1,083 matches
-
merităm. Se va înțelege, din ceea ce am explicat, că, fără nicio tentă de blasfemie, doar cu o afecțiune ironică, un artist își rezervă dreptul să-și analizeze personajele din creația sa."" Când încă era în viață, Albert Camus a refuzat ecranizarea romanului "Străinul". După moartea sa, soția lui l-a contactat pe producătorul italian Dino De Laurentiis, insistând ca ea să desemneze scenaristul și regizorul. În cele din urmă, l-a ales pe Luchino Visconti, dintr-un grup de regizori format
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
New York Times timp de 121 de săptămâni. În 2006, romanul a primit premiul Nene Award din partea copiilor din Hawaii, premiul cărții pentru tineret Rebecca Caudill și premiul Young Reader's Choice. Pe 15 decembrie 2006, în Statele Unite a fost lansată ecranizarea romanului "Eragon". Primele planuri pentru realizarea filmului fuseseră anunțate în luna februarie a anului 2004, când 20th Century Fox cumpărase drepturile de ecranizare. Filmul a fost regizat de Stefen Fangmeier, iar scenariul a fost scris de Peter Buchman. Pentru rolul
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
Rebecca Caudill și premiul Young Reader's Choice. Pe 15 decembrie 2006, în Statele Unite a fost lansată ecranizarea romanului "Eragon". Primele planuri pentru realizarea filmului fuseseră anunțate în luna februarie a anului 2004, când 20th Century Fox cumpărase drepturile de ecranizare. Filmul a fost regizat de Stefen Fangmeier, iar scenariul a fost scris de Peter Buchman. Pentru rolul lui Eragon a fost ales Edward Speleers., căruia i s-au adăugat în următoarele luni Jeremy Irons, John Malkovich, Chris Egan și Djimon
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
Ben-Hur este un film realizat în anul 1959 de către regizorul american William Wyler, a treia ecranizare după romanul lui Lew Wallace, "„Ben-Hur: A Tale of the Christ”" („Ben-Hur: O poveste despre Cristos”, apărut în 1880). A avut premiera la cinematograful "„Loew's”" din New York la data de 18 noiembrie, 1959. Filmul a câștigat unsprezece premii Oscar
Ben-Hur (film din 1959) () [Corola-website/Science/311073_a_312402]
-
Osveta", Nolit, Belgrad, 1964; traducere de Aurel Gavrilov), slovenă ("Nechiforjeva žena", Prešernova družba, Ljubljana, 1966; traducere de J.K.), rusă ("Чекан", Izvestija, Moscova, 1983; traducere de Mihail Fridman) și norvegiană ("Øksa", Gyldendal, Oslo, 1997; traducere de Steinar Lone). Prima intenție de ecranizare a romanului "Baltagul" i-a aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor Lipan urma să se schimbe caracterologic de trei ori în timpul filmului. Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan. Filmul "Baltagul" a fost realizat ca o coproducție româno-italiană, fiind filmat în perioada 28 februarie
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă. În opinia criticilor, cineastul
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de profesorul Paul Cornea, director general al Studioului Cinematografic București, un "„intelectual și politruc de profesie”", dacă ar dori să regizeze un film de ficțiune. Până atunci, el realizase doar scurtmetraje documentare. Nicolaescu a răspuns că ar dori să realizeze ecranizarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu, care-l impresionase, dar directorul studioului l-a refuzat. El a spus atunci că ar putea să regizeze un film istoric, dar Cornea i-a respins trei propuneri
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
Colin Farrell îl joacă pe Danny Witwer, un agent al ministerului de justiție care este trimis să observe procesul, Samantha Morton este pre-cog-ul senior Agatha, iar Max von Sydow este Lamar Burgess, superiorul lui Anderton. Filmul este unul din multele ecranizări bazate pe schițele lui Philip K. Dick. Producția filmului a costat peste 100 milioane USD, deși a avut încasări de trei ori mai mari pe plan mondial, și a vândut peste 4 milioane de DVD-uri în primele luni de la
Raport Special () [Corola-website/Science/312311_a_313640]
-
filmele realizate și anume: Marele Premiu pentru film documentar la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) pentru filmul "De-ale toamnei"; Premiul special al juriului pentru cea mai bună comedie și Premiul special al juriului pentru cea mai bună ecranizare la Festivalul regional de filme de la Riga (1968, ediția VIII-a) pentru filmul " Se caută un paznic". Gheorghe Vodă a lucrat o lungă perioadă în calitate de consultant literar la Uniunea Scriitorilor din Moldova, contribuind în mod substanțial la promovarea tinerelor talente
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
în Statele Unite ale Americii. Potrivit Nielsen BookScan, Românul Vânătorii de zmeie a ocupat locul 3 în topul celor mai bine vândute cărți din SUA în 2005, si, de asemenea,a fost produs că audiobook interpretat de către autorul însuși. Drepturile de ecranizare a acestui român au fost cumpărate de DreamWorks/ Paramount, iar fimul a fost regizat de Mark Forster și lansat în decembrie 2007 sub aceaasi denumire în care Hosseini deține un rol episodic, o apariție de scurtă durată spre sfârșitul filmului
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
treizeci de ani tumultoși de tranziție din Afganistan de la ocupația sovietică până la controlul talibanilor și reconstrucția post-talibana. Românul a fost lansat de către editură Riverhead Books pe 22 mai 2007 în același timp cu lansarea audiobook-ului de către Simon & Schuster. Drepturile de ecranizare ale acestui român au fost achiziționate de către Columbia Pictures, urmând ca Steven Zaillian, cela care a realizat scenografia filmului "Schindler’s List", să se ocupe de regia și scenariul acestui film pentru a putea fi lansat în 2015. Hosseini a
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
s "The Cabinet of Dr. Caligari" al lui Robert Wiene, care a fost foarte controversat în America. Probabil cel mai important eveniment din acea era a filmului a fost primul film cu vampiri, Nosferatu(1922), de F. W. Murnau o ecranizare neautorizată a românului lui Bram Stoker, Dracula. Multe alte filme de la Hollywood au avut teme de groază, cele mai notabile fiind "The Hunchback of Notre Dame" (1923), și "The Monster" (1925) (în amândouă jucând Lon Chaney, Sr., primul star al
Film de groază () [Corola-website/Science/310874_a_312203]
-
și-a găsit unul decât după publicarea romanului "Fight Club". La scurt timp după, a început să primească atenție din partea companiei 20th Century Fox, cu ajutorul căreia, în urma unei înțelegeri avute cu Edward Hibbert (cunoscut publicului larg din serialul "Frasier") semnează ecranizarea romanului. În 1999, la trei ani după apariția cărții, filmul cu același nume, în regia lui David Fincher, a fost lansat pe marile ecrane. Filmul a avut încasări dezamăgitoare, în ciuda faptului că a ocupat primul loc în U.S. box office
Chuck Palahniuk () [Corola-website/Science/309526_a_310855]
-
a venit odată cu lansarea DVD-ului. Romanul a fost și el relansat de trei ori, într-un format diferit față de original, în anii 1999, 2004 și 2005 (aceste ultime două ediții conținând și câteva cuvinte scrise de Palahniuk despre succesul ecranizării). O ediție revăzută a romanului "Monștri invizibili", dar și un roman nou, intitulat " Supraviețuitorul", au fost lansate în același an, transformându-l pe Palahniuk într-un lider de opinie important. La doar câțiva ani mai târziu, Palahniuk reușește să lanseze
Chuck Palahniuk () [Corola-website/Science/309526_a_310855]
-
că a fost "cea mai de succes tentativă de a combina" romanul polițist cu cel science fiction. P. Schuyler Miller l-a numit "o combinație onestă de science fiction și roman polițist." Pe 5 iunie 1964, BBC a lansat o ecranizare a romanului, ca parte a unei antologii numite "Story Parade", specializată în adaptarea romanelor moderne. Din distribuție făceau parte Peter Cushing în rolul lui Elijah Baley și John Carson în cel al lui R. Daneel Olivaw. La baza ecranizării a
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
o ecranizare a romanului, ca parte a unei antologii numite "Story Parade", specializată în adaptarea romanelor moderne. Din distribuție făceau parte Peter Cushing în rolul lui Elijah Baley și John Carson în cel al lui R. Daneel Olivaw. La baza ecranizării a stat scenarista Irene Shubik, care era entuziasmată de science fiction și de Isaac Asimov în particular, referindu-se la un moment dat la el ca la “unul dintre cei mai interesanți și amuzanți oameni pe care i-am întâlnit
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
dat la el ca la “unul dintre cei mai interesanți și amuzanți oameni pe care i-am întâlnit". Shubik editase anterior serialul-antologie science fiction "Out of This World", care ecranizase în 1962 povestirea lui Asimov "S-a pierdut un robot". Ecranizarea romanului a fost condusă de Terry Nation, care tocmai devenise celebru și bogat în urma creării monștrilor Dalek pentru serialul science fiction "Doctor Who". Scenariul respecta destul de fidel acțiunea romanului, singurele abateri majore ale versiunii televizate fiind sinuciderea criminalului în momentul
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
din timpul confruntării între forțele Imperiului pentru controlul Arrakisului și a "mirodeniei" sale. Herbert a scris cinci continuări la acest roman: "Mântuitorul Dunei", "Copiii Dunei", "Împăratul-Zeu al Dunei", "Ereticii Dunei" și "Canonicatul Dunei". Primul roman a stat și la baza ecranizării din 1984 realizată de David Lynch, precum și a serialului de televiziune realizat în 2000 de Sci Fi Channel, Dune, și a continuării acestuia din 2003, Copiii Dunei, a unor jocuri pe calculator, a unui joc cu pioni, a unor cântece
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
cărți science fiction, exemplarele ei ajungând în licitații până la 10.000$. Prima ediție de la Chilton avea 9,25 inci, coperți verzi-albăstrui și un preț de 5,95$ pe supracopertă, indicând Toronto ca editor canadian pe pagina drepturilor de autor. Prima ecranizare a romanului "Dune" a fost realizată de David Lynch, fiind lansată în 1984, la aproape 20 de ani de la publicarea cărții. Deși Herbert a spus că profunzimea și simbolismul cărții par să-i fi intimidat pe mulți realizatori de filme
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
realizată de David Lynch, fiind lansată în 1984, la aproape 20 de ani de la publicarea cărții. Deși Herbert a spus că profunzimea și simbolismul cărții par să-i fi intimidat pe mulți realizatori de filme, a fost mulțumit de această ecranizare, declarând: "Au prins esența. Începe la fel ca "Dune" și îmi aud dialogurile pe tot parcursul lui. Și-au luat unele libertăți de interpretare, dar vei ieși știind că ai văzut "Dune"." Recenziile filmului nu au fost la fel de favorabile, spunând
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
Harrison a ecranizat romanul într-un "serial" pentru Sci-Fi Channel. Până în 2004, seria a fost unul dintre cele trei programe de la Sci-Fi Channel cu cel mai bun rating. În 2008 s-a anunțat că Peter Berg va realiza o nouă ecranizare a cărții pentru Paramount Pictures. Producătorului Kevin Misher, care a petrecut un an pentru a primi drepturile de la deținătorii legali, i se vor alătura Richard Rubinstein și John Harrison (de la cele două seriale ale Sci Fi Channel), precum și Sarah Aubrey
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
petrecut un an pentru a primi drepturile de la deținătorii legali, i se vor alătura Richard Rubinstein și John Harrison (de la cele două seriale ale Sci Fi Channel), precum și Sarah Aubrey și Mike Messina. "Variety" a afirmat că producătorii caută o "ecranizare fidelă" a romanului și "consideră perfectă tema resurselor ecologice finite". Autorul de science fiction Kevin J. Anderson și fiul lui Frank Herbert, Brian Herbert, care au scris împreună multe continuări și preludii la "Dune" începând din 1999, au fost adăugați
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
poziție se deosebește de cea a istoricilor polonezi, mult mai echilibrată. Astfel, istoricul Ludwik Kubala îl compară pe Hmelnițki cu Oliver Cromwell. Astfel, istoricii consideră că disfuncționalitățile fundamentale ale statului polono-lituanian au fost cele care au generat rebeliunea cazacilor. În ecranizarea romanului „Prin foc și sabie” (1999), autorii oferă o viziune mai apropiată de realitatea istorică, renunțând în mare măsură la exagerările autorului romanului. Istoriografia oficială rusă a pus un accent deosebit pe ideea că Hmelnițki a hotărât să intre în
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
din punct de vedere sexual. Romanul a fost ecranizat de două ori, prima dată în 1962, de Stanley Kubrick și a doua oară în 1997, de Adrian Lyne. Filmele sunt însă interesante numai din perspectiva celui ce a citit cartea. Ecranizările diferă fantastic datorită conceptelor etice și a prejudecăților fiecărei perioade. În ani ˈ60, subiectul pedofiliei era sensibil și de aceea dacă nu ai bagajul lecturii, acest aspect deviant poate să scape cinefilului. Este un film alb-negru jucat "a-pasionat" și
Lolita () [Corola-website/Science/309247_a_310576]