11,261 matches
-
angrenați în această aventură, mai mult sau mai puțin inițiatică. Eroii - trei la număr - redeapănă firul poemului homeric la ora Marii Depresiuni, într-un Mississippi al anilor '35 (patinat prin procedee numerice), urmînd să se aleagă cu fructele parodiei, cu ecou percutant în actualitate. De la popularitatea dobîndită ca formație country pînă la mecanismul șicanelor electorale, și de la mrejele scăldătoarelor-sirene pînă la inepția uriașilor Klu Klux Klan-ului, de la anihilarea Ciclopului impostor pînă la înlăturarea pețitorului fertilei Penelope etc. Necesarul rapel la tradițiile
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Babel). Născut la Paris, dintr-un tată evreu ceh și o mamă probabil alsaciană, crescut în Franța și în SUA, vorbind de la început în casă franceză, engleză și germană, cu "particule puternice de cehă și idiș austriac", dincolo de care răsuna ecoul ebraicii, Steiner s-a folosit întreaga viață - ca să vorbească ori să scrie - de cele trei limbi principale. N-a reușit să descopere pe nici o cale (nici apelînd la hipnoză, la metode pe care i le-au indicat psihiatrii etc.) care
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
al literaturii noastre. În mod curios, în perioada când s-a aflat cu adevărat la Londra (ca angajat la BBC), el nu s-a simțit în elementul lui. A fugit de acolo, cu o nerăbdare care trăda o intempestivă inaderență. Ecourile reacției alergice de atunci au rămas până și în versuri. Iată, ca exemplu, poemul La Londra, elogiu ironic, intenționat pueril al modului de viață londonez: " La Londra, domnilor, ce aer/ ce spleen, ce străzi și ce confort/ ce lume bună
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
proză nu poetică, dar subiectivă, toate cele cincisprezece povestiri ale mele sunt scrise la persoana întâi) mi-a fost stârnit de prietenia mea cu Nicolae Breban, căruia-i urmăream paginile încă de la primul lui roman, Francisca. Descurajată de lipsa de ecou a cărților mele de proză (cu excepția Danei Dumitriu, care a scris despre ele), am abandonat exercițiul (deși aș mai avea atâtea de comunicat în această specifică modalitate). În România fiind, ați cunoscut mulți și mari scriitori. Ce v-a plăcut
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
cu cel puțin doi ani înainte, faci foarte rău țării? Pentru că, am repetat-o deseori, angajamentele noastre nu sînt cu persoane oarecare, cu S.R.L.-uri sau cu firme obscure, ci cu instituții și personalități importante și ele vor produce un ecou negativ foarte puternic care se va întoarce împotriva țării. Cu puține excepții, în acești zece ani mi-a fost dat să întîlnesc în sfera de interes a Fundației demnitari care sînt prea mari, prea importanți pentru biata noastră țărișoară. Mult
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
fi vremea să învățăm odată din experiența altora sau măcar să ne întrebăm de ce merg atît de prost unele lucruri! Scrisul este pentru mine o victorie împotriva morții Decernarea Premiilor Fundației Culturale Române a constituit un eveniment cultural care a avut ecou în conștiința publică românească. Ce alte evenimente pregătiți? Și în ce acțiuni culturale poate mai discrete, dar la fel de importante, este angajată instituția dumneavoastră? Țin foarte mult ca aceste premii să aibă ecou din ce în ce mai mare în conștiința românească, din mai multe
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a constituit un eveniment cultural care a avut ecou în conștiința publică românească. Ce alte evenimente pregătiți? Și în ce acțiuni culturale poate mai discrete, dar la fel de importante, este angajată instituția dumneavoastră? Țin foarte mult ca aceste premii să aibă ecou din ce în ce mai mare în conștiința românească, din mai multe motive. Avem mari nume de artiști, importante valori risipite în lume, la prestigioase universități și centre de cercetare. Există nume serioase care folosesc cercetări românești sau profesori care predau cursuri despre limba
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
țară de slugi, dar slugi bolnave și hoațe. Formula cimentului este aceeași în întreaga lume, doar spiritul, creația noastră specifică, ne deosebește de alții. Cultura, valorile spiritului impuse în lume ne apără mai bine decît orice armată. Vă amintiți ce ecouri teribile aveau articolele lui Ionesco? Erau preluate imediat de întreaga presă a lumii. Soljenițîn și Zaharov au luptat cu un uriaș imperiu și au învins. Orice dictatură care vine la putere începe cu o lungă listă de cărți interzise. Mai
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
-l putea licenția pur și simplu de la Timpul, cum mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată și serioasă, în care ecourile amintitului scenariu se fac, totuși, auzite. Dar, repet, exegeza (dincolo de aceste răbufniri) este demnă de toată lauda. Se iau firește, la rînd, diacronic, edițiile din lirica (dacă e cazul și proza sau publicistica) eminesciană, fixîndu-li-se, prin avizată analiză textologică (grea
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
eu în măsură a da o sentință valorică asupra propriei mele poezii. Pot spune doar că o consider, așa cum e, a mă reprezenta, în plan literar, alături de aforismele din Jurnalul amicului meu Alceste, cu maximă fidelitate. Mi-au dat satisfacție ecourile favorabile pe care le-a recoltat din partea unor critici poeți sau a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
și să contrarieze obișnuințele noastre de lectură. Aflat într-o neîncetată căutare de noi sensibilități, poetul timișorean recidivează cu o creație care poate fi iubită sau, dimpotrivă, respinsă în egală măsură încă de la primul vers. Titlul volumului, un vers din Ecou târziu a lui Bacovia "Erau ziare, evenimente", anunță încă de pe copertă tematica poeziilor. Caracterul senzațional al știrilor ce umplu primele pagini ale ziarelor, grotescul, cruzimea sau umorul lor sînt materia brută care cu ingeniozitate și talent se transformă în poezie
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
al adorației oferă poemele "Fanionul", "Breakfast" ș.a.m.d. Familiarizat cu codurile naturii, eficient în sugestia plastică a jocurilor erotice (jeux d'amour sau erotopaegnia), Nicolae Motoc este rând pe rând pindaric, lucrețian, horațian (carpe diem), catullian, ovidian, filtrând și ecouri din Elytis, Montale, Ritsos, gramatica acestora de epitaf și aforism evidențiindu-se în poemele scurte, unele admirabile. Un compendiu de instantanee ce atestă spirit de asimilare și puterea de transfigurare a unui real nefast în faste, memorabile efigii și embleme
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
vacanță, propun doar o răsfoire a dicționarului pe care de obicei îl consultăm sub presiunea urgenței. Acum îl voi lua ca pretext pentru asociații de cuvinte și de idei, oprindu-mă asupra cîtorva termeni care pot trezi cititorului nespecialist unele ecouri de lectură. Noul volum din DLR tratează detaliat substantivul zai, necuprins în DEX și care trezise destulă uimire pe la începutul anilor '90, când a fost folosit într-un reportaj; majoritatea vorbitorilor nu-l cunoșteau, așa că zai și barjă au devenit
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros al unor strămoși? * "Adjectivul omoară dacă nu dă viață" (V. Huidobro). * Scopul, orice scop se poate umple de așteptare precum un balon de aer și chiar să crape sub presiunea acesteia. * Dacă marile adevăruri, marile sentimente, marile trăiri
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Semnificativă pentru o temă precum cea din titlul cărții se dovedește mai întâi de toate formația și pluralitatea preocupărilor autorului, deschiderea sa nu doar către psihanaliză, dar și către disciplinele umaniste, psihologie, medicină, psihiatrie, biologie, fizică etc. Nu lipsită de ecouri se dovedește de asemeni experiența de simplu muncitor al Lumii Noi, dintr-o perioadă mai abruptă a traseului său. Petrecându-și primii 13 ani în Austria, următorii 6 în Franța, stabilit apoi în Statele Unite, nevoit să se adapteze în permanență
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros al unor strămoși? * "Adjectivul omoară dacă nu dă viață" (V. Huidobro). * Scopul, orice scop se poate umple de așteptare precum un balon de aer și chiar să crape sub presiunea acesteia. * Dacă marile adevăruri, marile sentimente, marile trăiri
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
academice cu prilejul cărora an de an se lansează idei noi, sosite din întreaga lume, și care produce publicații de mare valoare. Austin Warren e jumătatea mult mai puțin celebră. Probabil deja uitată, dacă numele nu ar rezona ca un ecou de fișă de lectură, agățat în coada celui al mai popularului său colaborator. Volumul lui de memorialistică, Becoming What One Is (Devenind ceea ce ești), publicat în urmă cu cîțiva ani în urmă, ar fi putut remedia lucrurile. Atît de multă
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
la viața unei generații de profesori și literați despre care știm prea puține. O generație formată din nume astăzi complet obscure sau dimpotrivă mitic celebre, toate laolaltă. Generația de dinainte de noua critică a școlii de la Chicago, dar sosită după ce ultimele ecouri ale romantismului de secol 19 se stinseseră. Generația anilor 20-30 din veacul trecut. Dar Austin Warren e zgîrcit cu detaliile și nu are farmec de povestitor. O anumită modestie personală excesivă acoperă, ca o cortină cenușie, "platoul de filmare" pe
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
destul de dornică să-i recupereze pe unii dintre pilonii vechiului regim - în frunte cu Mugur Isărescu! Ceea ce nu e tocmai rău! Apoi, diversiunea cu seceta: reporteri ce ne turnau povești apocaliptice despre Sahara carpato-danubiană, emițând din puțuri înfricoșătoare, dominate de ecoul lugubru al "trimișilor speciali", sunetele agonice ale propriilor gâtleje uscate. Au urmat, și mai continuă, imaginile insuportabile cu copii înfometați, violați, omorâți de părinți, într-o escaladare insuportabilă a canibalismului. Placa penibilă cu "ne denigrează străinătatea" a fost înlocuită cu
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
Nicolae Manolescu A avut un oarecare... ecou, deloc favorabil autorului și nouă, care l-am publicat, articolul d-lui Valeriu Rusu din numărul dublu (51-52) pe anul trecut al revistei, intitulat Tot despre aberații și supraintitulat de noi Ecouri. Răspunderea publicării îmi revine în întregime. Am procedat
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
Nicolae Manolescu A avut un oarecare... ecou, deloc favorabil autorului și nouă, care l-am publicat, articolul d-lui Valeriu Rusu din numărul dublu (51-52) pe anul trecut al revistei, intitulat Tot despre aberații și supraintitulat de noi Ecouri. Răspunderea publicării îmi revine în întregime. Am procedat așa în virtutea principiului că opinia diferită sau opusă trebuie respectată. Mi s-a părut suficient să marchez prin supratitlu distanța față de conținutul articolului. E cinstit să recunosc totodată că n-am dat
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
Fiecăruia i se înfățișează o parte a sufletului propriu sub chipul exteriorizat, obiectivat, al unui prieten ori dușman, perceput de cele mai multe ori ca prieten și dușman, întrucît îi certifică aievea dedublarea." (p. 155) În cea de-a doua parte intitulată Ecouri și interferențe vocația de comparatist a lui Ion Ianoși este și mai evidentă, iar miza studiului său se dovedește a fi, o dată în plus, surprinderea corespondențelor intertextuale. Sînt aduși în discuție autori importanți, (de la Nietzsche și Șestov, la Gide, Camus
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
cu doar treizecișicinci de ani în urmă. A fost sub dominație austriacă, așa cum unii dintre ai noștri mai sunt și astăzi. Când ei se eliberau, în 1830, am fi făcut-o și noi, fiindcă porniserăm revoluția încă de la 1821, iar ecoul revoltei de la Paris împotriva lui Carol al zecelea, ajunsese și la noi. Dar n-am putut, fiindcă ne ocupaseră rușii care ne-au dat un Regulament Organic pe măsura absolutismului lor și nu a speranțelor noastre liberale care veneau de la
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
-l pună în versuri - unele memorabile - cu pasiune, eleganță, inventivitate și umor (Portocala mecanică, O limuzină intelectuală, Adulterinul, Geopoetică ș.a.). Abil este poetul atunci când apelează doar atât cât trebuie la formulele magice ale predecesorilor imprimând versurilor farmecul personal în ciuda evidentelor ecouri din suprarealiști sau din optzeciști pe care, de altfel, și le asumă: "fii mai atent când înoți în cuvinte, îmi spui tu/ curentele literare sunt precum curentele oceanice - calde și reci/ umanismul, gellunaumismul și celelalte curente calde și reci/ au
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
acestea nu sunt chiar cele mai atrăgătoare din volum: "Ministerul Voluptății. Agenția Națională a Ființei. Departamentul dragostei la prima vedere. Departamentul Eutanasiei. Ministerul Prozei scurte etc." (Guvernul perfect). De altfel, umorul, elementele intertextuale ("dragostea s-a născut la pat", "monumentul ecoului necunoscut" ș.a.), compoziții lexicale proprii (pisicitate, adulterinul) condimentează întreaga poezie fără însă să diminueze gravitatea unor teme, întrebări, perspective și neliniști prezente în poemele lui I. Tănase (și) nu doar pentru orice eventualitate. Iulian Tănase, Poeme pentru orice eventualitate, Editura
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]