2,179 matches
-
cel despre Allan Bloom) „influența elină coroborată cu influența europeană continentală”. Se pot urmări astfel un joc și o dinamică (poate o dialectică?) ale „influențelor asupra spiritului public”, în care „influența americană” tinde să devină covârșitoare, din moment ce ea structurează și emergenta „influență globală”. Este prea devreme în acest proces de globalizare să știm dacă o „influență europeană” se va relansa, dacă și în ce măsură ea se va adăuga celorlalte. Despre „influența franceză”, mi se pare destul de clar, nu prea se mai poate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
televiziunilor private, care au liberalizat și mai spectaculos piața discursivă postcomunistă în manierele cele mai radicale, oricât de penibile, grotești și respingătoare ar putea fi acestea uneori (să nu uităm, până la intervenția autorităților televizuale sau a justiției, există telecomanda!), „vipurile” emergente au persistat în cultura monologică în care crescuseră înainte sau după 1989, trebuind să învețe însă până la urmă rudimentele dialogului, grație talk-show-urilor, al căror vârf de popularitate poate fi datat între sfârșitul anilor ’90 și 2000-2001, într-o perioadă în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care nu au cunoscut direct experiențele trecute. La scara continentului, o amnistie fără iertare - din moment ce dimensiunea creștină nu este o componentă acceptată a sferei publice - și o reconciliere fără justiție retrospectivă - cel puțin prin memorializare, prin integrarea în canonul mnemonic emergent - pentru toate victimele par să fie soluția preferată 9. Nu e locul să insist asupra întregii problematici, prin urmare trec repede la unul dintre acele fragmente de istorie europeană care nu se regăsesc foarte ușor în memoria continentală comună și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Raport privind conducerea corporativă în România, prezentat la București în perioada 18-21 septembrie 2001 în cadrul Conferinței OECD The Straight and Narrow - Standards of Corporate Governance. footnote>, publicat în februarie 2000, arăta că România ocupa locul șapte în cadrul celor zece piețe emergente urmărite din punct de vedere al conducerii corporative, așa cum rezultă din figura următoare. Analiza elementelor guvernanței corporative, în cadrul companiilor luate în studiu, în România, comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, reprezintă un rezultat rezonabil. Luând în considerare
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
persoanele care au marcat trecutul nostru comunist au reușit să se impună În funcții politice cheie după momentul căderii comunismului? Astfel, interogându-ne asupra mecanismelor generale de funcționare a executivelor românești de dinainte și de după 1989 și asupra noilor actori emergenți, vom Încerca să Întregim și să aprofundăm caracteristicile elitelor politice postcomuniste. Momentul 1989 a fost considerat, cel mai adesea, ca reprezentând „cea mai abruptă ruptură cu vechea ordine care a dus la cea mai puțin radicală transformare”. Mai ales În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de organizare socială autonomă, În afara statului, și de absența societății civile. Aceste elemente, care descriu un tip particular de comunism, constituie În fapt o barieră la nivelul reînnoirii elitelor politice românești imediat după căderea comunismului. În aceste condiții, partidul succesor emergent a fost net favorizat În procesul său de instituționalizare și consolidare, căci a putut conduce o politică de cooptare a vechilor membri ai nomenclaturii sau ai aparatului administrativ comunist (mai ales pe cei din eșaloanele inferioare), persoane care beneficiau de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mai multe elemente de convergență și de divergență. Mai Întâi, există un fenomen accentuat de rotație interguvernamentală ce caracterizează cele două perioade. După 1989, asistăm la o diversificare a modelelor de rotație care este direct dependentă de strategiile partidelor politice emergente. Ne putem Întreba, prin urmare, În ce măsură aceste fenomene de acumulare a experienței guvernamentale au un impact la nivelul duratelor medii ale mandatelor actorilor politici, determinând o mai mare stabilitate guvernamentală? Dacă analizăm perioada comunistă, putem observa că există 334 de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Documentare - FID etc.) este de natură să favorizeze evoluțiile preconizate. Dezvoltarea organizațiilor, în sensul întemeierii pe cunoaștere, poate fi prefigurată sub forma unor scenarii diferențiate prin formulele de declanșare și articulare a factorilor de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
early intervention. In G. Ben-Shakhar & A. Lieblich (Eds.), Studies in psychology in honor of Solomon Kugelmass (pp. 155-175). Jerusalem: Magness. Farrell, M.P., Rosenberg, S. & Rosenberg, H.J. (1993), Changing texts of male identity from early to late middle age: On the emergent proeminence of fatherhood. In J. Demick, K. Bursick & R. DiBiase (Eds.), Parental development (pp. 203-224). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum. Feldman, C., Bruner, J. & Kalmar, B. (1993), Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages. Human Development, 36(6), 327-342. Fielding
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
intervention”, în G. Ben-Shakhar și A. Lieblich (eds), Studies in psychology in honor of Solomon Kugelmass (pp. 155-175), Magness, Ierusalim. Farrell, M.P., Rosenberg, S., Rosenberg, H.J. (1993), „Changing texts of male identity from early to late middle age: On the emergent proeminence of fatherhood”, în J. Demick, K. Bursick și R. DiBiase (eds), Parental development (pp. 203-224), Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ. Feldman, C., Bruner, J., Kalmar, B. (1993), „Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages”, Human Development, 36(6), pp.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cogenerarea conținuturilor învățării. Autoînvățarea on-line, coînvățarea în comunitățile virtuale și renunțarea la ierarhizarea actorilor în dispozitivul formativ conduc la o elaborare fractală, hipertextuală a capitalizării și răspândirii cunoașterii (vezi Castegnniau, 2005). Cunoașterea nu mai este un dat, ci o realitate emergentă, mobilă, cumulativ-generativă. Relația profesor-elev se cere a fi regândită în noul context. Formatorul încetează a fi un simplu orator, ce expune cunoștințe, poziționându-se de acum încolo mai ales ca un tutore, ca un acompaniator al educatului pe drumul cunoașterii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
picturile lui Salvador Dali, aceste constructe simbolice obligă la noi moduri de a acționa și a gândi. Repun activitatea și exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o realitate emergentă, ce se construiește neîncetat, prelucrând niște conținuturi anume. Axioma pare a fi următoarea: inteligența nu mai este în totalitate înnăscută, ea se modifică prin antrenament și educație. Cunoașterea rezultă ca un proces individual de transformare a datelor externe în structuri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de acces la informație, prin conexiuni multiple, din aproape în aproape, și inedite stiluri de raționare și de cunoaștere, induse de noile constructe ce generează cunoaștere (forță) de la sine putere. Cyberspațiul nu este o entitate închisă, stabilă, ci o realitate emergentă, deschisă semantic și structural, în permanentă prefacere și maleabilitate. Este un flux ce adaugă sau face să dispară alte elemente. Un torent informațional în care fiecare „toarnă” câte ceva, după propriile puteri și bunul plac, un orizont de manifestare a individualităților
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
existente. 2. Metamorfoză. Noile media nu apar spontan și independent - ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind mai degrabă să se adapteze și continuă să evolueze decât să moară. 3. Propagare. Formele emergente de medii de comunicare propagă trăsăturile dominante ale formelor anterioare. Aceste trăsături sunt trecute mai departe și răspândite prin coduri de comunicare numite limbaje. 4. Supraviețuire. Toate formele de medii de comunicare, precum și întreprinderile media sunt constrânse să se adapteze
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de parcurs până când abordările cross-curriculare vor deveni practici profesionale obișnuite în clasă. 1.2. Câteva elemente introductivetc "1.2. Câteva elemente introductive" „Lecțiile sunt clare: curriculumul construit rigid pe baza disciplinelor tinde să creeze o ruptură între educație și nevoile emergente ale societății.” CIDREE, Across the Great Divides Faptul că procesul educațional din școală - și uneori chiar din afara ei - are ca principiu organizator disciplinele școlare sau, cum le mai denumim, obiectele de studiu, a condus în timp la acceptarea aproape unanimă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu ar trebui să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea violenta, la modul criminal, spiritul său estetic și înclinația lui vădită, mai ales în zilele, de vineri spre o genialitate predilect emergentă (vai, ce genial am devenit și eu după ce am dat mâna cu el, observați numai ce cuvinte elevate au ajuns să-mi iasă și mie pe goarnă). Zicea el acolo, că ar trebui să mă abțin, a-mi da cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în cele din urmă, că, în ceea ce privește viziunea despre raporturile internaționale, Mao Zedong va fi cunoscut ca cel ce a elaborat teoria cu privire la cele trei lumi: lumea capitalistă, lumea socialistă și lumea a treia lumea țărilor numite mai apoi afro-asiatice, subdezvoltate, emergente, în curs de dezvoltare, nealiniate etc.; or, China se socotea, în acea viziune, parte din lumea a treia, lumea pentru câștigarea căreia, cele două lumi prima și a doua se vor confrunta cu înverșunare, dar care are un destin al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
alte țări, precum Kârgâstanul, Bhutanul și nu în ultimul rând Burkina Faso. Astfel, aflăm dintr-o telegramă publicată recent, că departamentul de Stat american, le-a cerut diplomaților săi de la București să obțină "date biometrice" despre "lideri și consilieri actuali, sau emergenți" din România, potrivit unei note publicate de Wikileaks și citate de "The Guardian" în ediția electronică. Nota diplomatică, este datată din 16 iunie 2009, fiind inclusă în categoria documentelor secrete, cu mențiunea interzicerii accesului pentru cetățenii non-americani. Ea prezintă: Lista
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a popularității nu se poate baza omul pe imensa prostie populară ca în politică, ci ai nevoie de ceva esențial, abscons și complet inexplicabil, ca natura umană adică spus mai pe limba lui Andrei Pleșu, ceva care să fie perpetuu emergent, ca o pendulare imaginar-speculativă, între metafizică și bârfa de mahala. Și ca de obicei, acolo unde apare o nișă de piață, cu o asemenea orientare și cu vaste perspective de dezvoltare, imediat șacalii presei tabloide, au și intrat în viteză
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-și originea în grupurile monastice, fondate pe o servitute voluntară, în care sufletul găsește deopotrivă "sclavie și libertate"), beția exceselor și modulațiilor antropologice ale noilor grupări hedoniste muzicale, sportive, religioase, amoroase -, semne ale metamorfozei corpului social, sunt toate forme sociale emergente transgresive, depășind adică o ordine morală normativistă și rigidizată, care extirpa relativitatea din lumea normelor și a valorilor etice. Sunt emblematice pentru gestația noii culturi și a unui corp social care se inventează mereu reunirile tinerilor pentru a vibra împreună
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
carte chei multiple pentru lectura propriei noastre lumi, dar nu ca un îndemn la lamentații de care suntem invadați tot timpul -, ci ca sursă de încredere și de căutare a unor armonii posibile după dezordinile actuale, prin redescoperirea, în socialitățile emergente, a virtuților înțelepciunii ancestrale, care își va croi, cu siguranță, drumul prin meandrele inextricabile ale binelui și răului. Cu o primă condiție: să nu le mai scriem și propovăduim cu majuscule, cu emfaza grandilocventă și histrionică a unuia sau mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cât și cu informații relevante privind managementul riscului și al inovației. B. Ocuparea forței de muncă Economiile moderne se bazează pe cunoaștere mai mult decât pe materii prime sau muncă fizică. Pentru a face față concurenței reprezentate de noile economii emergente, trebuie să se creeze locurile de muncă de care are nevoie o societate dinamică, bazată pe cunoaștere. Pentru aceasta este necesar să se investească în educație și știință, precum și în politicile privind ocuparea forței de muncă, astfel încât să se țină
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
noi orizonturi, diversificarea și reînoirea activităților, apariția a noi ocupații, meserii, diferențierea produselor. Politica structurilor tehnice trebuie să ia în considerare faptul că nu toate tehnologiile au aceeași importanță, existând, diferențiat în fiecare firmă, tehnologii de bază, tehnologii cheie, tehnologii emergente, tehnologii marginale, o firmă gestionând mai multe tehnologii, fiind vorba de portofoliul tehnologiilor firmei, tehnologii care parcurg un ciclu de viață format din patru faze: demarajul (tehnologii emergente); dezvoltarea (tehnologii cheie), maturitatea (tehnologii de bază) și declinul (tehnologii marginale, periferice
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
importanță, existând, diferențiat în fiecare firmă, tehnologii de bază, tehnologii cheie, tehnologii emergente, tehnologii marginale, o firmă gestionând mai multe tehnologii, fiind vorba de portofoliul tehnologiilor firmei, tehnologii care parcurg un ciclu de viață format din patru faze: demarajul (tehnologii emergente); dezvoltarea (tehnologii cheie), maturitatea (tehnologii de bază) și declinul (tehnologii marginale, periferice). Politica structurală a firmei în sfera tehnologiei trebuia să ia în considerare, pentru a promova schimbări eficiente ale structurilor tehnologice, cinci forțe fundamentale, care exercită presiuni asupra firmei
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
lumea asta făcut ca lumea e făcut de ei. Eu respect foarte mult chestia asta, dar de la distanță. Eu nu cred într-un Dumnezeu cu barbă, de undeva de sus, dar consider că ființa omenească are calitatea de a fi emergentă în tot ceea ce face, și datorită acestei calități am putut avea cuvântul ăsta, „Dumnezeu“, în cap și în noi înșine. Nu știu cum va evolua lumea, nu sunt profet, dar cred că niciodată n-o să se renunțe la ceva de deasupra noastră
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]