913 matches
-
al miopiei și lipsei de eficiență a divizării academice arbitrare a muncii 28. În orice caz, studiile culturale britanice reprezintă o abordare care ne permite să evităm o divizare a domeniului media/cultură/comunicare în "înaltă" și "comună", "populară" și "elitistă" și să considerăm demne de a fi studiate și supuse demersului critic toate formele de cultură media și de comunicare. Această abordare a culturii și comunicării ne obligă la evaluarea strategiilor lor și la operarea unor diferențieri politice între diferitele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
producția de imagini contemporană. Împreună, aceste studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva modernismului 4, împotriva canonizării elitiste sufocante a operelor modernității, intervenția postmodernistă în domeniul televiziunii este o reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Sferele lumii a treia sînt și ele prezentate negativ, ca niște locuri ale corupției, violenței și diferitelor forme ale răului, iar aceste emanații negative din această zonă a alterității sînt prezentate ca amenințătoare la adresa utopiei unui Miami, cu viața lui elitistă. Prin contrast, lumea săracilor este rar înfățișată, deși unele episoade prezintă imagini șocante ale vieții în ghetto; un episod din 1986 prezenta în mod realist problema negrilor din ghettouri prin povestea unui tînăr atlet negru care nu s-a putut
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dinspre o cultură spre alta, însușind plăcerile oferite de ambele culturi și de legăturile multiple. Videoclipul înfățișează însă și contrastul între codul modei claselor suspuse și cel al culturii hispanice, identificînd cultura anglo-saxonă cu moda de înaltă ținută, cu arta elitistă și cu luxul. Prin contrast, se pune semnul egalității între cultura hispanică și ghettourile marilor orașe, cu blugii, sălile de biliard, cu hainele și accesoriile ieftine și de un gust mai puțin rafinat. Un videoclip ulterior, "La Isla Bonita", prezintă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
săraci, proliferarea unei lumi subterane, interlope, explozia violenței și crimei, dezvoltarea unei culturi a drogurilor și crimei. În secțiunea despre " Utopia devenită realitate" din volumul America se afirmă în permanență că Americii îi lipsește cultura, în vreme ce Europa reprezintă cultura înaltă, elitistă. Baudrillard nu ia nici un moment în considerație forme ale culturii americane precum jazzul, bluesul, rapul sau orice altă formă de muzică populară; el pare să considere că arta americană este mult sub nivelul celei europene; și, deși se referă în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cinematografia, televiziunea și alte forme ale culturii americane drept simple elemente ce țin de spațiu, formă, viteză, fiind doar o fațetă a "stilului de viață" american și nu o cultură în sensul european al cuvîntului. O asemenea gîndire binară (cultură elitistă față de cultură comună, cultură europeană față de cultură americană) este îndoielnică și a fost respinsă de majoritatea teoriilor postmodene, ca și de practică, poziționîndu-l pe Baudrillard ca victimă a prejudecăților moderniste elitiste ale Europei. Cyberpunk, pe de altă parte, nu are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sensul european al cuvîntului. O asemenea gîndire binară (cultură elitistă față de cultură comună, cultură europeană față de cultură americană) este îndoielnică și a fost respinsă de majoritatea teoriilor postmodene, ca și de practică, poziționîndu-l pe Baudrillard ca victimă a prejudecăților moderniste elitiste ale Europei. Cyberpunk, pe de altă parte, nu are nici o reținere, nici față de formele artei populare și nici față de modernism. În cea mai mare parte a călătoriei sale, Baudrillard are de-a face cu America jumătății superioare, a clasei de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu criminali/poliție) să-l urmărească (peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază cu tineri/forme de inteligență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de luare a deciziilor și de gradul în care aceste persoane erau cu adevărat independente unele de altele. Pluraliștii, dintre care cel mai important era Dahl, au pretins că deciziile erau luate de grupuri cu adevărat distincte (Dahl, 1963a: 3-8); "elitiștii", de la Mills la Hunter, pretindeau că exista o elită care domina procesul de luare a deciziilor (Hunter, 1953; Mills, 1956). În esență, totuși, dezbaterea privea rolul indivizilor în societate. Elita puterii era privită ca atotputernică nu datorită rolului personal al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
literar? Dar editorial? Nu știu cum se stabilește data unui debut, primele poezii le-am publicat pe net în site-ul Agonia care polariza scriitori de limbă română din toată lumea, cred că era prin anul 2000, apoi am navigat spre grupuri mai elitiste ca de exemplu Hermenia, Lira 21, Egophobia, Omnigraphies etc., ca în final să inițiez un grup de poezie și artă care funcționează pe Facebook numit "Grupul celor 7". Prima mea carte de poezii "În vizită la Ussais" a fost tipărită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Polonia aveai sute de oameni din care să alegi, ca și în Ungaria. Și sociologi, și oameni cu expertiză în varii domenii. Iar umaniștii noștri au fost și slabi și fărĂ vreun interes pentru problemele sociale. Și sunt și foarte elitiști. Puțin le pasă de cum trăiește lumea. Și Varujan venise cu ideea să recruteze el acest gen de elite mai profesionale și oameni cu reputație ca să facă cu ei o forță căreia eu i-am dat numele, Alternativa 2000. În urma apelului
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mult mai târziu, prin 2010. V.A. : Ce este această acțiune România Curată ? SĂ vedem ce a vrut să fie și ce a reușit să facă. A.M.P. : SAR a fost un mare succes ca think tank, ca o instituție elitistă ce a fost cu ideea cotei unice, pe care a băgat-o în program. Acestea este genul de idei al SAR-ului. V.A. : De fapt, acum văd că se laudă liberalii cu această cotă unică. Pe de altă parte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
parte, o reușită. Cum remarca Lucian Boia, în lucrarea pe care a coordonat-o, Miturile comunismului românesc (Editura Universității București, 1995), în primul eseu: "Mitologia comunistă se afirmă în aceeași măsură ca deterministă și voluntaristă, libertară și totalitară, democratică și elitistă, internaționalistă și naționalistă sau, la nivelul discursului istoric, structurală și evenimențială". Secolul, din care îi trăim ultimii ani, a fost prevăzut și explicat cît se poate de exact și științific, în baza teoriei marxiste. Acum, la finalul lui, constatăm că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost aleși foști activiști sau simpatizanți ai puterii de „dinainte” - cum s-a Întâmplat de fapt și În țările vecine unde foști activiști din „eșalonul al doilea” au cucerit puterea! -, o bună și gălăgioasă „parte a presei”, dar și grupurile elitiste citate mai sus au considerat pur și simplu că „România și Românii nu sunt apți de democrație!”, apud dl Liiceanu! Dar... după părerea mea, Ana Blandiana, la constituirea guvernului, atunci, În ’96, când P.N.Ț-ul era organizația dominantă, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
plutesc deasupra tuturor și ființează ca principiile eterne a tot „ce va veni!” -, și nu au nici modele artistice sau literare comparabile cu cele europene; nu, să fiu bine Înțeles: nu vreau să militez În aceste rânduri pentru o ierarhizare elitistă Între continente și pot să adaug imediat că acei Americani, În universități sau În atelierele de creație, care se revendică din marea cultură europeană, au un bun instinct al edificării și continuării tezaurului enorm și infinit de complex al Europei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
militare de extremă stângă sau dreaptă, sub un pospai de ideologie pescuită În utopicii francezi și parțial În Marx - ideologia justiției sociale, a repartiției echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau sau Chamberlain, ideologia salvării și dominanței rasei ariene! - au „folosit” à fond, până la fund și fără „cruțare”, fără scrupule, acele „leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
datorează importante reforme legislative (revizuirea Constituției În 1884, după proclamarea regatului În 1881) și măsuri economice (vizând Îndeosebi Încurajarea industriei, aflată Încă Într-o stare incipientă). Ceea ce li se poate reproșa atât regelui, cât și oamenilor politici a fost viziunea elitistă a progresului, lipsa unei sensibilități sociale, Într-o țară În care diferențele de clasă rămâneau foarte accentuate.<endnote id="15"/> Stabilitatea României se explică, firește, și prin relativa stabilitate a Europei În epocă. Ajunge Însă o comparație cu Balcanii, zguduiți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autoritatea de purtător de cuvânt prin excelență al acestei generații, iar faima mea a crescut invers proporțional cu numărul de exemplare vândute. Continua să se reverse: navetele de șampanie consumată, costumele Armani primite cadou, cocteilurile clasa-întâi, includerea în diverse liste elitiste, biletele din primul rând la meciurile echipei Lakers, cumpărăturile la Barney’s după închiderea programului, fanii, procesele de paternitate, ordinele judecătorești împotriva „fanilor obsedați,“ primul milion de dolari, al doilea milion, al treilea. Eram pe cale să scot pe piață propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
leninismul nu poate fi învins!”?! Și tinerii parizieni ca și studențimea, intelectualitatea germană sau americană s-au contopit cu idealurile socialiste extreme, „solidaritatea” cu clasa muncitoare a devenit atât de la sine-înțeleasă, atât de „necesară”, încât denominația de „intelectuali”, în mediile elitiste cultural franceze, până azi prinde o conotație clar negativă. Chiar și cuvântul „elită” este abhorat cu putere, deși „crema” intelectualității parisiene se comportă strict și trainic ca o elită „luptătoare”. Cu unele excepții, dar mediile, editurile sunt încă dominate de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fost prietenii apropiați, „complicii”, „frații literari”, nucleul unei „alte” viziuni despre om și despre lume ce trebuia să aibă meritul paradoxal de a fi originală - așa cum vrea orice tânăr să fie, ne-asemănător! -, în ciuda „nostalgiei” față de tradiție, de marea tradiție, elitistă, a artei naționale. Da, noi ne plângem pe drept cuvânt de asprimea inimaginabilă a post-stalinismului românesc - încă o dată, mai barbar, mai brutal antiintelectual decât cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
său, ce veneau, culmea, din partea lui Matei și a lui Nichita, Adrian, care, poate în cel mai reușit, estetic, volum al său de poezii, Mieii primi, dedică patru poeme celor patru prieteni care-l primiseră în grupul lor „închis” și elitist, Matei, Cezar, Nichita și subsemnatul, deschizând volumul cu un poem dedicat lui N.B. etc. etc., Adrian, la semnul lui Geo, ia cuvântul și, după câteva fraze convenționale despre „marele său talent” etc., revine, ca și „șeful”, asupra „ideii” că... „la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dinamism și proiecte literare, se voia un emul în siajul „modernului și nedreptățitului Macedonski”, iar Ion Alexandru, exploatând dacă nu „filonul”, oricum una dintre direcțiile și tonalitățile liricii blagiene. Ambii ne-au cucerit nu numai pe noi, dar și grupul, elitist și el și extrem de exigent, al lui Doinaș și Negoițescu! Ruptura, dezamăgirea de „trădarea lui Adrian”, dar și, probabil, tinerel și sangvin, ușor inflamabil cum eram în acei ani, sau, mai știi, poate și „ideea răzbunării”, dezamăgit de amicii mei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noii prozatori? Era să spun orgoliul, dar m-aș fi înșelat. Întotdeauna va fi fost suficient orgoliu, deși acum cred că e și un anumit dispreț. Oricum, pariul lor cu literatura pare mai puțin inhibat și parcă, deopotrivă, mai puțin elitist. Ca în pictură, o anumită redescoperire a figurativului, cu intenția de a depăși localul, autohtonul. Uneori e prea mult stil, alteori prea multă existență, dar cred că ar fi foarte bun un studiu nu prea cred că se poate face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Buzura, Nicolae Breban, Eugen Simion, Al. Piru, Răzvan Theodorescu, Paul Everac și, evident, campionii adulării, Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor. Trecând peste efemerul Emil Constantinescu, actualul prezident a avut parte la rându-i de adeziunea așa-zisului grup "elitist" care s-a făcut că nu-i bagă în seamă demagogia, spre a nu mai vorbi de izbitorul său semidoctism, formând în juru-i o stânjenitoare gardă. Frunți socotite a ilustra noblețea intelighenției s-au plecat în fața unei supreme autorități improvizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Florin Oprescu, (In)actualitatea lui Eminescu*, din 2010, se datorează, probabil, și proastei difuzări a cărților, practică nefastă în cultura noastră actuală mult prea sedusă de succesul financiar, pe de-o parte, și de contextualizarea fabricată a unor prezențe elitiste care să eclipseze, printr-o organizare direcțional programată a mediatizării, aproape totul în jur. În orice caz, trecerea cu vederea, cu nejustificată ușurință, peste acest studiu, este cu totul păguboasă întrucât el aduce un cuantum de limpezire în discuțiile, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]