1,171 matches
-
23-24 august). 1572-1585 Pontificatul lui Grigore al XIII-lea. 1577 Se naște Rubens. 1580 Spania cucerește Portugalia. 1582 Reforma calendarului, introdusă de papa Grigore al XIII-lea. 1588 Invincibila armada este înfrântă de flota engleză. Începutul declinului puterii spaniole. 1598 Edictul de la Nantes (13 aprilie) acordă libertate cultului protestant. 1606 Se naște Rembrandt. 1609 La 3 decembrie, Ignațiu de Loyola este beatificat de către Papa Paul al V-lea. 1622 La 12 martie are loc canonizarea Sfântului Ignațiu, sub pontificatul lui Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
reguli de segregare și persecuție cuprinse În așa-numitul „Pact al lui Omar” <endnote id="(372)"/>. Principiul aplicat era unul simplu : dacă refuzi să te supui Islamului (de la arab. aslama = „a te supune”), cel puțin să te supui islamicilor. Acest edict a fost reinstaurat În anul 850 de califul al-Mutawakkil (847-861) și a durat secole după aceea. În jurul anului 900, guvernatorul islamic al Siciliei a dispus ca toți evreii din insulă să poarte un semn În formă de măgar (sau maimuță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din voievodatul Transilvaniei, al cărui guvernator era chiar prințul Bela al IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al IV-lea (1272- 1290) s-a opus aplicării acestui edict <endnote id="(518, p. 22)"/>. Din secolul al XVII-lea, stigmatizarea etnică ia forma interdicției : evreii nu au dreptul să poarte veșmântul specific etnicilor majoritari, chiar dacă această discriminare este prezentată câteodată ca un privilegiu. În 1623, de exemplu, principele Transilvaniei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să poarte pe calota pălăriei ori pe căciulă o panglică galbenă de o lățime de două degete” <endnote id="(124, p. 202)"/>. Decizia Comisiei de la Viena nu a fost originală În epocă. Ea copia, de fapt, o prevedere similară din Edictul Împotriva evreilor emis la Roma de papa Pius al VI-lea În 1775. După cum se vede, vechiul stigmat (pălăria țuguiată galbenă, Judenhut) pe care Îl purtau evreii din Europa Centrală În Evul Mediu (prima atestare, În 1175) a supraviețuit timp
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (124, p. 191)"/>. După 1780, politica Împăratului Iosif al II-lea va fi diferită de cea a mamei sale, Maria Tereza : conform noii stra tegii, evreii din imperiu nu mai trebuiau să fie izolați, ci, dimpotrivă, asimilați. Pe baza Edictului de toleranță emis de Împărat, s-a redactat o nouă „Reglementare sistematică a statutului neamului evreiesc” (Systematica Gentes Judaicae Regulatio), În care se pre vedea, printre altele, ca „toate semnele distinctive, care deosebesc pe evrei de ceilalți, să fie desființate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
renunțe „cu desăvârșire” până și la veșmintele lor specifice, la „cele statornicite de obiceiuri”. Chiar și lui Moses Mendelsohn - care propovăduia integrarea evreilor - i s-a părut că este de plătit un preț prea mare. El a primit cu rezerve edictele imperiale din vremea lui Iosif al II-lea : „Dacă recunoașterea dreptului de cetățean pentru evrei - scria Mendelsohn - presupune obligația de a se dezice de legile iudaismului, atunci mai bine renunțăm la drepturile cetățenești”. În Moldova și Țara Românească Un proces
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care-și rezervase și el aici o locuință, „le Pavillon du Roi”, la rând cu celelalte clădiri, într-un regim de imediată vecinătate și perfectă egalitate imobiliară. Place Royale a devenit numaidecât centrul vieții elegante a marii aristocrații. Aici, sfidând edictul lui Richelieu, s-a bătut în duel nămiaza mare chiar sub ferestrele cardinalului, care locuia la numărul 21, trufașul tânăr Montmorency Bouteville, iluzionându-se asupra impunității pe care-și închipuia că i-ar conferi-o numele său ilustru. Dacă mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe lucrătorii venețieni de a ieși din țara lor, el s-a dus și i-a furat din Veneția, și de atunci s-a Înființat industria de la Lyon și Saint Etienne. În Prusia de când datează industria dacă nu de la revocarea Edictului de la Nantes, când marele elector a lăsat drum liber imigrațiunei francezilor goniți din sudul Franței? Ei au adus În Prusia, și industria și cunoștințele lor teoretice și iscusințele lor manuale. Chiar vecinii noștri din Rusia, de unde au luat ei civilizația
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
justificare legală. Monopolul fiscal și instaurarea păcii între națiunile maritime vor fi sursele principale de aventurieri ce vor umple punțile corăbiilor din cele două Americi, începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea, și nu vor fi opriți de mulțimea de edicte guvernamentale și regale care îi vor tot condamna până târziu, în secolul al XIX-lea. O privire aruncată pe hărțile acțiunilor pe mare, de-a lungul epocilor menționate, pe continentul american, arată, pe de o parte, o mișcare de la S
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nefericit fusese l-a informat pe consilierul român că totuși "se putea face ceva" pentru a da satisfacție României. Iar acest "ceva", care nu poate exista decît în această țară ce trăiește pe baza unor tradiții seculare și a unor edicte vechi, niciodată abolite, era acea uimitoare manevră: regele Angliei poate exercita, la adresa lordului primar un drept de "mustrare". Îi poate adresa un mesaj, redactat în franceza veche, pentru a se plînge de comportamentul lordului primar (anume "de a fi ofensat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stradă, pe ogoare și, mai ales, în rîndul celor care stau cu mîna întinsă, așteptînd nu atît mîntuirea spirituală, cît pe aceea financiară, egală cu pomana, din partea alesului lor. Un populism care, de obicei, aparține stîngii a fost translatat prin edict de Pipera în partea dreaptă a peisajului politic. O linie creștină cu tușe extremiste. Un guvern conturat deja pe hîrtie, dar ținut secret pînă la verdictul CNSAS. Gigi Becali nu vrea foști securiști pe lîngă el. Nu vrea „bagabonțeală“, după cum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la acestea, a adăugat universalismul credinței creștine (integrat eficient de teocrația bizantină). Și la romani împăratul devenea divin, însă ceea ce făcea posibilă glorificarea lui prin apoteoză era intervenția necesară a cetății-capitale, ea însăși un mediator între istorie și eternitate. În urma edictului de la Milano dat de Constantin I în anul 313 − prin care a introdus religia creștină în rândul celor oficiale −, dar și datorită unei fervente activități misionare de convertire desfășurate în cadrul comunităților păgâne 3, răspândirea progresivă a noii credințe a dus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
instinctu divinatis, prin inspirație divină, după cum se menționează pe frontispiciul original al arcului triumfal construit ca omagiu); la începutul unei șederi de câteva luni, în anul 315, între 18 (21?) iulie și 27 septembrie, la doi ani după ce reconfirmă prin edictul de la Milano, în acord cu aliatul său, Licinius, actele conform cărora creștinismul devine religio licita (permisă printre celelalte din imperiu); la ultima vizită, în 326, cu un an înainte de a muri, la 22 mai 327, în Nicomedia. În septembrie 324
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
însuși divus, provoacă în mod aproape automat o reduplicare a imaginarului politic antic, din moment ce preia modelul instituțiilor romane în cetatea sa din orient. Casa basileică îi impune însă ca fundament imaginarului noua teologie a puterii creștine, și nu doar prin edictul de la Milano, ci și prin cadrul general de organizare a instituției patiarhatului, stabilit mai târziu la Conciliul ecumenic din 381. Viziunea asupra puterii suportă o mutație esențială: relația dintre divin și uman nu mai este doar cea dintre o Idee
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai multe moțuri ale bărbăției de la Neamuri și pe care îi proclamau cu multă fală iudeo-creștini și iubiți de Iahwe. Golănia l-a supărat rău pe împăratul roman Ha-drian(117-138), care le-a potolit zelul ticălos asupra Neamurilor, printr-un edict dat pe la anul 130 și care interzicea tăierea împrejur a mozaicilor și practicarea cultului lui Iahwe. Decizia a dus la răscoala lui Bar Kochba din anul 132 care a ocupat Ierusalimul, a proclamat Iudeea ca regat independent iar pe monezile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
confucianistă este practicată de milloane de credincioși din china, coreea, VIetnam și Japonia. Evident, ea este prezentă în toată diaspora chineză. religia confucianistă se întemeiază pe șase cărți clasice: „Yi Jing («cartea schimbărilor»), Shi Jing («cartea odelor»), Shu Jing («cartea edictelor»), Li Ji («Memorial de rituri»), Yue Jing («cartea Muzicii») și Chun-qin («analele de primăvară și de toamnă»)”. Kong Fu Zi devine în viziunea latină confucius, adică Maestrul Kong. Se naște la jumătatea secolului al VI-lea Î.Hr. În provincia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dintre români țara vecină a devenit un culoar spre „lumea liberă”. A trece (ilegal) în Iugoslavia a fost (și a rămas) o tentație periculoasă. Student la Filosofie, cu un an mai mare decît mine, „Magistrul (Mihai) Ursachi”, apreciatul autor al Edictelor cu privire la fructe și flori, a încercat această aventură și s-a ales cu exmatricularea și cîțiva ani de detenție. Suspiciunea s-a extins și asupra altora din facultate, nonconformiști. Puțin a lipsit ca „scandalul” meu (aprilie 1960) cu Corneliu Zolineak
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Fredericus”) trădează un gust artistic rafinat, cu dragoste de frumos și spirit umanist. Forța Universității din Salerno a constat și în faptul că ea a fost susținută de stat (de împărat). Pe baza experienței salernitane, Frederic II a emis un edict în care funcțiile și obligațiile medicilor și farmaciștilor sunt clar stipulate, în lumina unei aprecieri înalte a activității lor. Frederic II a fost unul dintre cei mai luminați monarhi ai perioadei medievale, care a imprimat un spirit liberalist, detașat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
căreia expunea „Codul lui Justinian” (lucrare publicată într-o ediție ieftină, accesibilă și pentru studenții săraci). La începutul secolului XII, se înregistrează la Oxford o afluență mare de studenți, fapt explicat prin mai multe cauze. Una dintre cauze a fost edictul lui Henric II, care prevedea protecția studenților, dar și interdicția pentru ei de a studia în Franța (un exod mare de studenți de la Oxford către Universitatea din Paris se înregistrase în urma unui conflict între studenți și populația orașului, la care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
aici au înființat Universitatea din Cambridge, și apoi din alte orașe. Universitatea din Montpellier Uneori se afirmă că prima universitate din Franța a fost cea înființată la Montpellier în 1180. Din punct de vedere oficial, însă, întemeierea ei a urmat edictului cardinalului de Fürstenberg din 17 aprilie 1220. Există numerose dovezi, însă, că, înaintea acestei date, sub influența magiștrilor din Salerno (care puteau călători pe mare fără mari dificultăți), la Montpellier apare o puternică școală medicală. De altfel, față de Universitatea din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Cântece publicate pe note", dar și articole diferite de la o lună la alta, precum: "un articol jubiliar la împlinirea a 50 de ani de preoție a Î.P.S. Nicolae Iosif Camili"568, "articol despre împlinirea a 1600 de ani de la edictul din Milan"569, "Adventul"570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii, episoade din viețile sfinților. Prin tematica și limbajul articolelelor existente în revistă, ea s-a adresat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
crizelor 135, asta se vede și în deprecierile și devalorizările monetare. ,,Și totuși, la începutul secolului (este vorba de secolul IV d.Hr. n.n.) statul încercase să stopeze inflația 136 prin taxarea severă a o mie de produse și servicii: Edictul Maximum al lui Dioclețian 137, sprijinit pe amenințarea cu moartea a fost un eșec total pe plan tehnic: el atestă totuși ferm intenția intervenționistă a prințului"138. Acest împărat ,,și-a propus o nouă ordine economică și socială"139. S-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de mare amploare, dar nu sunt singurele. Economia mereu a avut crize. Asta o știau faraonii, care erau obligați să-și conducă viața după ciclul naturii într-o economie agrară, dar a știut-o și Dioclețian atunci când a dat un edict care condamna la moarte pe toți cei care mai creșteau prețurile. Criza economică este vârful de acumulări cantitative care duc la saltul calitativ. Ea este un fenomen natural al unei lumi care se conduce după legi naturale, atât în natură
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a partidelor. Oamenii fug ca oameni (și ca patrioți) - și nimic mai mult". în fine, emgirația actuală nu e analoagă celor anterioare, întrucît ea îndeplinește ,o funcție organică", arătîndu-se în măsură a influența cursul istoriei: ,Nici protestanții francezi, după revocarea edictului din Nantes, nici nobilii după revoluția de la 1789, n-au izbutit, prin acțiunea lor din exil, să facă să dispară cauza care-i silise să se exileze. Azi, dimpotrivă. Emigrațiile din zilele noastre au o menire născută din chiar cauzele
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
iunie 2002 privind alocarea sumei de 350 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2002, pentru organizarea și desfășurarea Festivalului Național de Creație și Interpretare "Mamaia copiilor" etc. În sfârșit, mai trebuie observat că multe edicte pompoase se referă la bunuri patrimoniale mărunte, lipsite de însemnătate, în condițiile în care aproape tot ce are mai valoros patrimoniul nostru cultural rămâne în continuare neprotejat și neîntreținut (exemplul cel mai frapant constituindu-l Muzeul Satului, devastat de mai
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]