886 matches
-
era limba geților de unde veniseră în Ionia pelasgii, și nu ,,dialect grec” cum mint cu nerușinare făcătorii de istorii și culturi. Chiar în poem, în cîntul ll avem luminarea la față a adevărului gol-goluț: ,,Că-ror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ Numai așa se explică existența celor aproape 1500 de cuvinte comune limbilor română și irlandeză;, ionii și pelas- gii au fost un singur popor iar poemul ionic a fost ,,grecizat” în partea a doua a secolului lll î.e.n. în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
noastre, ivritul Filon a ,,iudaizat” filozofia și teozofia geților, făcîndu-i pe esenii geți care trăiau în mănăstirile lor de la Marea Moartă, tăiați împrejur și cei mai ,,chegoși” într-ale înțelepciunii, sectă iudaică în-temeiată chiar de Moșe!!! În poemul lui Homer, elinii erau locuitorii din nord ai Greciei, adică partea de sud a Tesaliei numită Elina și locuită de pelasgi sau mirmidoni, iar aheii locuiau Peloponezul și o parte din insulele învecinate. Acești mirmidoni sau ,,neam ales de Dumnezeu” este amintit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos, și cei din Trahina, din Ftia Și din Elida, din țara femeilor mîndre; bărbații Căror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ În apropiere de cetatea Troia era mormîntul amazoanei Mirina, noi păstrăm și în prezent numele Miruna ca să le amintim mincinoșilor că istoriile lor put rău! Dar pelasgii luptă și alături de troieni pentru că atunci războiul era un act de curaj
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost profesor de limba elină la Liceul Sf. Sava; moare în 1901. mahalalelor care intrau prin curți pentru ca să fure. Apoi biata datină a devenit o meserie pentru exploatatorii perverși. Oarecari țigani profesioniști formau cete de copii pe care îi încorporau în grupuri, îi învățau câteva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Nanianu și am deschis la noroc. Am deschis la „pompe“ și am citit materia toată. Iar la examen, pe biletul care l-am tras la noroc era scris: Despre pompe. Firește că am răspuns fără greșeală. Acum la limba elină: Profesorul V.A. Ureche ne dăduse la toți candidații să scriem 37 o com po ziție literară asupra subiectului: Emoțiile unui candidat în ajunul examenului de bacalaureat. Trebuia să umplem o coală ministerială. V.A. Ureche ne-a supravegheat un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obosite, maladivul gust al sordidului, al atracției tenebroase, sadismul subțire, melancolic și tăios al autodistrugerii stau sub heraldica „stilului”. O artă bizantină, de subtile ornamentații, de leneșe decantări, stratificată și „patinată”. O descendență bastardă, batjocorind, s-ar zice, clasica frumusețe elină, pe care o visează pentru a o nega și căreia Îi aparține totuși prin chiar această inversare ilicită. Estetica urâtului, legătura de blestem cu Atena frumuseții. Copil din flori ale răului... Asemenea soluție păgână și „estetizantă”, care opune trivialității comune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o sumă de alte poezii la fel de dense, dar de dimensiuni mai mici. Dăm spre exemplificare primele patru strofe din Psihaion: Cu suflet cald și dulce, din pâine și din vin, Unesc abstractul suflet, pământului concret, în duh port limpezimea Olimpului Elin, Și-n trupul meu de iască, port fiere și oțet. N-am nume, despre mine, eu însumi știu puțin, Nici cine-mi vrea peirea, nici cine m-a născut Și împlinesc în lume un trist și greu destin Știind de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Filologie din București, secția de limbi clasice, va fi, începând din anul 1964, cadru didactic la Catedra de limbi clasice a Facultății de Limbi Romanice și Clasice a Universității din București, unde și-a dat și doctoratul în literatura elină (1970). Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
nu le avem încă. Din complexul acestui debut de originală reviviscență modernă a lumii antice, un critic pripit s-ar grăbi să alcătuiască și o nouă formă de îndrumare și valorificare critică, să zicem pe tema împământenirii românești a miturilor eline... D. CARACOSTEA În mediile erudite s-au fabricat clasici „travestiți”. Pentru ca cineva să râdă de parodierea Eladei, trebuie să cunoască pe Homer. Încât veselia e rezervată numai oamenilor de bibliotecă, P. Dumitriu a făcut ceva în felul lui Topîrceanu, alegându
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vrajei”. Ceea ce conferă narațiunii putere emotivă, dând nuvelelor o notă gravă, este întorsătura dramatică pe care o iau lucrurile, în majoritatea cazurilor, în final. Mereu prezent, motivul gemenilor subliniază permanenta pendulare a sensibilității autoarei între cei doi poli ai idealului elin. În Geamăna, „o capodoperă a nuvelisticii românești” (Perpessicius), Giulia și Aliki sunt cele două ipostaze ale feminității autoarei, un ideal al mișcării și unul al odihnei. Aceeași problemă a gemelarității, a tentației între doi poli se întâlnește în romanul de
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
București, 1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
de lirică populară din Gârceiu, județul Sălaj; aici aproape toate textele se caracterizează, opinează Ovidiu Bârlea, printr-o „șlefuire rar întâlnită, care le face deosebit de atractive”. D., care cunoștea câteva limbi străine, s-a remarcat și ca traducător din dramaturgia elină; Ifigenia în Aulida (1879) și Ifigenia în Taurida (1880), transpuse din Euripide, au fost distinse, la ediția a doua (1902), de Academia Română, cu Premiul „Adamachi”, prilej cu care filologul clasic și profesorul de latină, academicianul Nicolae Quintescu, afirma că cele
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii, de sintaxă greacă, de istoria literaturii latine și istorie elină, prin traduceri și interpretări din Cicero. În decembrie 1884, semnând C. Boșcu o snoavă versificată pe un subiect auzit de la Ion Goriță, Filosofii și plugarii, își începe colaborarea la „Tribuna” din Sibiu; dă, în anul următor, trei balade pe motive
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Traian Chelariu, Samuil Vulcan, Al. Ștefanopol. În numărul 4 din 1971, Mircea Anghelescu susține o pledoarie pentru reconsiderarea liricii micilor simboliști. În același număr, Zaharia Macovei scrie despre Motivul poetic al fântânii, iar Radu Doina despre Mitul Electrei în teatrul elin. O serie de articole se referă la orientarea ideologică, estetică și culturală a revistelor „Vatra”, „Familia”, „Luceafărul”, „Cele trei Crișuri”, „Albina Carpaților”. Ioan Babă discuta prima istorie a literaturii române apărută în „Familia”, iar Constantin Mălinaș face unele considerații referitoare
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
majoră a umanității, pentru a reține în el, ca modele, momentele ei exemplare. În alt loc, I. Negoițescu va vorbi de „euphorionism”: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion s-au contopit spiritul grecesc, apolinic (limitele, ordinea elină) și fausticul modern al europeanului, adică dinamismul, avântul nesăbuit. Eu voi propune ca țintă a noastră pe acel Euphorion inițial al lui Goethe, în care s-au armonizat ordinea, măsura, regula grecească și fausticul-romanticul germanic. Toate decăderile romantice contemporane, semne
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare și de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele ființei. Faunul ce așteaptă, în atmosfera somnolentă a amurgului, întoarcerea cetelor de bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
ideologică a unor ambiții autocrate, considerând că "o singură atribuire rămâne posibilă: Istoriile lui Herodot s-au tradus în Moldova lui Vasile Lupu, din porunca acestuia, într-o vreme când programul său politic putea să confere celebrei opere a antichității eline un caracter de manifest de putere, legitimând, ca orice istorie, pretențiile sale de stăpânire imperială (ecumenică). Nimeni altcineva, în Moldova anilor 1645-1669, nu mai putea să aibă un asemenea gând"80. Este o ipoteză extrem de interesantă și de credibilă, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe ultima ("filosofia este iubirea de înțelepciune, dar, spune Sfîântul Ioan, înțelepciunea adevărată este Dumnezeu; așadar, iubirea de Dumnezeu este adevărata filosofie")23. Concluzia acestei modificări de paradigmă în cultura bizantină, pe de o parte moștenitoare a marii tradiții antice eline, pe de alta centru de iradiere a noii religii a creștinismului, este fericit formulată de același cercetător: "Se face treptat trecerea de la filosofia ca știință, învățătură, doctrină, fie ea adevărată sau falsă, la filosofia ca mod de viață, dar mod
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. Și'n timp ce Iudeii cer semne și Elinii caută înțelepciune, noi Îl propovăduim pe Hristos-Cel-Răstignit: pentru Iudei, piatră de poticnire; iar pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și Iudei și Elini: Hristos-Puterea-lui-Dumnezeusi-Înțelepciunea-lui-Dumnezeu. Pentru că nebunia lui Dumnezeu e mai înțeleaptă decât oamenii, și slșbiciunea lui Dumnezeu mai puternică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. Și'n timp ce Iudeii cer semne și Elinii caută înțelepciune, noi Îl propovăduim pe Hristos-Cel-Răstignit: pentru Iudei, piatră de poticnire; iar pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și Iudei și Elini: Hristos-Puterea-lui-Dumnezeusi-Înțelepciunea-lui-Dumnezeu. Pentru că nebunia lui Dumnezeu e mai înțeleaptă decât oamenii, și slșbiciunea lui Dumnezeu mai puternică decât oamenii"30. Prin urmare, singurul rol al rațiunii este să caute adevărul interpretând Revelația 31. Iată un verdict la care tânărul Cantemir ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria ieroglifică. Cantemir preferă, în schimb, fundamentalismul primilor apologeți bizantini, care respingeau de facto sursele gândirii eline antice. Conformismul său se explică în primul rând prin pathos, prin formație (influența lui Ieremia Cacavelas nu poate fi ignorată), dar și printr-o anumită anchilozare, o încremenire într-o etapă fundamentalistă a gândirii, care a dat tonul în Evul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alina C. Gongopol (LT). 111 Ed. Olimp, 1994, tr. Mihai Bădescu (LT). 112 Shambleau, publicată în Weird Tales, narațiune despre o femeie fatală în decorul planetei Marte, face parte din seria Northwest Smith (LT). 113 Ed. Univers, 1976, tr. Mihai Elin (LT). 114 Ed. Nemira, 1994, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 115 Ed. Tritonic, 2005, tr. Mihai Samoilă (LT). 116 Ed. Pygmalion, Ploiești, 1998, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 117 Ed. Vremea, 1996, tr. Alexandru Schultz; Ed. Europontic, Cluj-Napoca, 1996 tr
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]