2,114 matches
-
în 1941. Eram acum în Crăciunul anului 1947 - peste câteva zile Anul Nou - pe care-l petrecui cu ei în vechea noastră casă. Parcă era în alt secol. Crivățul se oprise, ajunse doar un vânt subțire, obișnuitul vânt al câmpiei dunărene, vremea se umezise, moină ușor friguroasă, zile șuierând a pustiu. Mergeam către sfârșitul anului, ploua și ningea, o vreme tot mai umedă pătrundea în oase împreună cu înserarea ce cădea repede, la orele cinci după amiază era întuneric; orașul, înecat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
N. S. Hrușciov a afirmat neîncrezător spunând că și 30% ar fi bine. Ideile respinse la Varșovia și-au găsit însă o amplă prezentare și dezvoltare în faimosul plan Valev, de tristă amintire, intitulat semnificativ "Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S.". Acest plan al geografului Valev a fost publicat împreună cu două hărți în Analele Universității Lomonosov din Moscova. Din analiza lui, se degajă concluzia că realizarea celor preconizate ar fi dus inevitabil la dezmembrarea teritorială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și de legături interumane, colosale ca dimensiuni și varietate stabilite în decursul istoriei, de comunicare între civilizații și culturi care s-au întrepătruns în decursul istoriei, influențându-se și îmbogățindu-se în mod reciproc (istoria oferind asemenea dovezi); în zona dunăreană, s-a creat o civilizație de milenii care continuă să fie inima Europei, până în zilele noastre. În jurul Dunării sau din cauza ei (pentru a ajunge la ea), s-au produs multe evenimente istorice (conflicte militare, acte politice de anvergură și consecințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru România. Este destul doar să privești harta țării noastre, spre a-ți da seama, dintr-o singură ochire, că România însăși este Dunărea, este constituită din ea, sau, și mai exact, că este Dunăre, în primul rând; în zona dunăreană, la adăpostul Munților Carpați și cu respirație spre Pontul Euxin, ni s-a oferit, pentru geneza noastră, leagănul ideal (dar și râvnit de alții), în care s-a format și subzistă încă neamul românesc constituind suportul sursă și adăpost, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Convenției româno-ucrainene privind gospodărirea apelor de frontieră; am negociat Convenția cu Bulgaria privind protecția mediului în zona de frontieră (inclusiv Centrala nucleară de la Kozlodui) și altele. Când încep să le inventariez, rămân eu însumi surprins de ceea ce a reprezentat problematica dunăreană din activitatea mea; cât m-a pasionat problema Dunării și, de aceea, încep să cred că aș avea ceva de spus în acest domeniu; s-ar putea ca episoadele unele inedite la care mă voi referi, să aducă și unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
participantă în Comisia Dunării, o constituie faptul că aceasta nu este stat riveran, sau că nu mai este, adică nu îndeplinește cerințele spre a fi îndrituită să participe la Comisia Dunării; pentru că sensul corect al conceptului de riveran de stat dunărean nu-i permite în mod fizic să fie riveran, de la sute de kilometri depărtare, în afară de cazul că urmezi o logică de negare a realității (ca în basmele copilărești cu Făt-Frumos și cu zmei pentru copii). Această cauză de incompatibilitate o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
non de a fi stat riveran; referirea la state riverane se face în mod frecvent în Convenție; parte la Convenție poate să fie numai un stat riveran (în enumerarea făcută în preambulul Convenției, nu există nici un alt stat, afară de cele dunărene; Germania nu figurează deloc); titulare ale obligațiilor înscrise în Convenție nu pot să fie decât statele riverane, pentru că Dunărea curge și face parte din teritoriul lor (reglementarea este și mai specială și nu poți avea îndoieli, când Comisia Dunării "este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ale obligațiilor înscrise în Convenție nu pot să fie decât statele riverane, pentru că Dunărea curge și face parte din teritoriul lor (reglementarea este și mai specială și nu poți avea îndoieli, când Comisia Dunării "este compusă din reprezentanți ai țărilor dunărene" art. 5), iar existența, în Comisie, a unui stat ne-riveran ar face să existe două categorii de state: statele dunărene și Rusia o formulă incongruentă, parcă o glumă; cele riverane, cărora le incumbă toate obligațiile de a asigura navigabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reglementarea este și mai specială și nu poți avea îndoieli, când Comisia Dunării "este compusă din reprezentanți ai țărilor dunărene" art. 5), iar existența, în Comisie, a unui stat ne-riveran ar face să existe două categorii de state: statele dunărene și Rusia o formulă incongruentă, parcă o glumă; cele riverane, cărora le incumbă toate obligațiile de a asigura navigabilitatea, și cele ne-riverane, care au numai beneficii, fără nici un fel de obligații, poziția lor privilegiată constând în rolul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de relevantă este această însușire de stat riveran, spre a putea fi parte la Convenție, rezultă din nevoia pe care au simțit-o statele (și în special, U.R.S.S.) de a include în Convenție o definiție a termenilor de "stat dunărean" sau "țară riverană" statul al cărui teritoriu cuprinde cel puțin un mal al Dunării (art. 14); dacă U.R.S.S. a socotit a fi importantă calitatea de "stat dunărean", spre a exclude alte țări care în 1948 nu erau state riverane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
R.S.S.) de a include în Convenție o definiție a termenilor de "stat dunărean" sau "țară riverană" statul al cărui teritoriu cuprinde cel puțin un mal al Dunării (art. 14); dacă U.R.S.S. a socotit a fi importantă calitatea de "stat dunărean", spre a exclude alte țări care în 1948 nu erau state riverane, acest criteriu nu are cum să nu subziste și în prezent (este o chestiune de consecvență logică); nu există nici o rațiune (decât interese de dominație asupra altor state
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de navigație pe Dunăre exclusă din Convenție, ca și primirea în Comisia Dunării a Ucrainei și Croației; toate acestea urmau să se adopte într-o nouă formulă. Pentru aceasta, a fost creat "Comitetul pregătitor al Conferinței diplomatice în problemele colaborării dunărene", care s-a întrunit într-o suită de șase sesiuni (1993-1997). Ieșirea din acest impas temporizarea convenea de minune Federației Ruse (care câștiga timp până la difuziunea tensiunii și slăbirea determinării statelor interesate, scăpate acum din strânsoare); dar și celelalte state
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
alte state. Surprins de întrebare, i-am explicat faptul că, în ipoteza în care Federația Rusă nu ar putea fi exclusă din Convenție și din Comisie, prezența statelor respective i-ar putea neutraliza influența și echilibra situația în gestionarea problemelor dunărene. La aceste explicații, a replicat scurt: "Păi, nu suntem noi în Comisie? De ce mai este nevoie și de alte state?". M-a uimit și trebuie să recunosc că nu mă așteptam la un asemenea răspuns. Nu știu dacă considerente care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
caz contrar, înseamnă că își arogă drepturi pe care nu le are, dar pretinde cu aroganță și dictatorial, un drept de control asupra celorlalte state, pe care le tratează a fi vasale și le știrbește suveranitatea. Participând la ea statele dunărene, Convenția de la Belgrad nu devine un tratat cu o participare universală, ci rămâne un tratat cu participare redusă tratat închis, deoarece nu se prevede posibilitatea de aderare la ea și pentru alte state, fiind avute în vedere doar statele riverane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de voință, fără să participe la un tratat în acest scop și își poate asigura navigația sa pe Dunăre, pentru că segmentul navigabil al acesteia are legătură directă cu Marea Neagră. Așadar, România are posibilitatea de a pune în discuție orice problemă dunăreană care nu poate fi reglementată convențional, fără acceptul său; dar pentru aceasta, nu este suficient să fii de față la reuniuni (ca să ieși la număr), ci trebuie gândit, trebuie să elaborezi tactici, inițiative ș.a., spre a-ți promova interesul; or
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ploii. Am așteptat o săptămână să se așeze vremea. După aceea, visând altă epocă tihnită a acelei așezări, m-am coborât iarăși la câmpie. Am ieșit din ploaie și din furtună; am regăsit primăvara la Sebeș; am revenit în câmpia dunăreană, lepădând de pe mine toate cojoacele, unul după altul, ca Dochia. Aici era vara în toi și un cer încremenit în liniște, ca un smalț albastru. Pe Bărăgan nu plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne ducem. Grăind astfel, uncheșul sorbea câte puțintel din paharul verde. Pe fața întunecoasă i se veseliseră ochii și sticleau în lumină. Noaptea se lăsase deplin asupra bălții, asupra gârlelor, asupra pădurii și stufurilor în întreg acel cotlon al împărăției dunărene. Zborurile de paseri conteniseră; tăcuseră și broaștele, așteptând cu ochi bulbucați o apariție misterioasă. Luna însă trebuia să răsară ceva mai târziu. Pescarul „hăl bătrân“, cum îi spusese Gâdea, avea o voce care nu se armoniza deloc cu înfățișarea-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ore de curs, între ceilalți care ne strângeam în jurul lui, catadicsea să-mi adreseze câteva cuvinte, în loc de toate acestea mă lăsam dus într-o mohoreală tot mai apăsătoare. Și mă gândeam la anii aceia petrecuți la școala ajutătoare din orășelul dunărean de pe lângă locul unde fusese cândva anticul Aegyssus. Zilele mai erau cum mai erau. Dar veneau nopțile, cumplitele nopți, în care până și liniștea stelelor părea că era de la ospiciu. O liniște de pustietate, când Lumea se retrăsese pe o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs în primele decenii ale secolului al XIX-lea în Europa, angajată tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste, se regăsesc - în forme specifice - și în Principatele Dunărene, în care tânăra națiune română, valorificând contextul internațional favorabil, și-a concentrat eforturile pentru modernizarea societății românești și realizarea dezideratului național de constituire a statului unitar. Cercetarea istorică din ultima jumătate de veac a elucidat, cu claritate, aceste interferențe, evidențiind
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
cucerită de oștile maghiare și transilvane conduse de generalul Dracula. Cetatea fusese apărată de un general Încercat al Semilunei, pe nume Mihaloglu. Dacă Mihaloglu cedase, alte mii de oșteni turci năvăleau spre sud, căutând scăpare În trecătorile Balcanilor. La frontiera dunăreană a Țării Românești, lucrurile stăteau și mai rău. Basarab Laiotă era ba prietenul lui Matei Corvinul, ba prietenul lui Mahomed. Acum, speriat că va fi ridicat În țeapă de Vlad Dracula, se aliase cu Mahomed. Dunărea nu se putea trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o poveste ciudată nici sf dar nici dramă că a ta ... niciodată DOINIȚA NISTOR îi e dat brațului Borcea să susure înțelept, frângând pământuri aspre și roduri de tot soiul. Eu, rod al acestei țărâne, mă conturez în dialectul apei dunărene și al vântului de Bărăgan. M-am uitat spre Soarele Consolator, întâia dată, la 11 iunie 1961 și m-am dăruit misterului vieții din pilda părinților mei și a părinților acestora, a celor din susul și josul localității Fetești, de la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trăia destul de pașnic în Gladova lui și nu era cine știe ce căutător al inocenței pierdute, care să lupte, asemeni unui părinte Sergiu, cu însăși Ispita, apărută fără veste în chilia lui și dorind să-l piardă? Biata Borivoica îl iubea pe dunăreanul nostru din tot sufletul, îl dorea ca bărbat, dar nu-l ispitea pe credincios, nu-i păsa de credința lui, nu voia să-i corupă sufletul, să-l rupă din armonia unei aspirații către care, eventual, s-ar fi chinuit
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), născut la 24 aprilie 1919, Brăila, mort la 9 ap rilie 1964, Giurgiu. Poet, prozator și traducător. Fiul lui Costantin Dragomirescu și al Octaviei Olimpia, născută Rădulescu, învățători. A debutat în poezie în revista „Valuri Dunărene”de la Silis tra în 1936, an în care își tipărește pe cont propriu și volumul” Gândur i prăfuite”, în 200 de exemplare, întocmai cum procedează după 1989 ma joritatea celor care cutează să‐și pună gândul pe hârtia atât de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cuprinse în celebra carte și chiar ceva pe deasupra -, dar și un mesaj clar privind respectarea, în continuare, a acelorași principii. Machiavelic vorbind, de când lumea și pământul, o țară nu poate prospera decât în detrimentul alteia. Ledoulx știa bine că soarta Principatelor Dunărene se hotărâse deja la Paris. Nu trecuse prea mult timp de când, cu bine-cunoscutul său obicei de a strecura o idee extrem de importantă în mijlocul unei conversații lejere despre vreme sau orice altceva, Talleyrand îi sugerase împăratului Napoleon să ofere Austriei nordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un strat de nisip foarte fin. Un argat tocmai culegea cu o greblă excrementele depuse peste noapte. Pe stinghii paralele, îmbrăcate în catifea verde, așezați la distanțe convenabile unii de alții, stăteau șoimii prințului. O veritabilă comoară. Mai mulți șoimi dunăreni, șoimi călători și o pereche princiară de șoimi albi, exemplare dintr-o specie extrem de rară, mult râvnită de cunoscători. Toți aveau veselă, ustensile și accesorii personale frumos orânduite pe rafturi, lângă perete. Marioritza își alese un șoim călător. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]