12,690 matches
-
E meridiane) - ab origine, terror mentis-ul genomic, ancestral, descindetrans-cende și răbufnește - atât în indivizi, cât și în societăți (comunități, popoare). Cum s-a observat, „bolile individului sunt și bolile societății”...In extenso. Am dialogat cândva despre aceasta, cu câțiva dintre editorii mei dinainte. Cu Florin Mugur - „șef secție” la editura „Cartea Românească”pseudonimul lui LEGREL MUGUR, filolog mai mult olog, un bizar complexat de handicapul lui grav,un soi de Ion Pri beagu - Ahasveruș-Tzândalî,(alias Isac Lazarovici) clo ne-clovni, ale
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
i l-am încredințat. în subsolul editurii - perioada Preda-Bă lăiță, aveam să văd un uriaș depozit de proiecte cen zurate prin decenii, ar merita recuperarea și valorifi carea mu zeistică!). Am mai dialogat, „boematic” despre această „la conditione scriptorum”, cu editorul meu Mircea Ciobanu, la aceeași editură, căruia îi datorez recunoștința pentru editarea a două cărți (la „C.R.), apoi la Timișoara cu editori din speța vag poststalinistă, Al. Jebeleanu... Un alt editor, Simion Dima( Facla), avu o înțelegere aparte pentru scrisul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
ar merita recuperarea și valorifi carea mu zeistică!). Am mai dialogat, „boematic” despre această „la conditione scriptorum”, cu editorul meu Mircea Ciobanu, la aceeași editură, căruia îi datorez recunoștința pentru editarea a două cărți (la „C.R.), apoi la Timișoara cu editori din speța vag poststalinistă, Al. Jebeleanu... Un alt editor, Simion Dima( Facla), avu o înțelegere aparte pentru scrisul meu, debutându-mă prin concurs editorial, (Toate iubirile, șapte poeți tineri). Am „ discutat”, în cei peste 15 ani de hărțuire securisticăactivistică ceaușistă
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
mai dialogat, „boematic” despre această „la conditione scriptorum”, cu editorul meu Mircea Ciobanu, la aceeași editură, căruia îi datorez recunoștința pentru editarea a două cărți (la „C.R.), apoi la Timișoara cu editori din speța vag poststalinistă, Al. Jebeleanu... Un alt editor, Simion Dima( Facla), avu o înțelegere aparte pentru scrisul meu, debutându-mă prin concurs editorial, (Toate iubirile, șapte poeți tineri). Am „ discutat”, în cei peste 15 ani de hărțuire securisticăactivistică ceaușistă, cu anchetatorii mei din areal și de la Timișoara și
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
altcineva ar fi scris, vreme de 18 ani, în cel mai teribil secret, la o singură carte, pentru ca s-o prezinte, umil, mai întâi Cenaclului timișorean „H. G.Wells“, iar apoi editurii Humanitas? Când a auzit de „Evanghelia după Araña“, editorul Gabriel Liiceanu a spus că are în mână un „debut fascinant“. Nicolae Strâmbeanu: Evanghelia după Araña. Editura Humanitas, 2004. Preț: 250 000 lei. unde? cine? când? Vineri, 19 noiembrie Park Place, ora 22: Concert Bordo. The Note, ora 22: Back
Agenda2004-47-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283083_a_284412]
-
larg și adecvat acorda autorul Dicționarului unor culegători de talia lui Petre Ispirescu, Simion Florea Marian, Atanasie M. Marinescu, Artur Gorovei, clasificați după modul cum au transcris și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
își susține la Collège de France prelegerea inaugurală, intitulată Ordinea discursului. Avem, iată, pentru prima dată tradusă în limba română această lucrare, scurtă, dar densă și totodată foarte limpede - de către Ciprian Tudor, la Eurosong & Book, 1998 (cu o notă a editorului, din care au fost spicuite datele de mai sus). Premisa de la care pleacă autorul este că în orice societate există un control multiplu exercitat asupra producerii discursului, cu scopul de "a-i conjura puterile și pericolele, de a-i stăpîni
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
editorial participa și Fundația Culturală Română sub egida căreia a aparut Fondane et l^avant-garde, o antologie de eseuri publicate în periodice, inedite, corespondență etc. Culegerea a fost alcătuită de Petre Răileanu, cunoscut cercetător al avangardei românești, si Michel Carassou, editor al operei lui Fondane. Petre Răileanu, semnatarul prefeței, comentează un conflict mărturisit de Fondane însuși: "Un instant, l^idée de faire de la critique littéraire nous a tenté. Cette activité a été vite étoufée, dans le tiroir, par la nécessité naționale
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
cu pricina. Unul dintre aceste nume este Paul Valéry, din a cărui opera eseistica Marius Ghica a tradus și îngrjit volumul Eseuri aproape politice. Sînt texte preluate din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
Nicolae Manolescu Din Kastellaun, Germania, dl Christian W. Schenk, scriitor și editor la Dionysos Literatur - und Theaterverlag, recent participant la Întîlnirea de la Neptun a scriitorilor de origine română din întreaga lume, adresează d-lui G. Dimisianu o scrisoare plină de revoltă și de cuvinte grele. Cu îngăduința d-lui Dimisianu, voi răspunde
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
va găsi în cazul poetului Dan Desliu un element de raportare dintre cele mai semnificative. Invocarea acestui caz mi-o prilejuiește apariția relativ recentă a unui volum de Convorbiri cu Dan Desliu (ed. Eminescu, 1998), realizat de Daniel Nicolescu, tânăr editor și publicist. Convorbirile au avut loc în anii 1990-^91 și apar abia acum, la aproape șapte ani de la moartea neașteptată a poetului, întâmplata la sfârșitul verii lui 1992 (și nu 1993 cum notează eronat autorul Convorbirilor). De ce vorbesc despre
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
nedefinit, în 1992, o intervenție decisă și decisivă împotriva armatei lui Milosevici a fost "Stafiile balcanice" (Balkan Ghosts) de Robert Kaplan. Iată că acum, în paginile "Arte și Idei" din New York Times (22 mai 1999), cunoscutul ziarist Michael Kaufman, fostul editor al revistei Transitions și autor al unui excelent volum despre Polonia anilor ^80, publică un articol exact pe această temă. Ce ne facem (sau ce se fac atîtea națiuni) cînd președintele citește cărți care, din perspectiva experților, sînt cel putin
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
a voit-o, atunci, autorul), în cazul, grav, al unuia dintre marii noștri poeți fundamentali, probabil cel mai mare poet al românilor din acest secol, care stă să se încheie. În acest caz ediția trebuia absolut reluată (și primul ei editor, tot dl Gh. Pienescu, stăruise să se pornească necesară ediție critică din opera autorului Cuvintelor potrivite). S-a opus însă cu înverșunare d-na Mitzura Arghezi, ca moștenitoare (care s-a voit și editoare) și păstrătoare a manuscriselor argheziene și
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
de sinteză (că Dicționarul scriitorilor români, Bibliografia I.L.Caragiale). În plus, a investit multă energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie și teorie literară, de editor - în tandem cu soția sa, Tania Radu - al suplimentului cultural "Litere, arte, idei" (vestitul "LAI") al ziarului Cotidianul, de cronicar literar al revistei 22, de colaborator cu articole pe teme politice la ziarul Curentul etc. Practic, se poate spune că
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
regulă pentru a trata, eseistic, comedia creației literare în era computerelor. Iar eseul care rezultă este el însuși o capodoperă a comicului de idei: "Textul de care nu ești mulțumit dispare la o simplă apăsare de buton. Când ajung la editor, foile sunt curate, ordonate, cartea pare scrisă sub dictare, sub dictarea muzei ori a ...sfanțului duh. Ce-i drept, în felul acesta, ceea ce se scheamă manuscris dispare, nu mai are drept la existența. Nu mai rămâne nimic din munca pe
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
capitol (sau "epizodul I") și a apărut, în 1864, în foiletonul Buciumului, ziarul lui Cezar Bolliac. După 12 ani, în Revistă literară și științifică, autorul a revenit asupra romanțului, restructurîndu-l, eliminînd greoaiele subsoluri și dîndu-i rotunditatea unei nuvele. Firește că editorii reproduc, la variante, pasajele eliminate de autor și ne restituie, cu bună metodă, ansamblul. Dar nuvelă remaniata în 1876 e publicată, în sumar, ca atare, dovedindu-se rezistență estetic. Și, totuși, e necesar să se spună că aceasta foarte bună
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
ceafa. Dar specialitatea lui e bărbieritul. Râde orice barbă dintr-o singură mișcare prelunga, învăluita în acolade, așa cum numai marii artiști sunt în stare să deseneze un portret." T.O. Bobe (născut la l3 februarie l969 în Constantă, în prezent editor la Mediavizion, casa de producție a PRO TV) este un postmodern ortodox. El respectă toate regulile curentului, așa cum au fost ele enunțate în studiul-manifest al lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc. Tânărul autor "recuperează", printr-o parodiere tandra, comprehensiva diverse stiluri, literare
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
îngrozitor de cald. Nu știu cum de iese atîta căldură din cărțile astea. Sau din oameni? Ar fi bine". Mircea Martin: "Atmosferă mi se pare normală, adică intensă, precipitata, tensionată, cu multe așteptări (...) atît din punctul de vedere al cititorului, cît și al editorului. Sper că logo-ul Ai carte, ai parte să funcționeze în ambele sensuri". Costache Olăreanu. "(...) Sufăr de lipsa unei instalații de aer condiționat și, bineînțeles că mai sufăr și din cauza coincidentei celor două manifestări, cea de la Neptun (întîlnirea scriitorilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
1930. Speră ca, acum, ambițiile sale de lider politic vor fi împlinite. Cum au fost, s-a văzut în guvernarea să din 1931-1932. Cartea se citește cu pasiune, fiind apropiată Istoriei contimporane a României de Titu Maiorescu. Dl. Valeriu Râpeanu, editorul specializat al operei lui N. Iorga, are dreptate cînd, în prefață, îi acordă meritul ce i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
mereu reluată și reconstituita. Scriitorul Istrati e un imaginativ și destule episoade - chiar cărți - trec dincolo mult de experiență trăită. Dar nici nu se poate contesta că biograficul ocupă, în opera lui Istrati, locuri considerabile. Regretatul Alexandru Talex, secretarul și editorul statornic al operei lui Istrati, s-a gîndit, în ultimii ani de viață, să adune într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru asta, texte concludențe ale scriitorului dintr-o perioadă sau alta, ediția să constituindu-se că
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru asta, texte concludențe ale scriitorului dintr-o perioadă sau alta, ediția să constituindu-se că o autobiografie de un fel special. Oricum, cititorul acestei ediții (textele, cele mai multe, sînt traduse de editor) realizînd, pe fragmente, ceva din inegalabilul tragism al unei vieți cu totul neobișnuită. (Prima secțiune a ediției e intitulată chiar "Autobiografia", de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă nu o expediază; i-o va da în octombrie 1922, după care face o tentativă de sinucidere, eșuată cum se știe. Editorul publică acest text (firește tradus) în secțiunea "Nașterea unui scriitor". Salvat, încearcă să trăiască, făcînd-o pe fotograful la Nișă, fără succes, scriindu-i scrisori sfîșietoare mentorului sau, inclusiv un caiet cu însemnări autobiografice, cu rol de recomandare (se publică aici
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
de prestigiu Europe îi publică lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat lui Rolland apărut în 1934 în revistă Marianne, în amintirea debutului cu Chira Chiralina. Dar entuziasmul debutului a trecut, ca și ecourile mult favorabile ale celorlalte scrieri
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
află în România. Istrati era un însingurat, nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o inutilă cură balneara la Mînăstirea Neamț, internat, apoi, la Spitalul Filaret. Jenă financiară începe să-l împresoare amenințător, editorul său francez reducîndu-i, tocmai acum, tantiema lunară pînă a i-o anula cu totul în 1932. Răul care îl ia în stăpînire e compact: fizic, sufletesc, financiar. Acum, prozatorul declară: "Nu mai cred în nici o idee, în nici un partid, în
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]