5,351 matches
-
când cercetarea este un sondaj de opinie asupra unei populații mari, ale cărui rezultate trebuie evidențiate rapid. Așa se face că aproape în toate cercetările concrete, ce vizează asemenea populații extinse (teritorial, dar nu numai), se folosește o formă de eșantionare care se numește multistadială sau grupală. Esența procedurii respective de eșantionare se bazează pe următoarea idee: despre orice tip de populație umană ar fi vorba, aceasta poate fi privită ca fiind formată din indivizi aparținând unor grupuri în cadrul cărora ei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale cărui rezultate trebuie evidențiate rapid. Așa se face că aproape în toate cercetările concrete, ce vizează asemenea populații extinse (teritorial, dar nu numai), se folosește o formă de eșantionare care se numește multistadială sau grupală. Esența procedurii respective de eșantionare se bazează pe următoarea idee: despre orice tip de populație umană ar fi vorba, aceasta poate fi privită ca fiind formată din indivizi aparținând unor grupuri în cadrul cărora ei se găsesc în proximitate spațială; la rândul lor, aceste grupuri sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ei se găsesc în proximitate spațială; la rândul lor, aceste grupuri sunt formate din altele mai mici, care și ele sunt formate din altele și mai mici și așa mai departe, până se ajunge la nivelul individului. În asemenea situații, eșantionarea nu este obligatoriu să înceapă cu individul, ci se poate porni cu grupurile, mergând succesiv de sus în jos. Într-un prim stadiu, vom alege - probabilistic- un eșantion de grupuri de rangul cel mai înalt, apoi din fiecare dintre acestea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se va alege un eșantion de indivizi care, de cele mai multe ori, cuprinde întreg efectivul ultimului eșantion de grupuri. Denumirea de „multistadial” provine deci din faptul că există mai multe stadii în alegerea eșantionului final, corespunzător fiecărui nivel al unităților de eșantionare. Spre exemplu, populația unei țări fiind grupată în județe, primul pas ar putea fi alegerea unui eșantion de județe. Apoi, în cadrul județelor alese, se selectează un număr de localități, în cadrul localităților anumite străzi sau cartiere, ajungându-se la gospodării, din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
studenți. Ajungându-se cu alegerea la nivelul grupei, aceasta poate intraintegral în eșantion. Se vede clar că eșantionul multistadial se deosebește fundamental de cel stratificat, chiar dacă uneori același factor poate fi folosit și pentru grupare, și pentru stratificare. În cazul eșantionării multistadiale, scopul principal îl constituie reducerea costului și timpului reclamate de culegerea informației. Pentru acest motiv, de multe ori, abordarea integrală a ultimului nivel de grupare coincide cu o anchetare simultană a indivizilor, administrarea chestionarului făcându-se deodată tuturor membrilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este destul de simplă și constă în a pondera probabilitățile de a fi extrase, atașate grupurilor din eșantion, proporțional cu mărimea acestor grupuri. Fără a ne hazarda în generalizări pripite, îndrăznim totuși să spunem că eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în generalizări pripite, îndrăznim totuși să spunem că eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului o aceeașireprezentativitate, pentru fiecare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se simte nevoia de a aprofunda în mod diferit anumite aspecte cercetate, ceea ce implică utilizarea unor eșantioane de mărime variabilă, întrucât un studiu de mare adâncime nu poate fi efectuat, cu costuri rezonabile, decât pe loturi mai reduse de indivizi. Eșantionarea multifazică răspunde acestor cerințe și constă, în esență, în alegerea, inițial, a unui eșantion de dimensiune mare, la nivelul căruia se aplică un instrument de cercetare mai simplu, eșantion care, la rându-i, se supune unor operații succesive de eșantionare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Eșantionarea multifazică răspunde acestor cerințe și constă, în esență, în alegerea, inițial, a unui eșantion de dimensiune mare, la nivelul căruia se aplică un instrument de cercetare mai simplu, eșantion care, la rându-i, se supune unor operații succesive de eșantionare, determinându-se astfel loturi din ce în ce mai mici, cărora li se vor aplica (și) alte instrumente, de regulă tot mai complexe, mai subtile și deci mai sofisticate. De exemplu, pe un eșantion mare, de câteva mii sau zeci de mii de persoane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte instrumente de un mai mare rafinament. Din punct de vedere temporal, este posibil ca operațiile din diferitele faze să fie realizate concomitent sau succesiv. În primul caz, operatorul pornește la drum înarmat cu toate instrumentele și cu instrucțiuni de eșantionare pentru fiecare fază. Astfel, i se va indica să aleagă, de exemplu, din eșantionul mare, pentru faza a doua, tot al cincilea individ și apoi, pentru faza a treia, tot al zecelea din cei aleși în faza a doua. Avantajul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
elaborarea diferitelor tipologii de indivizi, posesori ai unor anumite clase de însușiri. Se poate spune că, prin îmbinarea cerințelor reprezentativității cu abordarea de mai mare adâncime, concomitent cu o raționalizare a costurilor, ideea multifazicității este nu numai o schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că, prin îmbinarea cerințelor reprezentativității cu abordarea de mai mare adâncime, concomitent cu o raționalizare a costurilor, ideea multifazicității este nu numai o schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu abordarea de mai mare adâncime, concomitent cu o raționalizare a costurilor, ideea multifazicității este nu numai o schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor care prezintă anumite însușiri. Formal
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideea multifazicității este nu numai o schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor care prezintă anumite însușiri. Formal, procedeul se aseamănă cu eșantionarea prin stratificare, în sensul că se folosesc
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor care prezintă anumite însușiri. Formal, procedeul se aseamănă cu eșantionarea prin stratificare, în sensul că se folosesc și aici, în linii mari, aceiași factori de stratificare. Mai concret spus, dacă se cunoaște distribuția populației după un număr de variabile, X, Y, Z, ..., atunci operatorilor li se va indica să selecteze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
000 și 100.000 de locuitori. S-ar putea chiar să nu fie nici una care să întrunească toate aceste condiții, și atunci operatorul va trebui să o caute într-o altă localitate. Or, una dintre rațiunile pentru care se folosește eșantionarea pe cote este și rapiditatea cu care se poate realiza numărul de convorbiri propuse, dat fiind că operatorul nu mai este nevoit să caute o persoană anume, pe care să o identifice corect, s-o abordeze și să o convingă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dat fiind că operatorul nu mai este nevoit să caute o persoană anume, pe care să o identifice corect, s-o abordeze și să o convingă să răspundă, ceea ce, nu o dată, conduce la efectuarea de vizite repetate la domiciliu. În eșantionarea pe cote, o astfel de problemă nu se pune. Aici operatorul nu primește - ca în eșantionările aleatorii - o listă cu persoane sau adrese, ci este lăsat să găsescă el însuși persoanele ce corespund cotelor indicate. Am subliniat aceste ultimecuvinte pentru că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o identifice corect, s-o abordeze și să o convingă să răspundă, ceea ce, nu o dată, conduce la efectuarea de vizite repetate la domiciliu. În eșantionarea pe cote, o astfel de problemă nu se pune. Aici operatorul nu primește - ca în eșantionările aleatorii - o listă cu persoane sau adrese, ci este lăsat să găsescă el însuși persoanele ce corespund cotelor indicate. Am subliniat aceste ultimecuvinte pentru că se mai întâmplă ca operatorii să fie învinuiți că n-au ales „bine” subiecții, când, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se impun, de regulă, condiții asupra distanței minime dintre două locuințe dacă e vorba de o anchetă la domiciliu. A doua rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu - calculul reprezentativității nu este un motiv să se creadă că ea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu - calculul reprezentativității nu este un motiv să se creadă că ea este evitată în anchete și sondaje. Dimpotrivă, în cele mai multe situații, se întâlnesc, dacă nu eșantioane construite integral pe principiul cotelor, cel puțin elemente ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se poată calcula în mod corect reprezentativitatea. Cu toate acestea, și eșantionarea pe cote își are adepții săi, chiar și în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se poată calcula în mod corect reprezentativitatea. Cu toate acestea, și eșantionarea pe cote își are adepții săi, chiar și în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult despre „metoda reprezentativă” în cunoaștera vieții sociale, se părea că forma pe care o va îmbrăca această procedură va
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]