4,125 matches
-
l =3 Particulele încărcate cu sarcină electrică, aflate în mișcare, posedă și un moment magnetic orbital, care este de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și în cazul mișcării orbitale, ia valori în intervalul m respectiv cele 2 valori egale cu ; Celor două valori ale proiecției momentului cinetic de spin pe axa z, , le corespund cele două sensuri de rotație pe care le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sensuri de rotație pe care le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o mărime intrinsecă, așa cum sunt masa și sarcina. Corespunzător mișcării de spin, atomul cu un electron posedă și un moment magnetic de spin care are valoarea: a cărei mărime este Proiecția momentului magnetic de spin pe axa z se poate scrie: VI.3.2. Rezonanța paramagnetică electronică sau rezonanța electronică de spin. (RES) Formarea moleculelor și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
magnetic de spin pe axa z se poate scrie: VI.3.2. Rezonanța paramagnetică electronică sau rezonanța electronică de spin. (RES) Formarea moleculelor și cristalelor este însoțită de o compensare a momentelor cinetice și magnetice orbitale și de spin ale electronilor. Dacă însă se consideră un gaz de atomi de sodiu, o astfel de anulare nu mai are loc și substanța este paramagnetică (dacă astfel de substanțe sunt introduse într-un câmp magnetic, momentele magnetice ale atomilor interacționează cu acesta și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dacă astfel de substanțe sunt introduse într-un câmp magnetic, momentele magnetice ale atomilor interacționează cu acesta și se orientează după câmpul exterior). De asemenea un radical liber reprezintă o specie moleculară cu proprietăți paramagnetice deoarece conține cel puțin un electron cu spin necompensat. De aceea radicalii liberi au momente magnetice proprii. Radicalii au un rol fundamental în reacții de oxidoreducere, polimerizare ca și în procese metabolice cum sunt fosforilarea oxidativă sau fotofosforilarea. Pentru substanțe care nu au paramagnetism intrinsec, Mc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
oxidativă sau fotofosforilarea. Pentru substanțe care nu au paramagnetism intrinsec, Mc Connell a propus introducerea, în aceste sisteme, de radicali liberi stabili. Dacă o asemenea substanță este introdusă într-un câmp magnetic de inducție B, momentul magnetic de spin al electronilor celibatari se orientează astfel încât să fie cuantificabilă proiecția acestuia pe direcția câmpului. Dacă inducția B este orientată după axa OZ, atunci momentul magnetic de spin se orientează sub un unghi α astfel încât Unghiul dintre µ și B este dat de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se găsesc pe nivelul de energie inferior vor trece pe cel superior, absorbind energie de la câmpul de microunde. Energia absorbită de la câmpul de microunde este iar frecvența cuantei absorbite este egală cu frecvența cu care se face precesia (miscarea giroscopică) electronilor în câmp magnetic și se numește precesie Larmor. în afara absorbției poate avea loc și un fenomen de emisie stimulată. Dar numărul electronilor ce se găsesc în starea de energie superioară este mai mic decât numărul de electroni din nivelul inferior
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de microunde este iar frecvența cuantei absorbite este egală cu frecvența cu care se face precesia (miscarea giroscopică) electronilor în câmp magnetic și se numește precesie Larmor. în afara absorbției poate avea loc și un fenomen de emisie stimulată. Dar numărul electronilor ce se găsesc în starea de energie superioară este mai mic decât numărul de electroni din nivelul inferior și anume, după legea de distribuție Boltzman: n1 reprezentând populația de pe nivelul inferior, n2 de pe cel superior. De aceea se poate considera
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
precesia (miscarea giroscopică) electronilor în câmp magnetic și se numește precesie Larmor. în afara absorbției poate avea loc și un fenomen de emisie stimulată. Dar numărul electronilor ce se găsesc în starea de energie superioară este mai mic decât numărul de electroni din nivelul inferior și anume, după legea de distribuție Boltzman: n1 reprezentând populația de pe nivelul inferior, n2 de pe cel superior. De aceea se poate considera că predomină un fenomen de absorbție a energiei de la câmpul de microunde. Atunci când frecvența oscilatorului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Boltzman: n1 reprezentând populația de pe nivelul inferior, n2 de pe cel superior. De aceea se poate considera că predomină un fenomen de absorbție a energiei de la câmpul de microunde. Atunci când frecvența oscilatorului de microunde este egală cu frecvența de precesie a electronului, se obține rezonanța. Acest fenomen se numeste rezonanță paramagnetică electronică sau rezonanță electronică de spin (RES). Instalația cu care se realizează fenomenul RES este compusă din proba de substanță paramagnetică plasată într-un câmp magnetic creat de bobina B alimentată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
param Intensitatea neîmperecheați d interacțiunilor ce Substanțele conțin radicali lib Metoda RE mai sensibile teh in ezonanța la osciloscop. tate cu formula (VI.51 ) frecvența Larmor ar trebui să fie aceeași stanțele paramagnetice, B fiind inducția câmpului magnetic te însă, electronul se află într-un câmp magnetic efectiv rezultat câmpului exteror cu câmpul propriu ce depinde de structura te. De aceea analiza RES permite studiul unor proprietăți ale agnetice. liniei de absorbție dă informații despre numărul de electroni in proba studiată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
magnetic te însă, electronul se află într-un câmp magnetic efectiv rezultat câmpului exteror cu câmpul propriu ce depinde de structura te. De aceea analiza RES permite studiul unor proprietăți ale agnetice. liniei de absorbție dă informații despre numărul de electroni in proba studiată, iar lărgimea liniei depinde de mărimea și forma au loc în substanța studiată. biologice pot fi studiate prin metoda RES doar atunci cînd eri cu spin necompensat. S folosită, numită metoda markerilor de spin este una din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nucleului Pentru a explica structura hiperfină a sodiului (dubletul sodiului), Pauli a emis ipoteza existenței spinului nuclear și a momentului magnetic nuclear, asociat acestuia, la fel ca și în cazul atomului. Interacțiunea momentului magnetic al nucleului cu câmpul magnetic al electronilor produce o despicare suplimentară a liniilor spectrale. Spinul nuclear reprezintă momentul cinetic total al nucleului, care provine din suma momentelor cinetice orbitale și de spin ale protonilor și neutronilor (nucleonilor). Mărimea acestuia este cuantificată cu numărul cuantic de spin nuclear
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
analiză de structură cu raze X. Difracția razelor X pe cristale apare când lungimea de undă a radiației X folosite este de același ordin de mărime cu distanța dintre atomi în cristal. Facem observația că și undele de Broglie asociate electronilor accelerați într-o diferență de potențial de 30 200 V (sau a neutronilor termici emiși de un reactor de fisiune) sunt caracterizați prin aceleași valori ale lungimilor de undă și sunt utilizabile în egală măsură la studiul substanțelor cristaline. Metodele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
termici emiși de un reactor de fisiune) sunt caracterizați prin aceleași valori ale lungimilor de undă și sunt utilizabile în egală măsură la studiul substanțelor cristaline. Metodele bazate pe difracția neutronilor sunt deosebit de valoaroase în cercetarea structurii cristalelor magnetice. Difracția electronilor este utilă pentru straturi cristaline foarte subțiri și pentru gaze, deoarece electronii, fiind încărcați electric, pătrund în substanțe pe distanțe relativ scurte. Radiația X incidentă pe un cristal este împrăștiată în toate direcțiile de atomii din nodurile rețelei. Totul se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale lungimilor de undă și sunt utilizabile în egală măsură la studiul substanțelor cristaline. Metodele bazate pe difracția neutronilor sunt deosebit de valoaroase în cercetarea structurii cristalelor magnetice. Difracția electronilor este utilă pentru straturi cristaline foarte subțiri și pentru gaze, deoarece electronii, fiind încărcați electric, pătrund în substanțe pe distanțe relativ scurte. Radiația X incidentă pe un cristal este împrăștiată în toate direcțiile de atomii din nodurile rețelei. Totul se petrece ca și cum unda ar fi "reflectată" pe straturile atomice succesive. Se obțin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mediului activ devine de câteva ori mai mare decât lungimea reală. Oglinzile creează un rezonator optic (cavitate optică rezonantă). Emisia stimulată de radiație poate să apară și la o joncțiune p-n, radiația provenind din procesul de combinare radiativă a electronilor cu golurile. Există laseri care au ca mediu optic activ nu un cristal, ci un gaz sau un amestec de gaze (laseri cu He-Ne, cu CO2 și multe altele). Principiul de funcționare este același cu cel al unui laser
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
propriu zis, ceea ce determină forme geometrice vizibile macro sau microscopic, fie în agregate policristaline, ale căror cristale nu sunt perceptibile. Plasma este un gaz în care atomii se află în stare ionizată, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fie în agregate policristaline, ale căror cristale nu sunt perceptibile. Plasma este un gaz în care atomii se află în stare ionizată, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre, adică particule libere, plasma este fierbinte sau rece. Plasma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre, adică particule libere, plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între valorile 15 000o 70 000oK. Plasma rece se obține prin: iluminare cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]