137,169 matches
-
s-au fructificat până într-atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un titlu de senzație pentru mijlocul secolului 19. Nu știm exact cum a reacționat comunitatea evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sa n-a pierdut nimic din energia, dăruirea și devotamentul cu care se consacră școlii. În fugă, trei observații ar trebui să dea de gîndit. Cea dintîi e că în lista premiilor nu figurează reprezentanți ai marilor orașe: un singur elev din București, nici unul din Cluj, Iași, Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină o revanșă simbolică? A doua remarcă vizează, din păcate, un
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
În fugă, trei observații ar trebui să dea de gîndit. Cea dintîi e că în lista premiilor nu figurează reprezentanți ai marilor orașe: un singur elev din București, nici unul din Cluj, Iași, Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină o revanșă simbolică? A doua remarcă vizează, din păcate, un vechi nărav în predarea literaturii române: elevii continuă să învețe pe dinafară caracterizări și aprecieri
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină o revanșă simbolică? A doua remarcă vizează, din păcate, un vechi nărav în predarea literaturii române: elevii continuă să învețe pe dinafară caracterizări și aprecieri asupra autorilor studiați, ca și cum ar urmări să-și economisească efortul propriu de gîndire; însă a citi literatura prin ochii altora, oricine ar fi ei, e cel mai sigur mijloc de a-i
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
învețe pe dinafară caracterizări și aprecieri asupra autorilor studiați, ca și cum ar urmări să-și economisească efortul propriu de gîndire; însă a citi literatura prin ochii altora, oricine ar fi ei, e cel mai sigur mijloc de a-i îndepărta pe elevi de marile texte. În fine, mi se pare extrem de revelator faptul că referințele critice la care trimit autorii, chiar ai lucrărilor bune, sînt de-o eterogenitate inacceptabilă: puține nume consacrate și folosite cu apropo, în schimb, o mulțime de mediocrități
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
I.V.), ne e servit ca suprema ridiculizare (invidioasă, totuși, pe marea proză...) a matrapazlîcurilor romanului. Lia, aciuită la o școală, încurcată, nu se știe, încă, din ce pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții Apostoli, trimiși intru Misiune!) - se produce catastrofă continuității generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați în programa școlară, cu eroi și exemple mobilizatoare, precum Oleg Koșevoi, Zoia Kosmodemskaia, Alexei Matrosov. Abundau volumele groase, scrise de Lenin, Stalin, Maxim Gorki, Macarenko, Miciurin, Karl Marx, Engels și Jdanov, care avertizau cititorii că, realismul socialist este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să îl simțiți așa. Receptați-l că pe o mărturisire de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de literatură, le-am spus elevilor mei, cu fiecare prilej ivit că ,,o formă de fericire e lectură, o altă formă e creația, în general, si creația poetica, în special”. Într-o societate în care tehnicizarea își pune tot mai mult amprenta pe modul de existență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu, mi-am strâns singur mâinile pentru a mă felicită . Și, pe lângă alte tragedii ce s-au abătut asupra vieții lui, a mai fost una. Într-o iarnă, în timpul unei recreații când ne băteam cu bulgari de zăpadă, ca toți elevii din țările cu ierni și cu zăpadă, fiul lui, care era prin clasa 4-5, nu-mi reamintesc exact, a fost lovit în ochi de un bulgăre de zăpadă în care un inconștient pusese un cui, încât băiatul lui avea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui, nepoate-că nu pentru asta vreau să stau de vorbă cu tine. Popian pregătea cu elevii liceului piesă Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era în clasa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui, nepoate-că nu pentru asta vreau să stau de vorbă cu tine. Popian pregătea cu elevii liceului piesă Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era în clasa 8 la liceul de fete. Doamne, ce frumoasă femeie. Poate puțin cam planturoasa, dar ce brunetă focoasa și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că nu numai că „mi-a început cariera” dar datorită lui am și luat bacalaureatul. Cu chiu cu vai am ajuns în clasa 8. Cred ca daca as fi fost în locul profesorilor, nu as fi promovat în clasele următoare un elev așa de superficial pregătit ca mine Poate de aceia eu insumi ajungând cadru universitar într-adevăr în domeniul artistic am căutat să fiu înțelegător cu studenții mei. Și a venit bacalaureatul în 1946. Nu mai aveam șansă (vai de șansă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întâmplat cu gaița vrând să rămân cu această amintire, neconcepând să aflu că a fost mâncata de pisică sau că a murit... Dar să revin la bacalaureat. Stăteam afară pe culoar și așteptăm să fim chemați. Eram introduși câte 5 elevi și de frică să fim strigați, nici la toaletă nu ne-am repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de pian pe care le dădea copiilor de burghezi mai înstăriți. Cum, necum, la un moment dat, a ajuns în orașul suedez Goteborg. Acolo profesorii de pian fiind mai rări, li se plătea mai bine și aveau și mai mulți elevi. Printre ei, la un moment dat, s-a numărat fiica adolescență a cantorului. Relația muzicală, pe parcursul câtorva ani, s-a transformat la un moment dat într-o dragoste pasionala, lecțiile de pian s-au fructificat până într-atât încât, progresul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s-au fructificat până într-atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un titlu de senzație pentru mijlocul secolului 19. Nu știm exact cum a reacționat comunitatea evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei, pentru ca aceștia să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire, iubire care a conferit frumusețe preaiubitei [miresei] prin această iubire. Nemulțumindu-se doar cu diagnosticarea problemei, exegeza Sfântului Grigorie sărbătorește soluția la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă în Cântarea 1:5 ca pe un dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
creată anume pentru mine de către ministrul instrucției - C.C. Trion, un fiu întelegător și încurajator al artelor la noi. Această catedră avea atribuția de „clasă pentru domnișoare”, ministrul găsind că fiind prea tânără titulara, ar fi primejdios să se primească și elevi de celălalt sex. Eram atunci de-abia la începutul vârstei de 20 de ani. Elevele mele, selectate de prin alte clase de piano de la Conservator, aveau pentru mine un fel de admirație care nu era departe de adorație. În șase
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
local propriu, în str. Visarion. Aceasta face ca să avem încă o lună de vacanță, lucru, care nu îl regretăm deloc, fie zis în paranteză. Se reîntoarce curtea și reîncep lecțiunile cu principii regali. De această dată se mai adaugă un elev, micul prinț Nicolae, care insistă grozav să îmi fie și el elev. „Bine, ai să înveți și tu cu domnișoara Cionca (micul prinț nu mă numea altfel decât „Madame Cionca”), dar ai să vezi că o să o plictisești și pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]