câmpie minunată în [al] cărei fund se vede o dumbravă verde și munți verzi. În avanscenă se ridică, încungiurat[ă] de tufișe dese și sălbatece, ruina de marmură a unui monument roman. In timpul acesta melodia cea dulce urmează, pe care-o cântă, nevăzuți încă: ) {EminescuOpVIII 262} SILFII DE LUMINĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și răcoritoare, împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al izvoarelor limpezi ca cristalul, cântecul farmecător al privighetorilor, șuierul ciocârliilor ce sfârâie zburând sprinten, gungurirea și cântecul celorlalte păsări în dumbravă și rediuri sânt desigur atracții îndestul de puternice și ademeniri irezistibile, pe cari nu trebuie să le respingi de dragul unui folos mic sau poate numai fictiv. Idilice s-ar părea asemenea cuvinte de înduplecare în mijlocul războiului și totuși fură ascultate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Legende grecești. Un gest similar cu cele comentate îl regăsim în legenda edificării unei alte corăbii primordiale. Protectoare a corăbierilor, zeița Atena a împlântat „la jumătatea carenei” navei Argo (117), în „centrul” construcției deci, o bucată din stejarul sacru din dumbrava oracolului lui Zeus de la Dodona (Apollonios din Rhodos, Argonauticele, I ; și Orfeu, Argonauticele ; cf. 105). Este un gest mitic de „sacralizare” a unei creații care, probabil, avea corespondențe în arhaice gesturi rituale de construcție. în Odiseea, de exemplu, Ulise își
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure, într-un labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de jur-împrejur („De trei părți foc i dădea,/ Trei dealuri foc ocolea”), orbind astfel șarpele, care i se supune de bună voie. Monstrul și zona labirintică în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aur și o trimite înapoi la părinți, poruncindu-i de-a reveni după ce va naște, cu copilul și cu semnul. Fata naște pe Negru și, luîndu-l în brațe, întovărășită de un frate al ei, purcede în drum. Dar într-o dumbravă sora și fratele adorm de oboseală, lăsând inelul drept jucărie în mînile copilului, ca să nu plângă. 313 {EminescuOpXIII 314} Prin o minunată întîmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apare și în Exod 6,3, cănd YHWH îi amintește lui Moise că sub acest nume se revelase patriarhilor; și, în sfârșit, în oracolele lui Balaam din Num 24,4.16. După alianță încheiată cu Abimelec, Abraham „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (’Pl ‘Ol"m)” (Gen 21,33). Aceste nume compuse par a fi legate de anumite sanctuare sau altare din timpul patriarhilor: ’Pl-‘Ol"m - de Beer-Șeba, ’Pl ‘ElyÄn - de Ierusalim
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Pl în anexiune cu substantivul ‘Ăl"m care, în funcție de contexte, semnifică „durată îndelungată, vremuri străvechi, viitor nedefinit” (cu prepoziția le = „pentru totdeauna”)194. Apare o singură dată, în Gen 21,33, unde se spune despre Abraham că „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (YHWH ’Pl-‘Ăl"m)” (Gen 21,33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele. Veșnicia este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divin străvechi, probabil de origine mesopotamiana, cu semnificație controversată, este și el transferat cel mai adesea cu un nume divin cvasi-generic, cum este „Atotputernicul”. 4.4.3. ’Pl ‘Ol"m (3.1.4.1.) apare doar o dată în Geneză, în legătură cu dumbrava sădita de Abraham la Beer-Șeba, si a fost înțeles că exprimând veșnicia lui Dumnezeu. 4.4.4. Yoše> hakkeru>m (3.1.6.7.) este un nume divin prezent doar la poporul evreu și anume în cultul legat de chivotul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Strauss, op.cit., p. 148. Cf. E.R. Dodds, Grecii și iraționalul, traducere de Catrinel Pleșu, prefață de Petru Creția, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 1998, p. 215. Cf. F. Dostoievski, Frații Karamazov, I, trad. de O. Constantinescu și I. Dumbravă, Ed. RAO, București, 1997, p. 395: „Adevăr zic ție că sufletul omenesc nu cunoaște altă grijă mai chinuitoare decât aceea de a găsi cui să îi încredințeze mai degrabă harul libertății cu care această nefericită făptură se naște pe lume
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
viu” cu persoane cărora le-ar solicită ajutor și adăpost, daca cineva ar intenționa să le facă rău (educatori, vecini, poliția, primăria, grădiniță pe care o frecventează și la linia telefonică gratuită pentru protecția copilului-983): povestiri-,,Cenușăreasa” de Frații Grimm, ,,Dumbrava minunată” de M. Sadoveanu (fragment ,,Lizuca”): convorbiri ,,Violență,monstrul cu mai multe chipuri”, ,,Copilul obligat să cerșească și amenințat cu bătaia”,ș.a.. Al Zecelea Principiu ,, Copilul va fi protejat de practicile care stimulează discriminarea sub orice formă. Copilul va fi
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Națiunea”, „Flacăra”, „Preocupări literare”, „România liberă”, „Glasul Patriei”, „Contemporanul” ș.a. Duce o viață boemă, alcoolismul agravându-i sănătatea șubredă: este internat în spitale de neuropsihiatrie, TBC și oncologie. Moare, se pare, de cancer la limbă. Înaintea sfârșitului visa - relatează Lucian Dumbravă - să își scrie opera capitală, „un roman de analiză psihologică și socială în care trebuiau imortalizate nu atât tipologii și situații, cât caracterele labile ale unor amici și inamici ai săi”. Singurul volum al lui M. Vulturii amiezii (1971), apare
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12; Lit. rom. cont
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12; Lit. rom. cont., I, 382-383; J. Popper, Poetul George
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12; Lit. rom. cont., I, 382-383; J. Popper, Poetul George Mărgărit, ST, 1993, 10 ; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 159-160; Emil Manu, Un romantic hărtănit: George Mărgărit
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
latine. Epoca lui August, Iași, 1920; Figuri din Antichitatea clasică, I-II, București, 1929-1930; ed. Iași, 2003; Curs de istoria literaturii latine. Epoca ciceroniană, Iași, 1931; Răsfoind scriitorii clasici, București, 1942; Străini vestiți în luptele din Roma veche, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1982. Traduceri: Petronius, Satyricon, București, 1923; Juvenal, Satire, București, 1928. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 57, 68; Nichifor Crainic, „Figuri din Antichitatea clasică”, „Gândul nostru”, 1930, 5; I. Al-George, „Figuri din Antichitatea clasică”, CL, 1930, 2
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
cuprinsul românesc.” Rubrici: „Însemnări”, „Revista săptămânală (fapte și recenzii) ș.a”. Semnează versuri Emanoil Bucuța, F. Aderca, Ștefan Nenițescu, Ion Pillat (Logodnă mistică, Înserare), G. Bacovia (Pal), Mihai Codreanu, Al. A. Philippide (Lied), Ion Minulescu (Spovedanie), Perpessicius ș.a.; proză, Bucura Dumbravă, F. Aderca (Bestiile, Moartea unei republici roșii), Cora Irineu ș.a. Compartimentul cel mai solid al revistei îl reprezintă publicistica. Autorii articolelor sunt nume de rezonanță, precum C. Rădulescu-Motru, ale cărui intervenții acoperă o variată paletă problematică (Intelectualii, Între militarism și
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
A fost redactor, redactor-prim sau colaborator la „Adevărul”, „Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel, Ion Carp, V. Cristeanu, Ion Dobrescu, V. Dragomir, Tudor Dumbravă, Ion Filipescu, Mircea Fulger, Iac, Liber, Victor Macri, Șt. Micu, Decius Mus, Roman Mușat, Dr. Emil Natan, Nergal, Noiac, Tom Popăiuș, Const. Popescu, Porte du Trait des Anges, Marin V. Preuțescu, Th. Săndulescu, Elisa Serea, Spătarul Milescu, Un student. Nuvelele
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
și femeia lui Putifar”. În această vreme Argu intră „în slujba oștinească la Ispanie” și, căutându-l pe al său Polux, „au ajunsu până la stăpânirea turcească”, unde duce împotriva lui Ali Mustafa pașa o luptă ce amintește de Posada, de Dumbrava Roșie și de alte înfruntări conforme motivului „bătălie cu capcane”. Între timp Polițion, înspăimântat de insistențele erotice ale prințesei Gostelie, „s-au dus pre supt cumpăt” de la craiul indian Arix să îl caute pe veșnic pierdutul său prieten „gheneralu” Argu
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
București, 1975; Jurnal strict confidențial, îngr. și pref. Georgeta Istrate, Iași, 1982. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Trandafir de la Moldova”, CNT, 1953, 5; G. Mărgărit, Ion Istrati, memorialist, IL, 1958, 3; D. Micu, Romanul românesc contemporan (1944-1959), București, 1959, 198-201; Lucian Dumbravă, Însemnări despre proza lui Ion Istrati, IL, 1960, 9; Sorin Alexandrescu, Ion Istrati, LCF, 1964, 15; Nicolae Crețu, Ion Istrati, IL, 1968, 4; Liviu Leonte, Originalitatea povestirii, IL, 1969, 12; Popa, Dicț. lit. (1971), 305-306; N. Barbu, Comedia țărănească, CRC
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
e numai sâmburele poemului visat de mine”, mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
jug, București, 1951 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Jorge Amado, Secerișul roșu, București, 1952 (în colaborare cu Vera Ilchievici); Antonina Kopteaeva, Ivan Ivanovici, București, 1953 (în colaborare cu Vera Ilchievici); F. Kandâba, Pământ fierbinte, București, 1954 (în colaborare cu Izabela Dumbrava); Iuan Tzin, Cun Tziue, Fii și fiice, București, 1954; A. Volkov, Doi frați, București, 1954 (în colaborare cu Vladimir Aga); Lian Sin, Liu Hu-Lan, Povestea unei tinere revoluționare, București, 1954 (în colaborare cu Sofia Marian); Valentin Kataev, O pânză-n
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
DUMBRAVĂ, Bucura (pseudonim al lui Fany Seculici; 28.XII.1868, Bratislava - 26.1.1926, Port Said, Egipt), prozatoare. Era întîia fiică a Louisei (n. Spira) și a slovacului Iuliu Seculici, unul dintre oamenii de încredere ai lui Carol I și, o
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Ceasuri sfinte, îngr. Nicoleta Gheorghe, pref. Emanoil Bucuța, București, 2002. Traduceri: Alcyon (Krishnamurti), La picioarele învățătorului, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 429-431; C. Ș. Făgețel, Credințe literare, Craiova, 1913, 113-118; Dragomirescu, Scrieri, 187; Mihail Iorgulescu, „Cartea munților” de Bucura Dumbravă, SBR, 1920, 9; Gala Galaction, „Tudor Vladimirescu”, „Tribuna nouă”, 1924, 48; Perpessicius, Opere, IX, 238-240, 245-246; Gala Galaction, Bucura Dumbravă, ALA, 1926, 270; Emanoil Bucuța, Scriitori cari nu mai sunt, G, 1927, 1, 2; Romulus Dianu, Marea umbră, RP, 1928
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Chendi, Pagini, 429-431; C. Ș. Făgețel, Credințe literare, Craiova, 1913, 113-118; Dragomirescu, Scrieri, 187; Mihail Iorgulescu, „Cartea munților” de Bucura Dumbravă, SBR, 1920, 9; Gala Galaction, „Tudor Vladimirescu”, „Tribuna nouă”, 1924, 48; Perpessicius, Opere, IX, 238-240, 245-246; Gala Galaction, Bucura Dumbravă, ALA, 1926, 270; Emanoil Bucuța, Scriitori cari nu mai sunt, G, 1927, 1, 2; Romulus Dianu, Marea umbră, RP, 1928, 3159; Cezar Petrescu, Evocări și aspecte literare, București, 1974, 219-220; Miller-Săndulescu, Evoluția, 319-324; Predescu, Encicl., 294; Ciopraga, Lit. rom., 591
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]